Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7: Te Haavare ore


Pene 7

Te Haavare ore

Ei feia aau mâ tatou e ti‘a‘i, e te parau maitai, e te tura, e te mau maite i te haavare ore, e te hamani maitai i te mau taata atoa, e te parau tamau noa i te parau mau, e te rave i te maitai i te mau taata atoa.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Eoraraa parau ti‘a to John Taylor tei riro ei hi‘oraa no te mau taata atoa tei ite ia’na e tei rave i te ohipa, o’na e o ratou, i roto i te Ekalesia. Hoê mahana i muri a‘e i to’na poheraa i te ava‘e Tiurai 1887, ua papa‘i to’na na tauturu, o George Q. Cannon e Joseph F. Smith, i te hoê rata i Deseret News no te faaite i te taata i to’na poheraa. Te hoê tuhaa o taua parau faaararaa ra, e mau parau faateniteni ïa i te Peresideni Taylor. Teie te hoê tuhaa no taua faateniteniraa ra, tei faaite i te nehenehe o te huru e te haavare ore o teie peropheta here:

“E mea iti roa te taata tei ora ma te parau-ti‘a e te aueue ore te mana‘o itoito i te pae morare e i te pae tino, mai to tatou Peresideni here tei faaru‘e mai nei ia tatou. Aita oia i ite eaha tera mea e ri‘ari‘a i roto i te ohipa a te Atua. I mua râ i te feia iino, e i te tahi mau taime rahi roa te hamani-ino-raa a te feia iino, e i te mau taime ati ino roa te mau taata, aita oia e [otohe]—aita to’na na turi e to’na na rima e ruru. I te mau taime e titauhia te aueue ore e te itoito, ua ite ê na te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei e, i hea e iteahia ai te Peresideni John Taylor, e eaha te huru no to’na reo. E haere oia i mua i te ohipa e tupu ra ma te taiâ ore e na roto i te hoê raveraa e faahiahia ai te feia atoa tei ite e tei faaroo ia’na. Te mana‘o tapitapi ore, te paari aueue ore, tera ïa te tahi o to’na mau huru faufaa roa. … E taata ti-‘aturihia oia e te mau taata atoa.”2

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Te haavare ore, o te haapa‘o-maite-raa ïa i te mau parau tumu o te parau mau e te parau ti‘a.

Ei feia parau mau tatou, e te tura e te haavare ore e ti‘a‘i—ei feia haapa‘o i te parau i parauhia ma te taui ore—ei feia faatura i te parauu. … Te tamata nei tatou i te faatupu i te hoê nunaa ia ri-ro mai ratou ei feia no te Atua, ei feia parau mau, ei feia haavare ore, ei feia parau maitai, ei feia e ti‘a ia apitihia i te mau Atua i roto i te mau ao mure ore.3

Te hinaaro nei te Atua i te hoê nunaa taata rima mâ e te aau maitai, aore to ratou rima e rave i te tarahu pi‘o, … e feia parau mau e te haavare ore, te tura e te parau maitai, tei auhia to ratou haere‘a na te mau Atua i roto i te mau ao mure ore, e na te feia tura e te paieti tei ora na e aore râ, te ora nei, e no te mea ua farii tatou ia parauhia tatou e feia mo‘a, te hinaaro nei oia ia riro tatou ei Feia Mo‘a, eiaha i te i‘oa noa, eiaha i ta te vaha noa, i te mau mea atoa râ.4

To tatou fifi rahi maori râ, to tatou ïa anaanatae rahi ia faatano i ta tatou mau peu i ni‘a i ta to te ao nei, e ua rahi roa te mau mea o te ao nei tei ô i roto i to tatou aau; te varua nounou e te nanao, e—eaha ta‘u e nehenehe e parau?—ua parare te parauti‘a ore mai te hoê ma‘i pee na te mau vahi atoa ati a‘e te ao nei, e ua farii tatou ia peehia tatou i taua huru varua ra. Mai te hoê ma‘i pee, ua viivii te mau huru faito taata atoa; e ere tatou na taua mau parau tumu teitei, te hanahana, e te tura e vai ra i roto i to tatou aau, e faatere faahou, e popore tao‘a râ to tatou tei parauhia e, o te tumu ïa no te mau ino atoa [a hi‘o 1 Timoteo 6:10]; e aita tatou i faaau i to tatou aau i te Atua, ua faaau râ tatou i to tatou aau i to te ao nei, to’na mau huru maamaa e te aau teitei. … A faaite e a haapapu i to te ao nei, i te mau melahi e i te Atua e, tei te pae outou o te parau mau e te ti‘a, te parau ti‘a, te aau mâ e te haavare ore, e te turu nei outou i te Atua e i To’na Basileia.5

Eiaha tatou e tau‘a i to te ao nei e ta ratou mau parau e ta ratou ohipa e rave, i te mea e, e rave ratou i ta te Fatu ana‘e e faati‘a ia ratou ia raveu. … E poro ana‘e râ tatou i te evanelia ia ratou, e haapii tamau ia ratou i te mau parau tumu o te parau mau, e e faanahonaho ia tatou mai te au i te haapa‘oraa a te Atua, e e titau ia riro tatou ei hoê—inaha, ia ore tatou ia hoê, e ere ïa tatou no te Fatu, eita roa’tu e riro e a muri noa’tu. Faaroo mai i teie parau, e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e! Eiaha e haapa‘o noa ia outou ana‘e e i to outou ana‘e maitai; A parau râ i roto i to outou aau e, “Eaha te ti‘a ia‘u ia rave no te patu ia Ziona. Tei ô nei au, e te mau mea atoa na‘u nei, tei ni‘a ïa i te fata, e ua ineine au no te haapa‘o i te hinaaro o te Atua noa’tu te huru o te reira, e aore râ, noa’tu te vahi ta’na e tono ia‘u ia haere, i te mau hopea atoa anei o te fenua e aore râ, aita.” Aitâ râ tatou i na reira’tura; e puai a‘e tatou i te pee i ta tatou mau faufaa e i te rave i te varua o te ao, e te titau e te faatano ia tatou i taua huru ra. E tena na, te hinaaro nei tatou ia maitai to te ao nei e ia faatupu i te oaoa i roto ia ratou, eita ïa e ti‘a e na te mau peu o te ao nei e tavana i ni‘a ia tatou, eita atoa tatou e vaiiho ia tatou i roto i te reira huru. O te Atua te Fatu to tatou Atua; Ia riro Oia to tatou arii e to tatou horo‘a ture, e na’na e tavana i ni‘a ia tatou e ti‘a‘i.6

Te auraa o te parau ra haavare ore, o te riroraa ïa ei taata parau-ti‘a i mua i te Atua, i mua ia tatou iho, e i mua i te tahi e te tahi.

Te vaira hoê parau tumu faufaa roa na roto i te reira, i to‘u mana‘oraa, e tura‘ihia ai tatou i roto i ta tatou haamoriraa, hau roa’tu i te tahi atu mau mea i roto i to tatou nei oraraa, oia ho‘i, te ti‘a o te opuaraa. Te parau ra te mau papa‘iraa mo‘a e—“Na te [parau mau] outou i faati‘amâ ra, ua ti‘amâ mau ïa outou, ei tamarii na te Atua aore e faainoraa, i rotopu i teie nei u‘i pi‘o e te mârô.” [A hi‘o Ioane 8:32, 36; Philipi 2:15]. Ua parau-atoa-hia mai ia tatou e, e titau te Atua i te parau mau no roto ra [a hi‘o Salamo 51:6]. E mea au ia parauti‘a te taata ia ratou iho, ia parau-ti‘a te tahi e te tahi i ta ratou mau parau atoa ra, e ta ratou mau raveraa, [mau aparauraa], ta ratou mau farereiraa, ta ratou mau faaauraa ohipa e te vai atu ra; e ti‘a na te parau mau, te parau-ti‘a e te haavare ore ratou e faatere, e e maamaa mau to te taata e haavare ia’na iho, haavare i to’na mau iteraa e to’na mau mana‘o no ni‘a i te parau no te faaroo.

E haavare paha tatou te tahi e te tahi … mai te moni haavare e tauihia i te mau mea faufaa i rotopu i te taata nei. E paheru râ te Atua i te aau, e e tamata ho‘i i te mana‘o o te tamarii a te taata nei [a hi‘o Ieremia 17:10]. Ua ite Oia i to tatou mau feruriraa e ua haro‘aro‘a i to tatou mau hinaaro e te mana‘o o to tatou aau; ua ite Oia i ta tatou mau ohipa e te tumu e tura‘i ra ia tatou ia rave i te reira mau ohipa. Ua ite papu oia i te mau ohipa atoa a te mau fetii taata atoa, e te mau mana‘o e te mau raveraa atoa a te mau tamarii a te taata nei, ua heuahia ïa e ua vai tahaa noa i mua ia’na, e e haava oia ia ratou no taua mau mea ra.7

Ia riro mau tatou ei feia parau-ti‘a, te tahi e te tahi, e i te mau taata atoa; ia riro ta tatou mau parau ei mau parau taui ore; haapae i te peu te‘ote‘o e te faaahaaha; e ia riro tatou ei taata aau marû, e te haehaa; ia î tatou i te haavare ore e te tura; e ei feia parau-ti‘a e te paieti tatou i roto i ta tatou mau ohiparaa e te mau taata atoa.8

Ia tarahu te hoê taata e pae tara, e horo‘a ïa oia i te hoê tao‘a ei ti‘a‘i no ta’na tarahu, no te mea, e ri‘ari‘a to te taata horo‘a tarahu oi eiahia oia. Aita to te taata e ti‘aturi i roto i te parau a te tahi taata. Eita vau e horo‘a roa i to‘u aau i te hoê taata aita vau e ti‘atu-ri i ta’na parau. Aita e vaira i roto ia’na te hoê mea e nehenehe e ti‘aturi. Noa’tu râ i te reira, teie te mau huru taata ta te peropheta i parau e, e ora atoa ratou i te mau mahana hopea nei. E fafau ratou e e mo‘ehia ia ratou i te haapa‘o i te reia fafauraa. Aita hoê faufaa i roto i ta ratou parau, aita ho‘i e niu i to ratou haavare ore.

Te parau atu nei au i teie mau mea ia ite outou i te reira, i te mea e, teie te huru o teie nei ao. E mea ti‘amâ anei tatou i teie mau mea? Aita roa’tu—ua hinaaro ho‘i au ia ti‘amâ tatou i te reira. Ua hinaaro ho‘i au ia rahi atu te parau ti‘a, te viivii ore, te haavare ore e te parau mau, e te tahi atu â mau parau tumu i rotopu ia tatou nei o tei faataahia no te faateitei e no te faahanahana i te taata nei. Te parau atu nei au i teie mau mea ei haamâraa no te fetii taata atoa, e mai te mea e, te vaira te reira huru ohipa i rotopu i te Feia Mo‘a nei, e ohipa ïa no te haamâ rahi, e e faariro tatou i te reira ei ohipa hairiri rahi; mai te mea e, e titauhia i te hoê taata ia riro ei taata haavare ore, e te parau mau e te parau ti‘a, e mea ti‘a ïa ia tatou, ia riro mai te reira te huru i te mau vahi atoa noa’tu eaha te huru o te mau mea e tupu mai. E ia parau tatou i te hoê mea, ia riro ïa te reira ei mea ti‘aturihia mai te huru e, ua tapu tatou no te reira, e mai te huru atoa e, ua ruuruuhia tatou ahuru tauatini a‘e taamuraa no te faatupu i te reira.9

Eaha ta tatou e ti‘aturi? Te ti‘aturi nei tatou i te aau mâ, te viivii ore, te haavare ore, te parau mau e te oreraa e haavare; te ti‘aturi nei tatou e, ia haapa‘ohia te mau taata atoa ma te ti‘a, ma te paieti e te faatura; te ti‘aturi nei tatou i te mata‘uraa i te Atua, i te haapa‘oraa i Ta’na mau ture e Ta’na mau faaueraa. Te na reira ra anei tatou paatoa? Aita, aita e na reira roa nei. Te hinaaro nei au ia na reira tatou. Te na reira nei te rahiraa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei; e te feia aita e na reira nei, e tauturu tatou ia ratou ia hi‘o maite i to ratou haere‘a. … Tei ô nei tatou no te paturaa ia Ziona, te hinaaro nei ïa Oia ia riro tatou ei feia paieti e te tura i roto i ta tatou mau ohipa atoa e te tahi atu taata, e i te mau taata atoa.10

Ei haavare ore to roto ia tatou e upooti‘a ai tatou i ni‘a i te ino e e patu ai i te basileia o te Atua.

Te ora nei tatou i roto i te hoê u‘i fifi e te faufaa. I te tahi mau taime, e tupu te maere rahi ia ite te taata i te viivii, te ohipa ino e te ino, te faaru‘eraa i te parau ti‘a e te haavare ore, e te mau peu paieti ore i te mau vahi atoa; no te aha râ ho‘i ratou i maere ai? … Aita anei tatou i haapiihia e, tei roto i te mau nunaa iho te mauhaa no te haamouraa, e ua faataahia e mou ratou? Ia ite ho‘i tatou i te tura ia tataahihia e te avae, e te ti‘a-ê-raa te haavare ore e te parau mau, e te taata ino ia rave i te ohipa ino, e te taata faaroo ore ia faatere e ia aratai i te mau ohipa, e ti‘aturi tatou e, tei te tumu raau te opahi i te vairaa, e te pe ra te tumu raau e ua fatata i te marua i raro [a hi‘o PH&PF 97:7]. Tera ïa te ohipa e tupu ra i rotopu i te mau nunaa i teie mahana. Aita e faufaa na tatou ia mutamuta e aore râ, ia feruri e, te vaira te tahi ohipa huru ê e aore râ, e ohipa taa‘e. Ua ite tatou e, e tupu mau â teie mau mea, e ua hau atu ïa i te ino i to teie nei mahana. Tera râ, tei ia tatou te haapiiraa i te taata i te mau parau tumu maitai.11

Tei te anotau tatou no te hoperaa mau [îraa] o te mau tau, e amui ai te Atua i te mau mea atoa ei hoê, e ua aratai mai oia ia tatou mai roto mai i tera nunaa, i tera fenua, i tera ahura‘i e i tera opu. Eaha oia i na reira ai? No te haamaamaa anei ia tatou? Mai ta te taata ino anei ta tatou opuaraa no te oraraa—oia te riroraa “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e te‘ote‘o, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mârô, e faateitei, e au ore i te taata maitai ra, e hoho‘a paieti ho‘i to ratou, ua huna râ i te puai?” [A hi‘o 2 Timoteo 3:2–5]. Aita, ua haere mai tatou i ô nei ia haapii tatou i te ture a te Manahope, e ia faaineine ia tatou iho e i to tatou hua‘ai ia noaa te mau terono, te mau hau hui arii, te mau mana e te mau faatereraa hau i roto i te Basileia tiretiera o to tatou Atua.

E paraparau tatou i te tahi taime i te parau no Ziona, o te ti‘a ia patuhia i roto i te Mataeinaa no Iatona, e i te parau no te hoê Ierusalema Apî o te ti‘a ia patuhia e ia faaineinehia no te farerei i te hoê Ierusalema e pou mai na ni‘a mai i te ra‘i ra. Mai te aha te huru o to tatou oraraa e ta tatou mau ohipa ia faaauhia i ni‘a i teie mau mea? Te faaamuhia ra anei to tatou aau, to tatou mau mana‘o e to tatou mau feruriraa i te reira mau mea, e aore râ, ua aramoinahia te reira ia tatou, e ua paremo to tatou mau feruriraa i roto i te mau mea o teie nei oraraa e o te tino nei?

Te faaineine ra anei tatou i ta tatou mau tamarii no teie oraraa, ma te faaite i te hoê huru ati ti‘a a‘e ia tatou nei i te mau vahi atoa ta tatou e haere no te aratai i te taata na te e‘a ora e no te hopoi ia ratou i te Atua ra? E aore râ, tei ni‘a anei tatou i te e‘a ino—tei haapa‘o noa i to teie mahana, ma te feruri ore i te parau no ananahi, ia au i te ohipa e tupu mai? Te feruri nei au e, e mea ti‘a ia tatou ia hi‘o i to tatou hape, e ia rave i te faaotiraa no te oraraa nei, e ia tautoo ia haere na ni‘a i te e‘a ta te Manahope i fariiu. …

E faaineine tatou i to tatou feia apî ia pee i to tatou haere‘a, maite mea e, e haere‘a ti‘a te reira, ia riro ho‘i ratou ei mau melo tura i roto i te oraraa nei, e ia hope ho‘i to tatou oraraa i te fenua nei e ia tomo i roto i te ao a muri a‘e, ia ora ïa tatou i muri i te hoê hua‘ai haavare ore, e te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. E haapii tatou i ta tatou mau tamarii i te aau marû e te haehaa, te haavare ore, te viivii ore, e te mata‘u i te Atua, ia ti‘a atoa ho‘i ia ratou ia haapii i te reira mau parau tumu i ta ratou mau tamarii. … E tanu tatou i roto i te aau o to tatou feia apî i te mau parau tumu e riro ai ratou ei feia tura, te teitei, te maramarama, te viivii ore, te haehaa, te mau tane e te mau vahine aau mâ, tei î i te haavare ore e te parau mau … ia noaa ho‘i te basileia o te Atua ia ratou e outou atoa ra.12

I te tahi taime te aramoinahia nei ia tatou e, ua fafau tatou e te mau taata e rave rahi, ia haamau i te parau ti‘a e ia tanu i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei; ua haafaufaa ore tatou i te feia riirii, e ua aramoinahia ia tatou to tatou piiraa teitei e te hanahana. E rave rahi o tatou e farii nei i te faahemaraa; te rave nei tatou i te hape, e ua topa i roto i te poiri, e ua mo‘e ê ia tatou te Varua o te Fatu. Te mo‘ehia nei ia tatou e, te hi‘o mai nei te Atua e te mau melahi ia tatou; te mo‘ehia nei ia tatou e, te mau varua o te feia parau-ti‘a i haamaitai-roa-hia, e tae noa’tu i to tatou mau tupuna, o te ti‘a‘i nei ia haamauhia te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, te hi‘o mai nei ratou ia tatou, e ite te mau taata atoa o te ra‘i i te mau ohipa i ravehia e tatou.

E na roto i to tatou haamo‘eraa i teie mau mea i te tahi taime, e au ïa tatou i te feia maamaa, e ua oto te Varua o te Atua; e e faananaue atu oia ia tatou, e e vai noa tatou ana‘e i te imiraa i to tatou haere‘a i roto i te poiri. Ia haapa‘o râ tatou i ta tatou haapa‘oraa, e ia mata‘u i te Atua, ia riro ei feia parau ti‘a, ia haapa‘o i ta’na mau ture, e ta’na mau faaueraa, e ite ïa tatou i te taa‘era i roto ia tatou. E hau e te oaoa te roaa ia tatou. E roaa te hau e te here i to tatou varua. E e tupu to tatou oaoa i te rahi i tera mahana e tera mahana, i tera hepetoma e tera hepetoma, e i tera matahiti e tera matahiti.13

E haamaitai te Atua i te feia tei faaite i te haavare ore e te aau mâ i roto i to ratou oraraa.

No ni‘a i te mau ohipa o te tupu mai e te mau huru tamataraa, te mau huru ati e te mauiui ta tatou e farerei, no‘u nei, e taime poto noa ïa te reira; tei roto teie mau mea i te rima o te Atua. … Mai te mea e iteahia tatou ei feia hinaaro mau e te haapa‘o, e tei te pae o te Fatu no te ohipa ti‘a, no te parau mau, e no te haavare ore, no te viivii ore e te aau mâ e te mo‘a, ma te haapa‘o i te mau parau tumu o te parau mau e i te mau ture o te oraraa, i reira te Atua e parahi ai i pihaiiho ia tatou, e e turu ai oia i te feia atoa e haapa‘o i teie mau parau tumu. … Te feia tei mâ te aau e tei viivii ore, tei tura e tei paieti, e haere ratou ma te haapau e ia pau atu â, e tae roa’tu i te otiraa te mau mea atoa ta te Atua i faaue ia ratou ia rave i ni‘a i teie nei fenua.14

Ia riro outou ei feia haavare ore ia outou iho, e i mua i te Atua. Ia riro outou ei feia viivii ore, e te parau i te parau mau e te î i te haavare ore, e ia mata‘u i te Fatu to outou Atua i roto i to outou aau, i reira e noaa ai ia outou ta’na mau haamaitairaa, e na To’na Varua outou e aratai, e hope noa’tu te mau u‘i atoa, e a muri noa’tu. Amene.15

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Ia i te mau mea i apohia e outou i roto i te mau haapiiraa a te Peresideni Taylor, nahea ïa outou i te tatara i te auraa o te parau ra, haavare ore? I teie huru o te oraraa e riro ai te haavare ore ei parau etaeta ia faatura?

  • I to outou mana‘oraa, eaha te auraa no te parau e, ia riro outou ei feia haavare ore ia outou iho? E ia vetahi ê? E i te Atua? No te aha e mea faufaa ia riro ei taata haavare ore i roto i te mau huru tuhaa atoa o to tatou nei oraraa? Eaha to tatou mau haamaitairaa ia riro tatou ei feia haavare ore?

  • Nahea te oraraa nei e taaê ai mai te mea e, e haapa‘o te mau taata atoa i te mau parau tumu no te parau i te parau e te haavare ore? Nahea te reira huru fafauraa i te faauru i ta outou mau ohipa?

  • Eaha te mau titauraa no te haavare ore o ta te mau tamarii e farerei nei i teie mahana? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te haapii i te mau tamarii i te faufaa o te parau i te parau mau e te haavare ore?

  • Mai te aha te huru o to tatou oraraa e ta tatou mau ohipa, ia faaauhia i ta tatou opuaraa i te patu i te basileia o te Atua? No te aha e mea faufaa ia rave pinepine i teie faaauraa?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Salamo 15:1–5; Maseli 20:7; Alama 41:14; PH&PF 10:28; 136:25–26; Hiroa Faaroo 1:13

Te mau Nota

  1. Deseret News: Semi-Weekly, 24 Atopa1882, 1.

  2. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 410–11.

  3. Deseret News: Semi-Weekly, 21 Atopa 1884, 1.

  4. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 123.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 15 Mati 1881, 1.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 31 Atete 1880, 1.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 16 Ditema 1873, 1; tauihia te paratarafa.

  8. The Gospel Kingdom, 343.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 11 Feb. 1873, 2.

  10. Deseret News (Tahepetoma) 26 Eperera 1882, 210.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 26 no Tenuare. 1875, 1.

  12. Deseret News (Tahepetoma), 15 no Tenuare 1873, 761; tauihia te paratarafa.

  13. The Gospel Kingdom, 179.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 19 Ditema 1876, 1.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 11 Ditema 1877, 1.

Hōho’a
John Taylor

Peresideni Taylor, i te area matahiti 1883. Ia au i te parauraa a to’na na tauturu, “E mea iti roa te taata tei ora ma te parau-ti‘a e te aueue ore te mana‘o itoito i te pae morare e i te pae tino, mai to tatou Peresideni here tei faaru‘e mai nei ia tatou.

Nene’i