Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te Ti‘amâraa e te Ti‘aauraa


Pene 15

Te Ti‘amâraa e te Ti‘aauraa

Tei ia tatou te maitiraa i to tatou faateiteiraa e aore râ, to tatou haaviiviiraa; tei ia tatou te maitiraa i to tatou oaoa e aore râ, to tatou ati i roto i te ao a muri a‘e.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

“I te tahi taime te paraparau nei tatou no ni‘a i to tatou iho hinaaro,” te na reira ra te Peresideni John Taylor. “E parau tumu ti‘a anei te reira? E. E i vai tamau noa na te reira parau tumu, e no ô mai ïa i te Atua ra, to tatou Metua i te Ao ra.”2 Ua poihere maite te Peresideni Taylor i te parau tumu o te ti‘amâraa i te pae morare—te mana ta te Metua i te Ao ra i horo‘a mai i Ta’na mau tamarii no te maiti i te maitai e aore râ, i te ino e ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro. Tera râ, ua haapii atoa oia e, e faaite te taata tataitahi i te ti‘aauraa no ta ratou iho mau ohipa i te Atua ra. Te na ô ra oia e, “Eita roa’tu te Atua e horo‘a i te taata nei i te faatereraa oti‘a ore i te mau ohipa o teie nei ao; e paraparau tamau râ oia i te taata i raro a‘e i ta’na aratairaa, o te parahi i roto i to’na fenua, e tei riro ei ti‘aau i mua ia’na no ta’na mau ohipa.” 3

No te haapapu i te tu‘atiraa i rotopu i te ti‘amâraa e te ti‘aauraa, teie te hoê faaauraa ta te Peresideni Taylor i faaite mai. “E ô vine e aore râ, e fare faaapu ta te hoê taata, e te taata e haapa‘o ra i te reira, ua horo‘ahia ïa i roto i to’na rima te tahi ti‘aauraa e te tahi mana no te rave mai ta’na e hinaaro, tera râ, tei raro a‘e noa â oia i te tahi mau faatureraa tei titauhia mai e te fatu o taua fenua ra. Mai te reira atoa te faaauraa ta te Atua i faaau ia Noa, ia Aberahama, i te mau Tamarii a Iseraela, e i te feia mo‘a i tahito ra. E piti pae i roto i te hoê faaauraa: i roto i teie faaauraa, o te Atua i te hoê pae e te taata i te tahi. Ia haapa‘o te taata i ta ratou fafauraa, ua ruuruuhia ïa te Atua ia haapa‘o atoa i ta’na; ia ofati râ te taata i ta’na fafauraa, aita ïa te Fatu i ruuruuhia no te haapa‘o i ta’na fafauraa. … I reira te taata e rave ai i ta’na ti‘aauraa, no te faananea atu â i te mau haamaitairaa ta te Atua i tuu mai i roto i to’na mana, e aore ra, aita, mai ta’na e hinaaro.” 4

I te tau o te Peresideni Taylor, ua parau te tahi mau taata e, ua faataahia te evanelia e te autahu‘araa “no te faatiti i te taata e aore râ, no te haavî i te feruriraa o te taata.” Ua pato‘i papu oia i teie nei mana‘o, ma te parau e, te titauraa o te evanelia “no te faati‘amâ ïa i te mau taata atoa mai te Atua ho‘i i ti‘amâ ra; ia ti‘a ho‘i ia ratou ia inu i te pape ‘e faaoaoa i te oire o te Atua‘; [Salamo 46:4] ia faateiteihia ho‘i ratou eiaha râ ia faahaehaahia; ia tamâhia ho‘i ratou eiaha râ ia haaviiviihia; ia ite ho‘i ratou i te ture o te oraraa nei e ia haapa‘o i te reira, eiaha râ e haere na te e‘a o te ino e tae atu ai i raro i te pohe ra.” 5

Te mau Haapiiraa a John Taylor

I te omuaraa ra to te Atua horo‘araa mai i te ti‘amâraa ia tatou nei.

Ua haamau … te Metua i te hoê parau mana … oia ho‘i, ia farii te mau taata o te ra‘i ra e to te fenua nei i to ratou ti‘amâraa. Ua pato‘i o Lucifero i te reira ma te orure i te hau; eita ta’na e nehenehene e orurehau i te hoê faanahoraa e aore râ, te hoê faaueraa tei ore i horo‘ahia; no te mea, te orurehau, o te ofatiraa ïa i te ture, te faaueraa, e aore râ, te tura; e ua ti‘avaruhia oia i raro i te ra‘i no taua orurehauraa ra. Eita taua orurehauraa ra e tupu mai te mea e, aita e ti‘amâraa; no te mea, mai te mea e aita e ti‘amâraa, e titauhia ïa ia ratou paatoa ia haapa‘o i te hinaaro o te Metua. No te mea râ e ti‘amâraa to ratou, ua faaohipa ihora ratou i te reira; e ua ti‘avaruhia’tura o Lucifero e hoê i ni‘a i te toru o te mau melahi, i rapae no to ratou orurehau e no to ratou faaohiparaa i taua ti‘amâraa ra no te pato‘i i to ratou Metua i te ao ra. E ere atoa no to ratou noa orurehauraa, no te mea atoa râ, “ua titau [ratou] ia haamou i te ti‘amâraa o te taata;” [a hi‘o Mose 4:3] e ua faaohipa ratou i to ratou ti‘amâraa no te pato‘i i te maitai, i te oaoa e i te faateiteiraa mure ore o te taata nei, tei titauhia ia faatupu na roto i te taraehara e te faaoraraa a Iesu Mesia.6

Ua horo‘a mai te [Atua ] ia tatou nei i te ti‘araa no te maiti i te maitai e no te pato‘i i te ino. E nehenehe ta tatou e rave i te parau ino e aore râ, i te parau ti‘a, mai tei au i to tatou hinaaro; e ua imi te Diabolo i te maitai no’na i roto i te reira, e ua tamata oia i te ruri ê i te mana‘o o te taata no te haamou ia ratou, ia ti‘a ia’na ia aratai titi ia ratou ia au i to’na ra hinaaro. Aita te Fatu i ruuruu ia ratou, aita atoa i haavî ia ratou; area te hopearaa o ta ratou mau ohipa, na’na ïa te reira e tapea ra, a riro ai te reira mau ohipa ei faainoraa i to’na mau taata.

E vaiiho te Fatu … i te taata nei ia imi i te oaoa mai te au i ta ratou rave‘a, e mai te au atoa ho‘i i to ratou ra hinaaro, e vaiiho oia ia ratou ia inu i te au‘a o ta ratou iho ohipa ino mai te au i ta ratou iho rave‘a. Taaê noa’tu te reira, ua faaite atoa oia i to’na maitai, e e tamau noa oia i te na reira i ni‘a i ta’na mau tamarii paatoa. Eaha ta’na i faataa ia rave? Te paturaa ïa i to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, te faati‘araa i te parau ti‘a, te pato‘iraa i te enemi e te haamouraa ia [Satane] i ni‘a i te fenua nei, e i reira te mau taata atoa e tipapa ai i mua i te Atua e ta’na Mesia, e i reira tei maitihia ra e faatere ai i te mau oro‘a o to’na ra fare e a muri noa’tu. E opuaraa maoro teie na te Manahope.7

E aratai te Atua ia tatou, eita râ Oia e faahepo i te taata nei.

Tei ia tatou nei te evanelia. Ua faahepohia anei te hoê taata ia haapa‘o i te reira? Ua itehia anei te hoê mana faahepo i ni‘a ia tatou nei? Aita roa vau i ite i te reira. O Olive Kaudere te piti o te peresibutero i roto i te ekalesia nei, ua faahepohia anei oia ia farii i teie evanelia? Aita oia i faahepohia. Ua faahepohia anei o Hyrum Smith ia farii i te reira? Aita oia i faahepohia. Ua faahepohia anei te mau ite o te Buka a Moromona—o Uitima mâ e te tahi atu pueraa? Aita. E i muri a‘e i to ratou riroraa ei melo no teie ekalesia, ua faahepohia anei ratou ia parahi noa i roto ra? Aita. Ua faahepohia anei te hoê noa a‘e melo o te pŭpŭ tino ahuru ma piti, te hitu ahuru, te tahu‘a rahi, e aore râ, te mau melo o te apooraa teitei, e aore râ, te mau peresideni o te hitu ahuru, e aore râ, te tahi atu pŭpŭ taata i roto i teie ekalesia, ia mau i te ti‘araa i faautahia i ni‘a ia ratou? Aita roa vau i ite noa a‘e i te reira, e o outou? Ua ite au e, aita e mana faahepo i faaohipahia i ni‘a ia‘u hau atu i te puai o te parau mau i roto i to‘u feruriraa; aita atoa i ni‘a ia outou, hau atu i te mana o te parau mau i roto i to outou feruriraa.8

Aita vau e titau ia faatere i te feruriraa o te taata. Eita vau e faatere i te ohipa a te taata. Eita te Atua e na reira, e vaiiho râ oia ia ratou i roto i to ratou ti‘amâraa no te aro i te mau tamataraa, te mau faahemaraa, te mau ati, e te mau huru ino atoa i roto i te ao nei ta te taata nei e farerei nei, e aore râ, e nehenehe e farerei. E tuu râ oia i te tahi mau ture i mua ia ratou ia nehenehe ratou ia arataihia ia’na ra mai te mea e, a arataihia ratou. Ia ore râ, e imi ïa oia i te mea maitai roa a‘e o ta’na e nehenehe e rave no ratou.9

E ti‘amâraa to te taata i te pae morare; tei raro a‘e oia i te mana o te Fatu, e na roto i te reira, e pahono atu oia i te Fatu i te ti‘aauraa no ta’na iho mau ohipa. Tera râ, e vaiiho noa anei oia ia’na ana‘e iho ma te tauturu ore ia’na no te faaoti i ta’na mau opuaraa? Aita. E hi‘o mai oia i te taata nei mai te huru i te tamaiti na’na, e ua horo‘a mai oia i tera taime e tera taime i ta’na tauturu e ta’na mau aratairaa, mai te au i te hoê metua tane. Ua horo‘a mai oia i te mau heheuraa, ua haapii e ua faara oia i to’na mau taata. Ua horo‘a mai oia i te fafauraa i te feia tei haapa‘o, e ua faaara oia i tei haapa‘o ore. Ua haapii oia i te mau arii, i te mau auvaha ture, e i te mau peropheta. Ua paruru atoa oia i te feia parau ti‘a, e ua faautua, na roto i te haavaraa, i te feia iino. Ua fafau oia e horo‘a oia ia Aberahama e ia vetahi ê atu, i te fenua e i te tao‘a. Ua horo‘a oia i te fafauraa no te ora mure ore i tei haapa‘o maite; aita roa’tu râ oia i faahepo i te taata nei.10

E faautu‘a te Atua ia tatou ia au i te huru o to tatou faatereraa i to tatou ti‘amâraa e e haamauruuru Oia ia tatou ia au i ta tatou mau opuaraa.

E ere anei o tatou iho te feia patu i to tatou haere‘a? E ere anei na tatou iho e faaoti i to tatou hopearaa? … Tei ia tatou te maitiraa i to tatou faateiteiraa e aore râ, to tatou haaviiviiraa; tei ia tatou te maitiraa i to tatou oaoa e aore râ, to tatou ati i roto i te ao a muri a‘e.11

Ia hi‘opo‘a maite tatou i te mau Papa‘iraa mo‘a, e ite tatou e, ua horo‘ahia te tahi mana iti i roto i te rima o te taata nei, ta’na ho‘i e mau ra i raro a‘e i te faatereraa e te aratairaa a te Fatu; e mai te mea e, e rave oia ma te ore te a‘o, te aratairaa, e aore râ, te haapiiraa a te Atua, ua na rapae ïa oia i te oti‘a ta te Fatu i faataa no’na, e ua hapa ïa oia i reira, mai te hoê ti‘a faatere o te hau e hapa ia na rapae oia i te oti‘a o ta’na ra mau aratairaa; e aore râ, mai te hoê taata tarahu i te hoê fare faaapu, e aore râ, te hoê ô vine, e tei haapa‘o ore i te mau titauraa o te tarahuraa, e ua faaino i te fare faaapu, e aore râ, i te ô vine; inaha, no te Fatu ho‘i te fenua, e na te Fatu i tuu i te taata i ni‘a iho ra. E ere te reira i ta te taata, na te Atua râ te reira i horo‘a ia’na ra. … Mai te mea e, ua tuuhia te taata ei ti‘aau no te Fatu, e no’na atoa iho, e a haapa‘o ore ai i te Fatu ra, e utu‘a ïa ta’na i tei Hamani ia’na ra.12

A faaho‘i na i to outou feruriraa i muri, e a haamana‘o na i te taime a rave ai outou i te hoê ohipa maitai, a haamana‘o na i te taime a rave ai outou i te hoê ohipa ino; ua vai te reira mau mea i roto i to outou roro, e e nehenehe ta outou e feruri faahou i te reira, e ia hi‘o maite i te reira i te mau taime atoa ta outou e hinaaro. … Mai te mea e, ua haapii outou i te hoê reo, e nehenehe ta outou e haamana‘o i te reira mai ta outou e hinaaro, e nehenehe ta outou e faaite ma te ohie i te taaêraa i roto i te mau tu-haa e rave rahi o te hoê a‘oraa. Mai te mea e, ua haapii outou i te ohipa hamani matini, e haere to outou feruriraa i te vahi i reira to outou iteraa i te hoê matini, e i reira outou e haere ai i te ohipa no te hamani i te hoê matini mai te reira. Mai te mea e, ua ratere outou na roto i te tahi mau oire, e nehenehe ta outou e parau eaha te huru o te mau fare, e te purumu, i roto i tera oire e tera oire ta outou i ratere, e te huru o te taata ta outou i farerei; e e nehenehe ta outou e haamana‘o faahou ia ratou, e ia feruri ia ratou i te ao e aore râ, i te pô, i te mau taime atoa ta outou e hinaaro, e ia haamana‘o faahou i te mau mea ta outou i rave e i ite. I hea outou e tai‘o ai i teie mau mea atoa? I roto i ta outou iho buka, eita outou e haere atu i roto i te buka e aore râ, te piha vairaa buka a te tahi atu taata, ua papa‘ihia râ i roto i ta outou iho mau parau, e i reira outou e tai‘o ai. I reira to outou mata e hi‘o ai e to outou tari‘a e faaroo ai, e to outou rima e tapea ai, e i reira ta outou haavaraa, mai te reira te parauraa, e ohipa ai—to outou mau mana feruri.

E tena na, mai te mea e, tei roto ia outou te reira huru varua e aore râ, te reira huru ite, e ti‘a ai ho‘i ia outou ia tai‘o i ta outou iho mau ohipa, eita anei outou e feruri e, te taata tei tuu i te reira varua e te reira ite i roto ia outou, tei ia’na atoa ïa te mau taviri no taua ite ra, e e nehenehe ho‘i ia’na ia tai‘o i te reira mai ta’na e hinaaro? E ere anei te reira i te feruriraa maramarama, te maitai e ei papa‘iraa mo‘a? Te feruri nei au e, oia. …

Te ta‘oto nei te taata i te ta‘oto o te pohe, area te varua ra, e ora ïa oia i te vahi tei reira te papairaahia ta’na ra mau ohipa—o te ore ho‘i e pohe—eita te reira e pohe i te taata ia taparahi, eita ho‘i e pe, e e vai oraora noa te reira, e e vai mai te haamana‘oraa o te reira hou te pohe e faataaê ai i te tino e te varua mure ore.13

E mau taata tatou no te Atua, e ua ruuruuhia oia i te mau mea atoa i faataahia no te ruuruu i te taata e aore râ, i te Atua. Ua ruuruuhia oia no te aupuru i to’na mau taata, mai te mea e, e aupuru ratou ia ratou iho; mai te mea e, e faatura ratou i to ratou piiraa e to ratou autahu‘araa; mai te mea e, e haapa‘o ratou e e faatura i te mana e te tura tei tuuhia i ni‘a ia ratou; mai te mea e, eita ratou e opa‘i ê i te mau ture ti‘a, ua ruuruuhia ïa te Atua no te faatupu i te mau mea atoa mai te au i tei titauhia ia’na; te hoê o te reira, o te horo‘araa ïa i te ora no te Feia mo‘a. … O vai tei ite a‘e nei i te Atua i te hahiê-raa i te mau ture ti‘a?… Aitâ vau i ite a‘e nei i te reira, e te oaoa nei au i te mea e, aitâ atoa outou i ite a‘e nei i te reira.14

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • No te aha e mea faufaa rahi te ti‘amâraa no to tatou faateiteiraa? Eaha te auraa i rotopu i te ti‘amâraa e te Taraehara a Iesu Mesia?

  • E mea nahea Satane i te tamau maite i te faahema i to tatou ti‘amâraa? Nahea tatou ia pato‘i i taua mau tamataraa ra?

  • Eaha te huru aratairaa ta te Fatu e horo‘a mai ia tatou no te tauturu ia tatou ia faaohipa i to tatou ti‘amâraa ma te parau ti- ‘a ? Nahea Oia i te haamaitai ia tatou no te faaohiparaa tatou i to tatou ti‘amâraa ma te parau ti‘a?

  • No te aha e mea faufaa no te taata tataitahi ia rave ratou i ta ratou iho mau faaotiraa? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faatura i te ti‘amâraa o te mau melo o te utuafare, ma te faaitoito atoa ho‘i ia ratou ia rave i te mau faaotiraa tano?

  • Noa’tu e, e ti‘amâraa to tatou no te rave i te mau faaotiraa, no te aha te mau faaotiraa ti‘a ore e nehenehe ai e faaiti i to tatou ti‘amâraa? Ua ite anei outou i to outou ti‘amâraa i te tupuraa i te rahi na roto i te mau faaotiraa ti‘a?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Iotua 24:15; Galati‘a 6:7; 2 Nephi 2:14–16, 26–27; Helamana 14:30– 31; PH&PF 58:26–28; 101:78; Mose 4:1–4; 6:33

Te mau Nota

  1. Deseret News (Weekly), 9 no Tenuare 1861, 353.

  2. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 59.

  3. The Government of God (1852), 49.

  4. The Government of God, 49–50.

  5. The Gospel Kingdom, 123.

  6. The Mediation and Atonement (1882), 95.

  7. Deseret News (Weekly), 9 Jan. 1861, 353; tauihia te paratarafa.

  8. The Gospel Kingdom, 59–60.

  9. The Gospel Kingdom, 337.

  10. The Government of God, 54–55.

  11. Deseret News (Weekly), 9 Tenuare 1861, 353.

  12. The Government of God, 47.

  13. Deseret News (Weekly), 8 Mati 1865, 178–79; tauihia te paratarafa.

  14. Deseret News (Weekly), 9 Tenuare1861, 353.

Nene’i