Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te Autahu‘araa, te Faatereraa e te Mana o te Atua


Pene 13

Te Autahu‘araa, te Faatereraa e te Mana o te Atua

Te autahu‘araa … e mana ora ïa.2

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

No John Taylor, ua riro te autahu‘araa ei mana no te rave i te ohipa i te i‘oa o te Atua, ua riro atoa ho‘i ei puai rahi no te rave i te mau mea rarahi. Ua haapii oia e, e mea ti‘a i te feia tei mau i te autahu‘araa ia itoito i te faaohipa i te autahu‘araa no te tavini ia vetahi ê e no te faatupu i te mau opuaraa ti‘a a te Atua. Ua faaitoito oia i te feia atoa tei mau i te autahu‘araa ia rave i ta ratou mau ohipa e ia haapa‘o i to ratou mau toro‘a, e ua parau oia e, “te haapii e aore râ, te diakono e rave i ta’na mau ohipa, ua hau atu ïa to’na hanahana i to te hoê peresideni e aore râ, i to te hoê o te tino ahuru e ma piti tei ore e rave i ta’na ohipa.”2

E mea tau‘a e e mea mauruuru na te Peresideni Taylor te mana o te feia tei faaohipa i to ratou autahu‘araa no te tavini ia’na e i to’na utuafare. Ua itehia to’na haehaa e to’na faatura i te mana autahu‘araa na roto i te hoê aamu ta ta’na tamaiti o Moses W. Taylor i faati‘a i te hoê taime; e aamu ïa no te hoê pô i roto i te utuafare Taylor, i te taime a haere mai ai na taeae hahaere i to ratou utuafare. “Hoê o raua e taurearea ïa hoê ahuru e maono matahiti to’na,” te na reira ra te tamaiti a Taylor, “e i taua pô ra, na’na ïa e faatere ra. Ua pii o papa i te utuafare taatoa ia haaputuputu mai e ua faaara atura i na taeae hahaere e, ua tae mai matou paatoa, e na ô atura: ‘Tei roto matou i to orua rima e te ti‘a‘i atu nei matou i ta orua mau haapiiraa.‘ ”

I reira, ui atura te taurearea ra i te Peresideni Taylor e, te pure ra anei ratou i to ratou pure fetii e to ratou pure taata otahi, te faatura ra anei ratou i te mau taata e parahi ra i te tahi a‘e pae i ô ratou, te haere tamau ra anei ratou i te pureraa, e te turu ra anei ratou i te feia mana o te Ekalesia. “Ua pahono tata‘ihoê to‘u papa i teie mau uiraa ma te haehaa, ia au i te haehaa o te pahonoraa a te melo apî roa a‘e o te utuafare. Ia hope te ohipa a na taeae hahaere, ua ani atura raua i to‘u papa ia horo‘a i te tahi mau haapiiraa ia raua.

“Ua parau atura oia ia raua e, ua mauruuru roa oia ia raua no to raua haapa‘o e ua haamauruuru atura ia raua no te haereraa mai e farerei i te utuafare, e ua faaitoito ia raua ia haere pinepine mai e farerei i te utuafare, i te mea e, ua ite oia i te maitai rahi ta te hoê taata tei mau i te autahu‘araa—oia te mana o te Atua—e nehenehe e faatupu i ni‘a i to’na utuafare, e ua parau atu ia raua e, aita e toro‘a i roto i te ekalesia e nehenehe e rave i te maitai rahi a‘e i to te toro‘a haapii. Ua parau oia ia raua ia haapa‘o maitai i ta’na mau tamarii e ia a‘o ia ratou mai te au i te hoê metua tane.

“ ‘E mea pinepine au i te mairi i te utuafare nei,‘ te na reira ra oia, ‘e rahi te taime tei rapae au i te utuafare no ta‘u mau ohipa no te ekalesia, e te taiâ nei au i te hahi ê ta‘u mau tamarii no te oreraa ratou e farii pinepine i te a‘oraa maitai.‘ ”3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Te Autahu‘araa o te mana ïa o te Atua.

Eaha te autahu‘araa?… E pahono poto noa’tu vau e, o te faatereraa ïa a te Atua, i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i ra, i te mea e, na roto ho‘i i taua mana ra, taua ti‘amâraa ra, e aore râ, taua ture ra e faaterehia ai te mau mea atoa i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a i te ra‘i ra, e na roto ho‘i i taua mana ra i paturuhia ai te mau mea atoa. Na’na e faatere i te mau mea atoa—na’na e aratai i te mau mea atoa—na’na e paturu i te mau mea atoa—o te reira te tumu o te mau mea atoa i taatihia i ni‘a i te Atua e te parau mau. O te mana ïa o te Atua tei horo‘ahia i te mau ite i te ra‘i ra e i te mau taata i te fenua nei; e ia tae tatou i roto i te basileia tiretiera o te Atua, e ite tatou i te faanahonahoraa ti‘a maitai e te nehenehe mau e vai nei, i te mea e, te vaira te hoho‘a ti‘a mau, te faatereraa hau roa i te maitai i faaterehia, e ia haapararehia ho‘i taua mau parau tumu ra i ni‘a i te fenua nei, e mai te faito i haapararehia ai te reira, mai te reira atoa ïa te faito o te mau haamaitairaa e te faaoraraa e noaa i te mau fetii taata atoa. E ia rahi atu te taata e farii i te faatereraa a te Atua, e ia pahonohia te pure ta Iesu i haapii i ta’na ra mau pipi, e ia tae mai te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e ia haapa‘ohia ho‘i to’na ra hinaaro i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra [a hi‘o Mataio 6:10], i reira, eiaha na mua a‘e i te reira, te here rahi, te hau, te au maitai, e te tahoê e upooti‘a ai.4

[Te Autahu‘araa] … o te ture ïa e te mana na roto i te reira e faaau maite ai te Atua, e hi‘opo‘a ai, e faaue ai, e e faatere ai i Ta’na mau ohipa, i To’na mau ao, i To’na mau basileia, i To’na mau hau hui arii, i To’na mau mana, i To’na mau ite, e i te mau mea atoa i raro a‘e Ia’na e i ni‘a a‘e Ia’na, e i te mau mea atoa Na’na ra.5

Te mana tei faaitehia e te autahu‘araa o te mana ïa o te Atua, inaha, o oia te upoo o te autahu‘araa …; e e mea na roto i teie ture i ravehia ai te mau ohipa atoa a te Atua, i te fenua nei, e aore râ, i i te ra‘i ra; e te mau mana atoa e itehia na roto i te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei, e mana horo‘ahia mai ïa mai roto mai i te autahu‘araa i te ra‘i ra, e ia rahi noa’tu â te hoho‘araa te auta-hu‘araa o te fenua nei i te autahu‘araa i te ra‘i ra, rahi noa’to‘a’tu to tatou fariiraa i te reira mana.6

Na to te ra‘i e faatere i te autahu‘araa ora i ni‘a i te fenua nei.

Ua faanahonaho te Atua i te hoê autahu‘araa, e na taua autahu‘araa ra e faatere nei i te mau mea atoa i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i ra; tei te ra‘i te hoê tuhaa, e tei te fenua nei te tahi; te rave apipiti nei raua i te ohipa no te patu ia Ziona, no te faaora i tei pohe e tei ora, e no te faatupu “i te tau e ti‘a‘i te mau mea atoa nei;” [a hi‘o Ohipa 3:21] e no te mea ho‘i e, e mea hoê raua, e mea ti‘a ïa ia vai te hoê tu‘atiraa i rotopu i te tahi e te tahi, e ia farii to te fenua nei i te mau haapiiraa mai ô mai i to te ra‘i ra tei mataro ho‘i i te mau mea no te fenua nei e no te ra‘i atoa, i roaa ho‘i ia ratou te ite i na pae e piti nei, i te mea e, i faatere atoa na ratou i roto i taua autahu‘araa ra i te fenua nei.7

Na te taatiraa e te aparauraa a te autahu‘araa i te ra‘i ra, e horo‘a i te mana, te ora, e te maitai i te autahu‘araa ora i te fenua nei, e ahiri ho‘i e aita te reira, e au ïa ratou mai te mau amaa raau pohe e te oriorio ra: e ia noaa te ora e aore râ, te mana i te taata, o te mana ïa e te ora o te autahu‘araa, te horo‘a e te mana o te Atua tei horo‘ahia mai na roto i te reni o te autahu‘araa, i ni‘a i te ra‘i ra e i raro ho‘i i te fenua nei; e ia titau te taata i te autahu‘araa ma te ora ore e te mana ore, e au ïa mai te hoê taheraa e imi i te pape i roto i te hoê pihaa mârô, e aore râ, mai te hoê amaa raau e imi i te ora i ni‘a i te tumu tei tapuhia te aa: e ia paraparau te hoê taata no ni‘a i te ekalesia e aita e vaira te autahu‘araa i roto, te paraparau ra ïa no ni‘a i te hoê ohipa faufaa ore— mai te hoê pihaa mârô, mai te hoê tumu raau pohe e te oriorio.8

Aita roa hoê taata e [nehenehe] e aratai i teie basileia. Eita ta’na e nehenehe e ti‘a i to’na pae e i te pae o te mau peresibutero o Iseraela. Mai te mea râ e, tei to ratou pae oia, e haere ïa te ohipa i mua ma te afaro, e i reira te ite e te mau heheuraa a te Atua e niniihia mai ai. E faaitehia ta’na ture, e e matara te mau parau tumu o te parau mau; ahiri aita ra, e ere ïa i te basileia o te Atua. E ia faahaehaa tatou paatoa ia tatou i mua i te Atua e ti‘a‘i, e ia titau i te aratai a te Manahope. …

Te vaira te hoê ture no ni‘a i te basileia o te Atua tei faaite i te ti‘araa o te Atua i roto i te mau mea atoa, e tei faaite i te ti‘araa o te autahu‘araa i roto i te mau mea atoa, e te feia e ore e na reira, e mea ti‘a ïa ia ratou ia tatarahapa, e ia ore ra, ua mau ïa to ratou haereraa i mua; te faaite atu nei au ia outou i teie nei parau na roto i te i‘oa o Iehova. Eiaha outou e feruri e, e paari to outou e e nehenehe ta outou e faatere nane noa i te autahu‘araa, eita ta outou e nehenehe e na reira. Na te Atua e faatere, e faaau, e faaue, e e ti‘a i te upoo, e te taata i to’na parahiraa. Aita e titauhia ia tapea i te afata a te Atua eiaha ia topa [a hi‘o 2 Samuela 6:3, 6–7], na te feia ti‘a ore ihoa râ e te heheuraa ore e te ite ore i te parau no te basileia o te Atua e te mau ture o te reira basileia. Ua faaô tatou ia tatou i roto i te hoê ohipa rahi, e tei ia tatou te hopoi‘a no te faaineine ia tatou no te ohipa e vai nei i mua ia tatou, ia ite i te Atua, i to’na mana, i ta’na ture e to’na autahu‘araa i roto i te mau mea atoa.9

E rave tatou i te ohipa na te Atua i teie nei oraraa e a muri noa’tu. Ua haamata tatou, e e tamata tatou na roto i te tauturu a te Atua e na roto i te maramarama o To’na Varua Mo‘a, e na roto i te heheuraa Ta’na e horo‘a mai ia tatou nei i tera taime e tera taime—e tamata tatou i te rave apipiti e te Autahu‘araa i roto i te mau ao mure ore i ni‘a i te fenua nei e aore râ, i te ra‘i ra. E rave tatou i te ohipa ta te Atua i faataa no ni‘a i te fenua nei, e oti roa’tu te reira, e ia faaorahia tei ora e tei pohe mai te mea e ti‘a te reira, ia au i te mau ture mure ore e vaira i te ra‘i ra, e ia au atoa ho‘i i te hinaaro o te Manahope. …

E tamau noa vau i te parau e, “E te Atua, aratai oe ia‘u na ni‘a i te e‘a ti‘a: E te Atua, paruru oe ia‘u i te mau ino atoa; E te Atua, e taata rii au, e te paruparu, e te ha‘iha‘i e te hapa, haatihia e te ino. Te titau nei au i ta oe tauturu i te roaraa o te tau. E te Atua, tauturu mai oe ia‘u.” To‘u teie mana‘o, e to to‘u mau taeae atoa i roto i te Peresideniraa Matamua, e to te Tino Ahuru e Ma Piti, e to vetahi ê atu. Ua ite tatou e, e titau tatou i te tauturu a te Manahope. E tamata tatou i te faahaehaa ia tatou, e ia haapa‘o i ta tatou mau fafauraa. E mai te mea e, e faaroo tatou i te a‘o e e haapa‘o i te mau ture a te Atua, e ia rave i te mau mea Ta’na e titau mai nei ia tatou, e tauturu e e haamaitai Oia ia tatou, e ia Ziona e e paruru ho‘i ia Iseraela.10

Ua horo‘ahia mai te Autahu‘araa ia ti‘a ia tatou ia patu ia Ziona.

No te aha teie autahu‘araa i horo‘ahia mai ai ia tatou nei? Ia ti‘a ia tatou ia patu i te Ziona a te Atua. No te aha? No te faaore i te hape e te ino, te peu taiata, te haavare, te eia, te parau ti‘a ore, e te nounou, te mau huru ino atoa, e no te faaitoito atoa i te faaroo, te marû, te aroha, te mâ, te autaeae, te parau mau, te haavare ore, te parau ti‘a, e te mau mea atoa i faataahia no te faateitei e no te faahanahana i te taata, ia riro tatou ei ti‘a mau no te Atua to tatou Metua i ni‘a i te fenua nei, ia ite tatou i to’na hinaaro e ia haapa‘o i te reira; e ia haapa‘ohia ho‘i to’na hinaaro i ni‘a i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra.11

No te faatupu i teie nei opuaraa—no te faaho‘i faahou i te hamaniraa i to’na ra huru mau e no te faatupu ho‘i i te opuaraa o te hamaniraa—no te faaora, no te faateitei e no te faahanahana i te taata—no te faaora i tei pohe e tei ora, e i te mau mea atoa tei haapa‘o i te mau ture, o tera ïa te tumu e te opuaraa i haamauhia ai te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei i te mau mahana hopea nei. No te faatupu i tei ore â i ravehia’tura—ia haamaitai-roa-hia te ohipa a te Atua—i faatupuhia ai te tau no te faati‘araa i te mau mea atoa, e, ma te apitihia mai tatou e te autahu‘araa mure ore i te ra‘i ra (inaha, ia ore tatou, e aore râ, ia ore ratou, e ore roa ratou e o tatou nei e haamaitai-roa-hia), ia ti‘a ia tatou ia faatupu i te mau mea atoa tei opuahia e te Atua, e aore râ, tei faaitehia mai e te Varua o te Atua, na roto i te vaha o te mau peropheta mo‘a atoa mai te faatumu-raa-hia mai â teie nei ao. …

Te amui mai nei te autahu‘araa o te ra‘i ia tatou nei no te faatupu i teie nei mau opuaraa, e no te mea ho‘i hoê â ture e faatere nei i te reira, ia tu‘ati ïa ta tatou ohipa—e ia rave amui to te ra‘i e to te fenua nei i te ohipa, e (no tatou nei) ia haapa‘ohia te hinaaro o te Atua i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra. Tera ta tatou e haapii mai, e tera ta tatou e rave no te faatupu i te ohipa o to tatou piiraa, e ia ti‘ahia ta tatou ohipa i mua i te aro o te Atua e o te mau melahi mo‘a, e i mua atoa i te aro o to tatou mau taeae o te autahu‘araa i roto i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei12

Teie te tumu i tuuhia ai te autahu‘araa i roto i te ekalesia nei, no te utaru, no te tanu e no te faaamu, no te haapii i te mau haapiiraa ti‘a, e no te faaaano i te haapa‘oraa o te basileia o te Atua, no te aro i te mau diabolo, no te tapea e no te turu i te mau mana faatere o te ekalesia a te Mesia i ni‘a i te fenua nei. E hopoi‘a na tatou paatoa ia rave amui i te ohipa no te faati‘a i te hoê amuiraa rahi—hoê pŭpŭ rahi [e aore râ, hoê tino faanahohia], tei fafau e vai itoito noa i ro-to i te Basileia o te Atua; i reira te mau mea atoa e haere vitiviti ai i mua, ma te hau, ma te ohie, e e iti roa ho‘i te tafifi i reira.13

Ua horo‘ahia mai te Autahu‘araa ei haamaitairaa i te mau fetii taata atoa.

Ua horo‘ahia mai te Autahu‘araa ei haamaitairaa i te fetii taata nei. Te parau nei te taata e, e haamaitairaa taaê te reira no te taata tataitahi. Eaha tei parauhia no Aberahama? “Na roto ia oe e i to oe ra hua‘ai”—Eaha? E haamaitai au ia oe. Ua ti‘a ïa te reira, no teie taime. Area râ, “na roto ia oe e i to oe ra hua‘ai e haamaitaihia ai te mau opu atoa o te fenua nei.” [A hi‘o Aberahama 2:11]. Ia riro tatou ei feia tauturu, e mai te mea e, e hua‘ai tatou no Aberahama, e pee tatou i to’na haere‘a, e ia ti‘amâ tatou no te farii i te mau fafauraa, e tauturu ana‘e tatou i tei pohe e tei ora, e e imi tatou ia haamaitai, ia faati‘a e ia faahanahana i te mau taata atoa e haati nei ia tatou; ia oaoa amui tatou e ia faateiteihia ho‘i na roto i taua mau ture ra tei heheuhia mai ei maitai no te mau taata atoa. …

Ahiri e, e Episekopo vau—aita vau i ite eaha te ohipa ta‘u e rave, ua ite râ vau i te ohipa te ti‘a ia‘u ia rave. Te feruri nei au e, e parau vau e, e te Metua, a tuu mai oe i te tahi mau varua i roto i ta‘u ti‘aauraa; a tauturu mai oe ia‘u i te haapa‘oraa ia ratou i roto i te mau mea o te oraraa nei, e i te mau mea o te pae varua, e ia ara ia haapiihia ratou i te mau ture ti‘a o te oraraa nei: a tauturu atoa mai oe ia‘u ia haapii i te mau orometua o te haere i rotopu i te nunaa, ia haere ho‘i ratou ma te Varua Maitai i roto ia ratou no te haamaitai i te taata, e na roto ho‘i i te tautururaa a to‘u mau taeae, ia riro vau ei Faaora i rotopu ia ratou. Mai tera ïa te huru o to‘u mana‘o e te ohipa ta‘u e rave ahiri e Episekopo vau; e mai tera atoa ïa te mana‘o e te ohipa te ti‘a ia outou e te mau Episekopo ia rave, e ia rave i te reira ma te haehaa e ma te hinaaro ia rave i te maitai. I teie nei, ahiri e, e Tahu‘a vau, e Haapii e aore râ, e Diakono, e te haere ra vau i rotopu i te taata ei orometua, e hi‘o ïa vau i te huru to ratou oraraa.14

[Ua parau Iesu e], “E Simona a Iona e, te rahi na to oe hinaaro ia‘u i teie? Ua parau maira oia, E te Fatu e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe.” Mai te mea e, e here to oe ia‘u, mai te mea e, e hoa oe no‘u e e pipi na‘u, “A faaamu i ta‘u mau arenio.” E ere te reira i te ohipa teimaha roa ia rave; o te reira ho‘i te tumu i piihia ai oia. “Ua parau faahou atura oia ia’na, o te piti ïa o te parauraa’tu, E Simona a Iona e, te hinaaro na oe ia‘u? Ua parau maira oia ia’na, E te Fatu, e, ua ite oe e, te hinaaro atu nei au ia oe. Ua parau atura Iesu ia’na, a ti‘ai i ta‘u mau mamoe.” E ua ui faahou atura te Faaora i teie uiraa ia Petero no te toru o te taime, e ia oti a‘era Petero i te pahono mai i taua pahonoraa ra â, ua parau atura Iesu ia’na, “A faaamu i ta‘u mau mamoe.” [A hi‘o Ioane 21:15–17]. Eaha te hopoi‘a a te mau Aposetolo; te mau Peresideni Titi, te mau Tahu‘a Rahi, e te mau Hitu Ahuru, o ratou ihoa râ tei roto i te ti‘araa faatere? Ahiri e, tei ô nei o Iesu, e parau oia ia outou e, a haapae ê atu i ta outou mau ohipa auraa ore, ta outou mau ohipa maamaa, ta outou mau ohipa iino, e a rave i te ohipa mai ta te taata e mai ta te feia mo‘a e a haere a rave i te ohipa, e “A faaamu i ta‘u mau mamoe.” 15

E horo‘a te Atua i te mana i te feia e haapa‘o i te autahu‘araa.

Mai te mea e, e haro‘aro‘a tatou ia tatou iho e i to tatou ti‘araa, e na mua ïa tatou i te feruri i te basileia o te Atua, e a feruri atu ai ia tatou iho i muri a‘e. Mai te mea e, e haapii tatou ia rave i te ohipa ha‘iha‘i, eita e ore e, e parau mai te Fatu ia tatou ia rave i te hoê ohipa rahi a‘e, i te mea e, ua ineine ïa tatou no te rave i te reira. … Mai te mea e, e nunaa tatou no te Atua, e te ti‘aturi nei oia ia tatou no te faatupu i teie mau opuaraa rarahi, e mea ti‘a ïa ia tatou ia rave puai atu â i te ohipa, e e mea ti‘a atoa ia tatou ia haapa‘o i te aratairaa a te Varua o te Fatu e ta to’na mau tavini ta’na i tuu i ni‘a a‘e ia tatou. Ia na reira ho‘i tatou, e riro ïa te mau ohipa atoa ta tatou e rave nei ei mau ohipa oaoa e te au ia rave, e tupu te hau i roto i to tatou aau, e e parahi mai te hau o te Atua i roto i to tatou mau utuafare; e i reira te Varua o te Fatu e faaarepurepu ai i ni‘a ia tatou, e i reira tatou e î ai i te oaoa e e tamau maite ai i te oaoa, e hope noa’tu teie nei oraraa. Aita vau i ite i te tahi atu rave‘a no te faatupu i teie nei mau ohipa atoa, maori râ, ia haapiihia tatou e te Fatu, e no reira oia i faanahonaho ai i ta’na autahu‘araa mo‘a.16

E mea rahi te mau hopoi‘a i tuuhia i ni‘a i te mau tahu‘a, te mau haapii, e te mau diakono, e te feia i roto i te autahu‘araa iti, e i ni‘a i te mau melo atoa o te ekalesia. Ia ore ratou ia rave i ta ratou mau ohipa, eaha te ohipa e tupu? E haere te mau taata e farerei i te Tino Ahuru Ma Piti, e aore râ, i te Peresideniraa Matamua; e ou‘a ratou na ni‘a a‘e i te feia faatere i ni‘a noa a‘e; i reira e tupu ai te anoinoi e te huanane; e pauraa taime to muri mai i te reira; …

Ia paraparau tatou i ni‘a i te mau mea ha‘iha‘i, eaha te tupu i ni‘a ia tatou? E mo‘ehia ia tatou te tumu o to tatou piiraa; e mo‘ ehia ia tatou e, ua faati‘ahia teie basileia i ni‘a i te fenua nei no te tuu mai i te parau ti‘a e te mau ture o te ra‘i i ni‘a i te fenua nei, e no te haamaitai i te taata nei e no te faaora i tei ora e tei pohe. E mo‘ehia ia tatou te tumu i tae mai ai tatou i ô nei, e te tumu i faati‘ahia ai te basileia o te Atua. E ere ïa no outou ana‘e, e aore râ, no‘u ana‘e, e aore râ, no te tahi atu; ei maitai râ no to te ao nei, e ei faaora i te taata nei. Ua titauhia ia tatou tataitahi ia rave i te mau ohipa e te mau hopoi‘a atoa i tuuhia mai i ni‘a ia tatou nei. Ia haapa‘o ore tatou i te reira, eita anei tatou e faahapahia i mua i te Atua? Nohea mai te mau fifi e vai nei i rotopu ia tatou nei? No te mea, mai ta‘u i parau e rave rahi taime, aita te autahu‘araa e rave nei i ta ratou mau ohipa, aita ratou e ara maite nei e aita ho‘i e haapa‘o maite nei.17

I roto i to‘u mau tere, ua ite au i te tahi mau taata, mai te mau pipi a Iesu i mutaa ra, tei faaite i te hoê hinaaro rahi ia roaa te mana ia ratou, e ua hinaaro roa ratou ia ite e, o vai to ratou e hau i te rahi. E ohipa maamaa te reira, i te mea e, eita te hanahana e noaa mai roto mai i te toro‘a, na roto râ i te haapa‘oraa te hoê taata i to’na toro‘a e to’na piiraa. Mai te mea e, e hanahana te noaa ia tatou na roto mai i te autahu‘araa, no ô mai ïa te reira i te Atua ra, e e ohipa faufaa ore ïa ia faaahaaha no te hoê horo‘a mai te mea e, ua roaa te reira ia tatou, aita râ tatou i rave i te ohipa no te reira. Mai te mea e, no ô mai te reira i te Atua ra, no’na ïa te hanahana eiaha râ no tatou, inaha, hoê noa iho rave‘a e noaa ai ia tatou te hanahana e aore râ, te faaururaa, maori râ, te haapa‘oraa tatou i to tatou piiraa.18

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te autahu‘araa o te Atua? Eaha te mau haamaitairaa e noaa ia tatou na roto i te autahu‘araa? Eaha to outou mana‘o ia feruri ana‘e outou e, ua horo‘a mai te Atua i te autahu‘araa i te taata nei?

  • Eaha te ti‘a i te melo tataitahi o te utuafare ia rave no te haapuai i te mana o te autahu‘araa i roto i te utuafare?

  • No te aha e mea faufaa ia farii tamau noa te feia tei mau i te autahu‘araa i te aratairaa a te Fatu?

  • Nahea te autahu‘araa ia tauturu no te “faaora, no te faateitei e no te faahanahana i te taata”?

  • Nahea outou e to outou utuafare i haamaitaihia na roto i te faaohipa-maitai-raa-hia te autahu‘araa? Nahea te mau vahine e farii atoa ai i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa?

  • Eaha te tahi mau rave‘a e ti‘a ai i te autahu‘araa ia tavini i roto i to outou fenua? Eaha te ti‘a i te feia tei mau i te autahu‘araa ia rave no te tauturu ia faaitoito i te mau utuafare aita e autahu‘araa to roto?

  • A tai‘o i te PH&PF 84:33–34. Eaha te auraa no te parau ra, faarahi i te hoê piiraa autahu‘araa? Eaha te auraa no te parau ra, faarahi i te hoê piiraa i roto i te Ekalesia? Nahea tatou ia tauturu i te mau taata i roto i ta tatou paroita e aore râ, i roto i ta tatou amaa e tamata nei e faarahi i to ratou mau piiraa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: 1 Korineti‘a 4:20; 1 Timoteo 4:12–16; Iakoba 1:18–19; PH&PF 58:26–28; 84:18–21, 26–27, 33–34; 107:99–100

Notes

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 127.

  2. The Gospel Kingdom, 166.

  3. “Stories and Counsel of Prest. Taylor,” Young Woman‘s Journal, Me 1905, 219; tauihia te paratarafa.

  4. The Gospel Kingdom, 129.

  5. Deseret News (Weekly), 28 no Ditema 1859, 338.

  6. The Gospel Kingdom, 130.

  7. “On Priesthood,” Millennial Star, 1 no Novema 1847, 323.

  8. The Gospel Kingdom, 130.

  9. The Gospel Kingdom, 166.

  10. Deseret News (Weekly), 18 no Tiunu 1884, 339; tauihia te paratarafa.

  11. The Gospel Kingdom, 130–31.

  12. The Gospel Kingdom, 132.

  13. The Gospel Kingdom, 129.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 18 no Atopa 1881, 1; tauihia te paratarafa.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 19 no Atete 1879, 1.

  16. The Gospel Kingdom, 131–132.

  17. 17. The Gospel Kingdom, 154.

  18. The Gospel Kingdom, 133.

Hōho’a
Jesus bestowing priesthood

E mea ti‘a i te feia tei mau i te autahu‘araa ia haamana‘o e nohea mai te mana o te autahu‘araa. Mai tei haapiihia mai te Peresideni Taylor, “Mai te mea e, e hanahana te noaa ia tatou na roto mai i te autahu‘araa, no ô mai ïa te reira i te Atua ra.”

Nene’i