Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te Taraehara Faito Ore a Iesu Mesia


Pene 5

Te Taraehara Faito Ore a Iesu Mesia

Na roto i te ohipa ta te taata iho e nehenehe e rave e aore râ, e faaoti, e nehenehe ta’na e faateitei ia’na iho e tae atu i te faito hanahana e te ite o te taata, e no reira i titauhia ai te taraehara o te hoê Atua, hou a … ti‘a ai ia faateiteihia te taata nei.1

No Roto Mai i Te Oraraa o John Taylor

I roto i te hoê pureraa i te Sabati e te mau melo o te Ekalesia, ua paraparau mai o Elder John Taylor i te parau no te oaoa i roaa ia’na i to’na feruri-maite-raa i te parau no te Taraehara a Iesu Mesia: “E mea au na‘u ia putuputu e te Feia Mo‘a. E mea au na‘u ia vavahi i te pane e o ratou ei haamana‘oraa i te tino o to tatou Fatu e to tatou Faaora o Iesu Mesia i ofatihia, e i te inu-atoa-raa i te au‘a ei haamana‘oraa i to’na toto i haamanihia. E i muri iho, feruri ai i te mau mea i apitihia i te reira. To tatou autaatiraa i te Atua na roto i to tatou Fatu o Iesu Mesia; to tatou autaatiraa te tahi e te tahi ei mau melo no te tino o te Mesia, e ta tatou mau ti‘a‘iraa i roto i te parau no ananahi; Te piti o te fâraa mai to tatou Fatu o Iesu Mesia, i reira oia e tatua ai ia’na iho no te ti‘a‘i ia tatou, ia au i tei haro‘aro‘ahia e tatou, i reira tatou e amu ai i te pane e e inu ai i te uaina e o’na ra, i roto i te basileia o to’na ra Metua. E mea au na‘u ia feruri i teie mau mea atoa e i ni‘a ho‘i e tauatini atu â rahiraa mau mea no ni‘a i te parau no te faaoraraa, te oaoa e te faateiteiraa o te Feia Mo‘a a te Atua i roto i teie nei ao e i roto i te ao a muri atu.”2

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Ua fafau Iesu e faatupu i te faanahoraa a te Metua na roto i te poheraa ei taraehara no te mau hara a to te ao nei.

I roto i te Apooraa tei tupu i te ra‘i ra, ua feruri-maite-hia te faanahoraa e ti‘a ia rave no te mau tamaiti a te Atua e vai noa ra â i roto i te huru varua, aitâ i farii atura i te tino. No te mea, i te parauraahia te parau no te poieteraa i te ao nei, tuu atu ai i te taata i ni‘a iho, i reira ho‘i e nehenehe ai ia ratou e farii i te tino, e i roto ho‘i i te reira tino e haapa‘o ai ratou i te mau ture o te oraraa, e e faateitei-atoa-hia ai i rotopu i te mau Atua, ua parauhia mai ia tatou e, i taua taime ra, “[ua amui] te mau feti‘a po‘ipo‘i [no] te himene, e ua pii noa te mau tamarii a te Atua i te oaoa.” [Ioba 38:7]. I reira, tupu maira te uiraa e, nahea, e eaha te ture no te faatupu i te faaoraraa, te faateiteiraa e te hanahana mure ore o te mau tamaiti a te Atua?

Eita e ore e, i roto i taua Apooraa ra, ua vauvau-atoa-hia mai te tahi atu mau faanahoraa e ua tau‘a-parau-hia i ni‘a i te reira; e ia hope te tau‘araa parau i ni‘a i te reira mau faanahoraa ra, e ia oti ho‘i te Metua i te faaite i to’na hinaaro no ni‘a i Ta’na opuaraa, ua ti‘a maira Lucifero i mua i te Metua, e ta’na faanahoraa, ma te parau mai e, “Inaha, [tei ô nei] au, a tono ia‘u, ei tamaiti ho‘i au na oe, e na‘u e faaora i te taata atoa, ia ore e mo‘e te hoê, e oia mau na‘u e rave i te reira; no reira, a horo‘a mai ia‘u to oe na tura.” [Mose 4:1] Area râ, ia faaroo a‘era Iesu i teie parau ta Lucifero, na ô atura Oia, “E te Metua, ia haapa‘ohia to oe hinaaro, e no oe te hanahana e a muri noa’tu.” [Mose 4:2].

Ia au i teie mau parau ta te Tamaiti here-roa-hia, e ti‘a ia tatou ia parau e, i roto i te tau‘araa parau no ni‘a i teie tumu parau, ua faaite te Metua i To’na hinaaro e ua faataataa maite i Ta’na faanahoraa e Ta’na opuaraa no ni‘a i teie mau mea, e te hinaaro tumu o Ta’na Tamaiti here-roa- hia, o te faatupuraa ïa i te hinaaro o To’na ra Metua, mai tei parauhia i mua ra. Ua hinaaro atoa Oia ia riro te hanahana i To’na ra Metua, inaha, o Oia te ti‘a ia farii i te tura e te hanahana, inaha, o Oia te Atua te Metua, te tumu e te taata i hamani i teie faanahoraa.

Ua hinaaro râ Lucifero … e pato‘i i te hinaaro o te Metua, e ua imi i te rave‘a ia faaere i te taata i to’na ti‘amâraa, ia riro oia ei titi, e i reira, ore atu ai e roaa faahou ia’na te faateiteiraa ta te Atua i faataa no te taata, na roto i to’na haapa‘oraa i te ture Ta’na i horo‘a mai. … Ia ore te ti‘amâraa o te taata, e aore râ, ia faaerehia oia i to’na ti‘amâraa, eita oia e nehenehe e faahemahia e te diabolo, e aore râ, e te tahi atu huru mana; no te mea, ia upooti‘a te hinaaro o te Atua, e ia faatupuhia ho‘i te reira ma te ore te ohipa e aore râ, te ti‘amâraa o te taata, eita ïa e ti‘a ia’na ia rave i te hape, i te mea e, ua faaerehia oia i te mana no te rave i taua hape ra. Tera te ti‘araa ta Satane i hinaaro e tuu i te mau varua i te ra‘i ra, e i te taata i ni‘a i te fenua nei. Na ô a‘era Satane e, “Oia mau na‘u e faaora i te taata atoa, no reira, a horo‘a mai ia‘u to oe na tura.” 3

Ua haapaehia te faanahoraa a Satane, inaha te pato‘i ra ho‘i te reira i te a‘o a te Atua, to’na Metua. Parau atura te Tamaiti hereroa-hia i te Metua i reira, ma te ore e ani atu ia rave i te hoê faanahoraa na’na iho, no te mea ua ite oia i te hinaaro o To’na ra Metua, na ô atura, “Ia haapa‘ohia to oe hinaaro; E faatupu vau i ta oe faanahoraa e ta oe mau opuaraa, e ia hi‘a ho‘i te taata, e pŭpŭ vau ia‘u iho ei taraehara ia au i to oe hinaaro, e te Atua. Aita atoa vau e titau i te tura, no oe râ te hanahana;” [A hi‘o Mose 4:2] e haamauhia a‘era te hoê parau fafau i rotopu Ia’na e To’na Metua, i reira Oia i farii ai ia pohe ei taraehara no te mau hara a to te ao nei, e no reira, mai tei parauhia ra, ua riro oia te arenio tei taparahihia mai te faatumuraahia mai â o te ao nei [a hi‘o Mose 7:47].4

E titau tatou i te Taraehara ia upooti‘a tatou i ni‘a i te mau mea ta te Hi‘araa i faatupu.

I roto i te parau no te fariiraa te taata i to’na ti‘amâraa, e a vai ai oia i raro a‘e i te mana o te faahemaraa, te ino o te tino, te mau faahemaraa o te ao nei, e te mau mana o te poiri, ua faaitehia e, ia hi‘a oia e ti‘a ai, e no to’na hi‘araa, aita ta’na e rave‘a no te faa-ora ia’na iho, e ia au i te hoê ture mure ore o te parau ti‘a, e mea ti‘a ia vai te hoê taraehara faaito ore no te faaora i te taata, no te faaora ia’na i te mau hopearaa e te mau ino o te Hi‘araa, e no te tuu ia’na i te hoê faito e nehenehe faahou ai ia’na ia auhia e te Atua, na roto i te mau ture mure ore o te parau ti‘a e te aroha; e ia imi i te rave‘a ia ho‘i faahou i mua i te aro o te Metua. …

E no reira, mai ta Iesu iho i parau ra, “I na reirahia taua parau ra i te papai, e ia na reirahia to te Mesia pohe e ti‘a ai, e ia ti‘a faahou mai te pohe mai i te rui toru: e ia poro-haere-hia te tatarahapa e te faaoreraa i te hara i to’na ra i‘oa, na Ierusalema’tu nei â, e ati noa‘e te mau fenua atoa e ti‘a ai.” [Luka 24:46–47].5

I roto i te faatereraa ohipa a te Atua e te faanahoraa i horo‘ahia mai e te Manahope, ua faaotihia e, e tuuhia te taata nei i raro a‘e i te hoê ture ohie roa, tera râ, e titauraa teimaha roa to te reira ture i te pae hopea. Ia haapa‘ohia te reira ture, ua papu ïa te ora mure, e te utu‘a no te ofatiraa i te reira ture o te pohe ïa. … ahiri aita te ture i ofatihia [na roto i te Hi‘araa], ua ora noa ïa te taata; tera râ, a ora ai oia, e ti‘a anei ïa ia’na ia fanau i te hua‘ai, tupu atu ai ïa te opuaraa a te Atua i te faaineineraa i te mau tino no te mau varua tei hamanihia i roto i te ao varua ra? E taa‘e noa’tu te reira, e hinaaro anei ratou i te hoê arai, ei taraehara [e aore râ, tusia taraehara] no te ofatiraahia teie nei ture, tei faataahia e ofati, ia au i te mau mea i tupu; e aore râ, e vai tamau noa anei te tupuraa mure ore i te rahi e amuri noa’tu o te taata nei, e to’na faateiteiraa i te huru Atua ra, ma te titau ore i te tusia taraehara o te Tamaiti a te Atua? 6

Ahiri te tusia ta’na i rave e ere no te taraehara o Iesu Mesia, e vai noa ïa te mau taata atoa i roto i te repo e a muri noa’tu ma te ti‘aturiraa ore. Area râ, na roto i te taraehara o Iesu Mesia, ua faanaho te Atua i te hoê arai ia ti‘a ia tatou ia vai faahou i roto i te here e i mua i te aro o te Metua, no te parahi e o’na i rotopu i te mau Atua i roto i te mau ao mure ore—e ia oti oia i te faanaho i te reira, ua faanaho atoa oia i te rave‘a no te ti‘a-faahou-raa. Na’na iho i faaite i te parau no te ti‘a-faahou-raa e no te ora. Te parau ra oia e, “Tei ia‘u te ti‘a-faahou-raa e te ora: o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noâ oia e ora â ïa.” (Ioane 11:25). E tae mai te tau e matara ai te mau menema, e faaroo ai to tei pohe i te reo o te Tamaiti a te Atua ra, e ti‘a mai ai i ni‘a, o ratou o tei rave io tei rave i te maitai ra i roto i te ti‘a-faahou-raa no te feia parau ti‘a ra, e o ratou o tei rave i te ino ra i roto i te ti‘a-faahou-raa no te feia parau ti‘a ore ra.7

No te Faatupu i te Taraehara, ua rave Iesu Mesia i ta tatou mau Hara i ni‘a ia’na iho, e ua pohe i te tino nei.

Ua parauhia ia tatou e, “aore e toto i faatahehia ra, aita roa e faaoreraa” hara [Hebera 9:22]. Aita teie i roto i to tatou iteraa. Ua titauhia ia Iesu ia iriti ê i te hara na roto i to’na iho tusia, te taata parau ti‘a no te feia parau ti‘a ore. … I To’na amoraa i ni‘a ia- ’na iho i te hara a te mau taata atoa, e ua pohe ei taraehara no ratou na roto i te faatusiaraa ia’na iho, tae maira i ni‘a Ia’na te teimaha e te mamae o te tau e te u‘i, te mamae faito ore no taua tusia taraehara rahi ra no te amo i te hara a to te ao nei, e ua mauiui i te mau hopearaa o te hoê ture mure ore a te Atua tei ofatihia e te taata. No reira To’na oto rahi, To’na pe‘apea faito ore, To’na mauiui hope ore, tei fariihia e a’na ma te auraro … i te mau titauraa o te hoê ture e ore e ti‘a ia ofatihia.

E ere te mauiui o te Tamaiti a te Atua i te mauiui no to’na poheraa; no te mea, i roto i te ti‘araa ta’na i rave no te faatupu i te hoê taraehara no te hara a to te ao nei, ua amo Oia i te teimaha, te ohipa e te hopoi‘a o te hara a te mau taata atoa, e o te mea ïa e ore e haro‘aro‘ahia nei e tatou. Mai tei papa‘ihia ho‘i, “ua faaoromai te fatu o to orua Faaora i te pohe o to’na tino; no reira ua faaoromai ho‘i oia i te mamae rahi o te mau taata atoa;” [PH&PF 18:11] e ua parau o Isaia e: “Ua rave mau râ oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê oia i to tatou oto,” ua parau atoa oia e, “E ua faairi Iehova i ni‘a ia’na i te utu‘a o ta tatou atoa nei hara.” e teie faahou â, “ua manii ia’na to’na varua e tae noa’tura i te pohe, e ua amui-atoa-hia oia e te feia rave hara ra; e ua hopoi oia i te hara a te taata atoa e rave rahi;” [a hi‘o Isaia 53:4, 6, 12] e aore râ, mai tei papa‘ihia i roto i te piti o te buka a Nephi ra: “Inaha ho‘i, ua faaoromai oia i te mauiui o te taata atoa, oia ïa, te mauiui o te mau taata atoa, te mau tane atoa, e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa ho‘i, i roto i te fetii o Adamu ra;” [2 Nephi 9:21] area i roto ia Mosia ra, te na ô ra ïa e: “E roohia oia i te mau faahema e te mauiui o te tino, e te poia, e te poihâ, e te rohirohi, e ore e ti‘a i te taata ia faaoromai i te reira, maori râ e tae oia i te pohe; inaha ho‘i, e hou oia i te toto no to’na mauiui rahi e te ohipa ino e te faufau a to’na ra mau taata.” [A hi‘o Mosia 3:7]….

… I roto i to’na huru Atua, ua pou oia i raro a‘e i te mau mea atoa ra, e ua faahaehaa ia’na i raro a‘e i te taata i roto i te huru tahuti o te taata nei; i roto i to’na huru taata, ua roohia oia i te mau huru mauiui atoa i roto i te ao nei. Ma te faatahinuhia i te monoi o te oaoa hau atu i to’na ra mau hoa, ua aro oia e ua upooti‘a i ni‘a i te mau mana amui o te taata e te diabolo, te fenua e o hade; e ma te tauturuhia e teie mana teitei a‘e o te Atua, ua re ia’na te pohe, o hade e te menema, e ua ti‘a ei Tamaiti na te Atua, te Metua mure ore, te Mesia, te Tamaiti Arii o te hau, te Taraehara, te Faaora o to te ao nei; ua oti hope roa te ohipa no te taraehara, ta To’na Metua i faaue Ia’na ia rave ei Tamaiti na te Atua e na te taata nei. Ei tamaiti na te taata nei, ua faaoromai oia i te mau mea atoa e ti‘a i te tino e te toto ia faaoromai; ei Tamaiti na te Atua ua upooti‘a oia i ni‘a i te mau mea atoa, e ua ta‘uma i te rima atau o te Atua e a muri noa’tu.8

I riro ai te Faaora ei fatu no teie nei ohipa—ua pee te tarahu, ua oti te taraehara, ua faatupuhia te parau fafau, ua mauruuru te parau ti‘a, ua haapa‘ohia te hinaaro o te Atua, e ua horo‘ahia i teie nei te mau mana atoa i roto i te rima o te Tamaiti a te Atua—te mana no te ti‘a-faahou-raa, te mana no te taraehara, te mana no te faaoraraa, te mana no te maiti i te mau ture no te rave e ia oti roa teie nei opuaraa. No reira te ora e te tahuti ore i tuuhia ai i te vahi maramarama, te evanelia i faaitehia mai ai, e ua riro oia ei fatu no te ora mure ore e te faateiteiraa. O oia te Taraehara, te Ti‘a-faahou-raa, te Faaora o te taata nei e o to te ao nei. …

Te faanahoraa, te faaafaroraa, te faaauraa, te parau fafau, ua hope teie mau mea atoa i te ravehia, ua tuurimahia e ua fariihia hou te faatumuraahia o teie nei ao; ua haamatahia na roto i te mau tusia, e ua tupu e ua hope i ni‘a i te tatauro.

Na roto i To’na riroraa ei arai i rotopu i te Atua e te taata nei, ua roaa Ia’na te mana ia riro ei faatere e ei aratai i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i ra, no tei ora e no tei pohe, no te mau taata o te fe nua nei e aore râ o te ra‘i ra i tahito ra, i teie tau, e i te tau a muri a‘e, no teie oraraa e aore râ, no a muri atu, ei tumu no to tatou ora, ei Aposetolo e ei Tahu‘a Rahi i ta tatou nei parau, te Fatu e te Taata Horo‘a ora.

Ua faainohia anei te parau ti‘a? Aita; ua faati‘ahia râ, ua pee te tarahu. Ua faaru‘ehia anei te parau ti‘a? Aita; e ohipa ti‘a teie. Ua haapa‘ohia te mau titauraa atoa. Ua haapa‘o-ore-hia anei te haavaraa? Aita; ua faatupuhia ta’na mau aniraa. Ua upooti‘a anei te aroha? Aita; ua titau noa râ oia i ta’na iho. Te parau ti‘a, te haavaraa, te aroha e te parau mau, ua au maite teie mau mea atoa i te ateributi o te Atua. “O te aroha e te parau mau ua farerei ïa raua, o te parau ti‘a e te hau ua hoho‘i raua.” [A hi‘o Salamo 85:10]. Ua upooti‘a te parau ti‘a e te haavaraa e mai te reira atoa te aroha e te hau; ua au maite te mau ateributi atoa o te Atua i roto i teie ohipa nehenehe, te rahi, te faufaa, te ti‘a, te afaro, te aroha e te maitai.9

O Iesu Mesia ana‘e te nehenehe e faatupu i te Taraehara.

E nehenehe e ui te mana‘o i ô nei e, Eaha te vahi taaê i rotopu i te Tamaiti a te Atua, ei Tamaiti na te Atua, ei Faaora, e te feia e ti‘aturi nei Ia’na e te farii nei i te mau haamaitairaa o te Evanelia?

Hoê mea, ia tai‘o ana‘e tatou, oia ho‘i, ua horo‘a te Metua i te mana Ia’na ia roaa To’na ora i roto Ia’na iho: “Mai te Metua ra, e ora to’na tei roto ia’na iho; ua horo‘a mai ho‘i oia i to te Tamaiti ei ora atoa to’na i roto ia’na iho;” [Ioane 5:26] e i muri a‘e ra, i te taime aita e ora faahou to roto i te mau taata atoa, ua roaa Ia’na te mana no te faaho‘i faahou i te ora i roto ia ratou; riro mai ai Oia te Ti‘a-faahou-raa e te Ora, aita ïa te reira mana i roto i te taata nei.

Te tahi atu faahanahanaraa oia ho‘i ïa, no te ora i roto Ia’na iho, e mana ïa To’na, mai Ta’na e parau ra, ia horo‘a i To’na ora e ia rave faahou i te reira, na te Metua atoa te reira mana i horo‘a Ia’na ra. Aita atoa teie mana i roaa i te tahi atu mau taata i te fenua nei.

Teie faahou â, o te anaana ho‘i Oia o te hanahana o To’na ra Metua, e o te hoho‘a mau ïa No’na iho. Te rave atoa nei Oia i Ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra, area tatou nei ra, e rave ïa tatou i Ta’na i faati‘a e i haamana ia tatou ia rave.

O Oia tei Maitihia, tei Faataahia, e o Oia te hoê melo o te Peresideniraa i te ra‘i ra, e tei roto Ia’na te îraa o te huru Atua i te tino nei, aita ho‘i te reira mau mea i roaa ia tatou.

Te tahi atoa mea, oia ho‘i, ua pŭpŭhia Ia’na te mau mana atoa i te ra‘i e i te fenua nei; aita e ti‘a i te taata nei ia parau i te reira.

Ua parau-atoa-hia e, na mua o Lucifero ia Adamu; oia atoa Iesu. E ua faauehia ia Adamu e i te mau taata faaroo atoa, ia rave i te mau mea atoa na roto i te i‘oa o te Tamaiti, e ia ti‘aoro i te Atua na roto i To’na ra i‘oa e a muri noa’tu; aita te reira tura i horo‘ahia i te hoê noa a‘e taata i te fenua nei.

I roto i te autaatiraa fatata i rotopu Ia’na e te Metua, mai te mea ra e, tei ni‘a Oia i te hoê parahiraa e ore roa e ti‘a i te tahi atu huru taata ia parahi i reira. Ua parauhia Oia Ta’na Tamaiti here-roa-hia, te Fanau Tahi a te Metua—e ere anei ïa e, te fanau tahi i te tino nei? Mai te mea e, o Oia te fanau tahi tei haapa‘o i te mau ture a To’na ra Metua, aita anei ïa To’na e mana no te farii i te ti- ‘araa ei mono no te Atua, ei Faaora e ei Taraehara no to te ao nei? Ei fanau tahi, ei fatu ai‘a mana no te Atua, te Metua Mure ore, eita anei ïa e riro Ia’na te mana e te haamaitairaa no te ti‘a mai, no te rave e no te faaoti i te mau opuaraa a To’na Metua i te Ao ra no ni‘a i te faaoraraa e te faateiteiraa o te taata nei? E no te mea aita a’na e hara (aita e taata mai te reira te huru), ua ti‘a oia ei Faaora e ei Taraehara, inaha, tei Ia’na te reira mana i roto i To’na ti‘araa ei fanau tahi. E no te mea, e tino faaineine-taaê-hia To’na, e tamaiti ho‘i na te Atua, i te tino nei e i te varua, eita anei e ti‘a Ia’na ia ti‘a papu ei Tamaiti na te Atua, e aore râ, ei Atua, e no te mea ho‘i e Atua, eita anei ïa e ti‘a e, o Oia ana‘e te nehenehe e faatupu i te hoê taraehara mure ore? …

… Noa’tu e, e nehenehe i te tahi atu mau taata ia riro atoa ei mau tamaiti na te Atua na roto Ia’na, e titauhia râ To’na tino, Ta’na faati‘araa i te ture, te tusia e aore râ, te pŭpŭraa i taua tino na roto i te taraehara, hou te tahi atu mau taata, e mau tamaiti atoa ho‘i na te Atua na roto i to ratou fanauraahia i roto i te ao varua, a tapae ai i ni‘a i te ti‘araa e mau tamaiti na te Atua mai Ia’na atoa ra; e taua ohipa ra, e tupu ïa na roto ana‘e i Ta’na arairaa e Ta’na taraehara. I roto Ia’na, e No’na, e na roto Ia’na, na roto i te parau no te faaamuraa, e roaa ai ia tatou iho taua ti‘araa ra ta Ioane i parau ra e: “E au mau here e, e tamarii tatou na te Atua i teie nei, e aitâ i itea to tatou huru a muri atu: ua ite râ tatou e, ia fâ mai oia ra, e riro tatou mai ia’na atoa te huru; e ite ho‘i tatou ia’na i to’na ra huru mau.” [1 Ioane 3:2]. No reira, na roto i To’na taraehara ua ti‘a ia tatou ia farii i te faateiteiraa, te ore roa ho‘i e noaa ia tatou ia ore te reira.10

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • I to tatou iteraa i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra—e o Iesu te Faaora— “ua amui te mau feti‘a po‘ipo‘i i te himene, e ua pii noa te mau tamarii atoa a te Atua i te oaoa” (Ioba 38:7). I to outou mana‘oraa, eaha te tumu i oaoa tatou?

  • Ua ani Satane ia iriti ê i te ti‘amâraa o te taata, ua pato‘i râ te Metua i te Ao ra i te reira aniraa. No te aha ei ti‘amâraa to tatou no te farii i te faateiteiraa? (A hi‘o atoa PH&PF 29:39–44).

  • Eaha ta tatou e haapii mai na roto mai i te pahonoraa a te Faaora i te hinaaro o te Metua i te Ao ra i roto i te Apooraa Rahi i te ra‘i ra?

  • No te Hi‘araa o Adamu raua o Eva, ua vai te mau taata atoa i raro a‘e i te pohe tino e te pohe varua, e aore râ, te taaêraa i te Atua. Eaha ta te Faaora i rave no te faaore i te mau hopearaa o te Hi‘araa?

  • Eaha ïa te hopearaa o te taata nei ia ore te Taraehara? (A hi‘o atoa 2 Nephi 9:6–10).

  • No te aha o Iesu Mesia ana‘e te nehenehe e rave i te Taraehara?

  • Eaha to outou huru a feruri maite ai outou i te tusia taraehara a te Faaora? Nahea te iteraa i te parau no te Taraehara i te horo‘a ia tatou i te ti‘aturiraa e te hau i te mau mahana atoa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Ioane 5:26; Hebera 1:1–3; 2 Nephi 2:6–8, 25–29; 3 Nephi 11:10–11; PH&PF 19:15–19; Aberahama 3:24–28

Te mau Nota

  1. The Mediation and Atonement (1882), 133.

  2. Deseret News (Tahepetoma), 15 no Tenuare 1873, 760.

  3. The Mediation and Atonement, 93–94; tauihia te paratarafa.

  4. The Mediation and Atonement, 97.

  5. The Mediation and Atonement, 96–97.

  6. The Mediation and Atonement, 128–29 tauihia te paratarafa.

  7. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 118.

  8. The Mediation and Atonement, 149–51.

  9. The Mediation and Atonement, 171–72.

  10. The Mediation and Atonement, 135–38.

Hōho’a
Savior in Gethsemane

“Ua amo [te Faaora o Iesu Mesia] i te teimaha, te ohipa e te hopoi‘a o te hara a te mau taata atoa, e o te mea ïa e ore e haro‘aro‘ahia nei e tatou.”

Nene’i