Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23: Te Parau Mau Mure ore


Pene 23

Te Parau Mau Mure ore

Ia‘u nei, aita e mea hau atu i te faufaa i te mau parau mau mure ore.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Te hoê o te mau maitai faahiahia o John Taylor to’na ia haapa-‘o i te parau mau, noa’tu eaha te feruriraa o te tahi atu mau taata. Teie te parau ta Elder B. H. Roberts i papa‘i “E mea iti roa te mana o te mana‘o haapoupou e e aore râ, te mana pato‘i o te taata i ni‘a i te mana‘o o John Taylor no ni‘a i te parau mau. Rahi noa’tu ta te taata vahavaharaa i [te parau mau], rahi-noa-to‘a’tu to’na haapa‘o.”2 Ua riro te mau ohipa tei tupu i te taime a faafariuhia mai ai o John Taylor i roto i te evanelia ei hoê o te mau faahi‘oraa matamua no to’na here i te parau mau.

Na Parley P. Pratt i faaite i te evanelia ia John Taylor i te fenua Canada. Ua faatupu te mau haapiiraa a Elder Pratt i te oaoa rahi i roto ia John Taylor e i roto ho‘i i to’na mau hoa faaroo, inaha, mai te reira atoa to ratou ti‘aturiraa i roto i te parau no te tahi mau oro‘a mai te bapetizoraa utuhi e te tuuraa rima no te horo‘araa o te Varua Maitai. Ia parau râ Elder Pratt ia ratou i te parau no Iosepha Semita e no te Buka a Moromona, e rave rahi mau hoa to John Taylor tei otohetohe ia farii i te tahi atu â mau ite, e ua pato‘i roa te tahi pae ia tuatapapa i te Buka a Moromona e te mau haapiiraa i roto ra. Area râ, ma te itoito rahi, ua paraparau atu o John Taylor i to’na mau taata i te na ôraa e:

“Te mana‘o nei au e, tei ô nei tatou no te imi i te parau mau. Tae mai i teie taime, ua tuatapapa haere tatou i tera ti‘aturiraa e tera parau haapiiraa, e ua ite tatou e, ua hape ana‘e te reira. Eaha te tumu e taiâ ai tatou i te tuatapapa i te parau no te Momoni? Ua hopoi mai teie taata, o Paraita tane, ia tatou nei, e rave rahi mau parau haapiiraa tei tu‘ati atoa i ni‘a i to tatou ti‘aturiraa. … Ua ani tatou i te Atua ia tono mai i te hoê ve‘a i rotopu ia tatou, mai te mea e, te vai ra Ta’na Ekalesia mau i ni‘a i te fenua nei. Teie o Paraita tane i rotopu ia tatou … ma te farii moni ore e te pute ore, mai te mau aposetolo i tahito ra i ratere haere ra; e aita roa hoê o tatou e ti‘a ia pato‘i, na roto i te papa‘iraa mo‘a e aore râ, na roto i te faahororaa mana‘o, i ta’na parau haapiiraa. Te hinaaro nei au e tuatapapa i ta’na mau parau haapiiraa e ta’na titauraa i te mana. … Ia ite au e ua ti‘a ta’na haapa‘oraa, e farii ïa vau i te reira, noa’tu eaha te ohipa e tupu mai i muri a‘e ra.” Na roto i te tuatapaparaa tuutuu ore a John Taylor, ua bapetizohia a‘era oia i te 9 no Me 1836. I muri a‘era na ô ihora oia e, “Mai taua taime mai ra, aita to‘u mana‘o i feaa noa a‘e i te mau parau tumu atoa no ni‘a i te Momoni.”3

I roto i to’na ti‘araa ei melo e ei faatere no te Ekalesia, ua ti‘a ia John Taylor ia ti‘aturi tamau noa i te Ekalesia no te haapii e no te paruru i te parau mau. “Ua porohaere oia i te evanelia i roto i te mau fenua e rave rahi; e ua vai ineine noa oia mai te hoê aito no te parau mau, no te farerei i te feia atoa e aro mai i te reira; noa’tu e, e farerei oia i te mau taata pato‘i i roto i te mau paraparauraa huiraatira, e aore râ, i mua i te hoê naho‘a rahi tei î i te mana‘o pato‘itoi ia’na, e aore râ, i roto i te mau ve‘a, hoê â huru to’na manuiaraa i te aroraa ia ratou na roto i ta’na mau faahitiraa parau puai no ni‘a i te parau mau.”4

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Te Feia tei Here i te Parau Mau e Noaa ia Ratou te Ite e te Mana.

I ni‘a i to’na tahu‘a rahi, ma te ahuhia i te ahu o te parau mau, e ma te faaroo, te hi‘o nei te taata o te Atua i roto i te tau i muri nei, e ua iriti i te paruru o te ao mure, e te miterio o te ra‘i ra, e na roto i te aamu o te fenua nei, ua hi‘o oia i te mau opuaraa a Elohima rahi, i te haereraa i mua ma te nehenehe e te mana e te hanahana. I roto i te hoê oraraa poto, e ma te hi‘o i te tau i tahito ra, i teie mahana, e a muri a‘e, te ite nei oia ia’na mai te hoê taata mure ore i te titauraa i te huru o te Atua, ei tamaiti na te Atua, tei roto atoa ia’na te huru o te Atua. Te hi‘o mai nei oia i teie ao e i te taata nei, i roto i to ratou mau huru atoa, ma te ite i to’na mau maitai, e to’na maramarama no ô mai i to’na Metua i te ra‘i ra, ma te haro‘aro‘a e nohea mai ratou e eaha to ratou hopearaa. …

To’na maramarama ta te Atua i horo‘a mai, e tupu ïa i te rahi e ati a‘e te ao nei, e te reva atoa; ta’na ture, o te ture ïa o te here; ta’na aratairaa, o te aratairaa ïa o te paieti. E here to’na i to’na taata tupu, e te hamani maitai ia’na; E here to’na i to’na Atua e ua haamori ia’na; te hi‘o nei oia i te mana o te parau mau, o te parare na roto i te reva mai te maramarama o te Atua, e o te haamaramarama i to te ao atoa nei, e o te tae i te vahi tei reira te taata e aore râ, te mau melahi, te Atua e aore râ, te mau paraneta; ua tapea maite oia i te reira. Te parau mau to’na ïa taupoo, to’na tapo‘i e to’na paruru, to’na pàpà e to’na faati‘a; mai teie e a muri noa’tu. E pii te taata ia’na e maamaa i te mea e, eita e roaa ia ratou ia faatere ia’na no to ratou ra maamaa, eita ho‘i e roaa ia faahaere ia’na ia au i to ratou huru tauiui noa e te ino i te pae varua e te pae morare. Te tapea ra ratou i ni‘a i te mau mea itea-orehia, area oia ra, ua tapea ïa i te mau mea e faufaa to reira. Te oaoa ra ratou i te hoê haapa‘oraa faaroo papu ore e te puai ore, tei purapura i te hoê taime, eita râ e ti‘a i te vairaa e a muri noa’tu, e ua taataahi atoa ho‘i ratou i te mau parau tumu teitei e te hanahana a te taata, area oia ra, ua imi ïa i te ite i te Atua; e no to’na ite i te Atua, ua faaroo ihora ia’na e ua faaite i taua faaroo ra ta te Atua i horo‘a ia’na ra. Ua tapea oia i te mau parau mau atoa, ta te taata e ta te Atua. Aita to’na e mau mana‘o tumu. I roto i taua tuatapaparaa na’na ra, hoê noa mea te erehia e a’na, maori râ, to’na hape, e hoê noa ho‘i mea e roaa ia’na maori râ, te parau mau. Ua paheru oia, ua haa e ua imi i te parau mau mai te hoê tao‘a rahi tei hunahia; te oaoa ra vera i te taamu aihere, area oia ra, ua tapea oia i te maa mau, i te rito, i te pae rahi o te mau mea maitai atoa ra, e ua tapea ho‘i i te mau mea atoa e faahanahana e e faateitei i te fetii taata nei. …

Ua poupou anei te taata o te Atua i tahito ra i roto i te parau mau? Te na reira nei tatou. I farii na anei ratou i te heheuraa e te orama? Te na reira nei tatou. I tohu na anei ratou? Te na reira nei tatou. I paraparau na anei te Atua ia ratou? Te na reira nei oia ia tatou. I tohu na anei ratou i te “faati‘araa o te mau mea atoa?” [A hi‘o Ohipa 3:21]. Tei ia tatou nei ïa te reira. I tohu na anei ratou no te hoê basileia o te Atua? Te tauturu nei tatou i te paturaa i te reira. I faarii na anei ratou i te utuuturaa a te mau melahi? Ua farii tatou i te reira. I noaa na anei ia ratou te peropheta, te aposetolo, te orometua, te haapii e te poro evanelia? Ua noaa to tatou. I noaa na anei ia ratou te varua tohu e te heheu parau? Ua noaa te reira ia tatou. I ti‘ai na anei ratou i te piti o te haereraa hanahana mai o to tatou Fatu e to tatou Faaora o Iesu Mesia? Te na reira nei tatou. Ua ite anei ratou e, e tamâ te Atua i te fenua nei i te feia iino ma te faati‘a i te hoê hau parau ti‘a? Ua ite tatou i te reira. Ua ite anei ratou e, e faatere Iesu i ni‘a i te fenua nei? Ua ite tatou i te reira. E ti‘a ia parau e, te ti‘ai nei tatou i te mau mea atoa ta ratou i ti‘ai atoa na; te imi nei tatou i te mau mea atoa i iteahia ia ratou, e te faatupu nei tatou i te mau mea atoa i tohuhia na e ratou, e ua riro te parau no te faati‘araa o te mau mea atoa nei, ei ohipa rahi tei faaotihia; e nehenehe ho‘i ta te taata e haavare, e faaino; eita râ ta ratou e nehenehe e haamou i te opuaraa a te Atua, eita atoa ho‘i e nehenehe e tapea i te hoê noa a‘e taime, te haereraa i mua o te parau mau mure ore—e haere oia i mua, I MUA, I MUA, ma te tau‘a ore i te pato‘iraa. …

E vai te puai hope o te parau mau mure ore ma te ino ore i mua i te nuu, e e ite to te mau fenua atoa e, te Atua te faatere i te ra‘i ra.5

Te parau mau, oia ho‘i te parau mau mure ore, te niu ïa o te ti‘aturiraa o te Keretetiano: te pàpà papu i reira oia e patu ai. Ia faaru‘e oia i te reira no te turu i to’na mana‘o, i reira oia e topa ai i roto i te mau haere‘a o te haapa‘o ore, te mana‘o tapitapi, te hape, e te maere, oia te e‘a aano e tae atu ai i te pohe ra. E tauturu tamau maite te mana o te Atua i te feia e here i te parau mau e o te tapea maite i te reira.6

E Aratai te Evanelia ia Tatou i tera Parau Mau e tera Parau Mau.

Ua faataahia te evanelia no te aratai ia tatou i tera parau mau e tera parau mau e i tera maramarama e tera maramarama, e ti‘a roa’tu ai te parau i papa‘ihia ra e, e hi‘o tatou mai ia tatou ho‘i e hi‘ohia mai, e ite tatou mai ia tatou e itehia mai [a hi‘o PH&PF 76:94], e tae atu i te taime e ore ai te hoê e parau i te tahi e, ua ite anei oe i te Fatu, e ite râ to te taatoaraa Ia’na, tei iti e tei rahi [a hi‘o Ieremia 31:34], e tae noa’tu i te taime e anaana mai ai te maramarama e te ite o te Atua i ni‘a i te mau taata atoa, i reira ho-‘i te mau taata atoa e fana‘o ai i te anaana o te parau mau mure ore.7

No ni‘a i ta tatou haapa‘oraa faaroo, te parau nei au e, tei roto ïa ia’na te mau parau mau atoa e te maramarama no ni‘a ia tatou nei, oia ho‘i, to tatou huru i te pae morare, te pae no te ite, e ei mau taata tahuti e te tahuti ore ho‘i, no teie ao e no te ao a muri a‘e. Te farii nei tatou i te mau huru parau mau atoa, aita e hi‘oraa e, eaha te taime i tae mai ai te reira, nohea mai, e o vai te ti‘aturi nei i te reira. Te parau mau, mai te mea e, e apitihia mai te mau parau ra “te mau parau mau atoa,” tei roto ïa te parau no te mau mea atoa i vai na, e o te vai a muri a‘e, e o te itehia e te taata atoa i teie oraraa e i roto ho‘i i te mau tau e a muri noa’tu. E e hopoi-‘a ïa na te mau taata maramarama atoa e te haapa‘o maitai i mua i te Atua e o te faautuahia no ta ratou mau ohipa, ia imi i te parau mau, e ia vaiiho i te reira ia faauru ia ratou e ia faauru ho‘i i ta ratou mau ohipa e i to ratou haere‘a tumu i roto i te oraraa nei.

Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te ti‘aturi nei tatou na mua roa, i te evanelia, e e mea ti‘a roa te reira parau, no te mea, tei roto i te evanelia te mau parau tumu o te titau i te hohonuraa, o te parare atea, e o te haere i te rahiraa hau atu i te mau mea atoa. Te haapii nei te evanelia ia tatou i te mau ateributi o te Atua. Te haapii atoa mai nei ho‘i te reira ia tatou i to tatou auraa i taua Atua ra, e i ta tatou rahiraa hopoi‘a i mua ia’na ei mau tamarii na’na. Te haapii mai nei ho‘i te reira i ta tatou rahiraa ohipa e te hopoi‘a no to tatou utuafare e to tatou mau hoa, e te oraraa toti‘are, e no te feia ora e tei pohe. Te faaite mai nei te reira ia tatou i te mau parau no ni‘a i te oraraa a muri a‘e. E ia au ho‘i i te parau a te hoê o te mau pipi i tahito ra, “ua faaite papu mai [te reira] i te [ora e] te ora mure ore” [a hi‘o 2 Timoteo 1:10], ua faatupu i te autaatiraa i rotopu ia tatou e te Atua, e ua faaineine ia tatou no te faateiteiraa i roto i te ao mure ore.8

Ua heheu mai te Atua ia tatou i te mau parau mau faahiahia e te hanahana, e ua ineine oia no te heheu mai â i te reira, mai te mea e, e farii tatou ia aratai Oia ia tatou. E mata na tatou i te haapa‘o i te parau tumu ta Iesu i haapii tamau mai ia tatou—oia ho‘i, ia haapa-‘o i te hinaaro o to tatou Metua i te ao ra, tei na ô mai ho‘i e, “Aita ho‘i au i imi i to‘u iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia‘u nei ra.”[Ioane 5:30]. Tei ô nei tatou mai ia’na i vai na i ô nei, e tei raro a‘e tatou i te faaueraa, mai Ia’na atoa ra, ia haa-pa‘o i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra. E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te ture a te Atua, te parau a te Atua, e te hinaaro o te Atua.9

Eiaha tatou e mata‘u ia faatusia ia tatou ia ora ho‘i te parau mau.

Ua pato‘i tamau te tamarii a te taata nei i te parau mau, te feia aau ino e te ohipa ti‘a ore. Ua hamani-ino-tamau-hia te mau peropheta; eaha te tumu? No te mea aita ratou i mata‘u i te faaite i te parau a te Fatu i te taata. Teie te parau a Setephano no ni‘a i taua mau mea ra, “O vai te mau peropheta ra i ore i hamani-inohia e to outou hui metua ra? E ua taparahi ratou i te feia i faaite atea mai i te haere‘a mai o taua Taata Parau-Ti‘a ra; e ua riro iho nei outou ei haavare atu ia’na, e ei feia taparahi ho‘i?” [A hi‘o Te Ohipa 7:52]. “Tera râ, i teie tau,” te na reira ra te taata, “ua ite matou e, e feia iino mau ratou, eita matou e rave i te ohipa mai te reira te huru.” Ua na reira atoa te Atiuda i te parau ia Iesu, noa’tu râ i te reira, ua faatatauro ratou ia’na. …

Ua faaho‘i faahou mai te Fatu i te Evanelia mai tei vai na i te tau o te mau Aposetolo ra. Aita teie Evanelia e tu‘ati i ni‘a i te peu iino huru rau a te taata nei; Aita te taata i farii ma te aau parau ti‘a, i te mau parau mau tei roto i te Bibilia, o ta ratou ho‘i e parau nei e, ua ti‘aturi ratou, te tamata nei râ ratou e tapo‘ipoi i te ino o ta ratou mau peu e ta ratou mau haapiiraa, ma te paruru ia ratou i muri mai i to ratou iho huru paieti. … Tera râ, e tamau noa te parau mau i te haere i mua, e faaarahia te feia tei mâ te aau i to ratou ra ta‘oto; e haere te opuaraa a te Atua i mua; e faati‘ahia te basileia o te Atua, e. … e ti‘a mai te parau mau ma te haapeu e te etaeta, … e aita e mana e nehenehe e tapea i to’na tupuraa.10

Te hinaaro nei au i teie nei e faaite atu ia outou i te tahi mau mana‘o to‘u i te taime a tomo mai ai au i roto i teie ekalesia. E mea maoro i teie nei. I te taime matamua a faaroo ai au i te evanelia, ua ite a‘era vau e, te vaira te maitai i roto i te reira. Ua fatata vau i te ti‘aturi e, ua hape te reira. Na ô a‘era vau e, “Mai te mea e parau mau te reira, e mea ti‘a ïa ia‘u ia haapa‘o i te reira, no te mea e ere au i te taata haavare, ia ore ana‘e, aita ïa vau e ti-‘aturi faahou ia‘u iho.” I to‘u tuatapaparaa i taua tumu parau ra, e te ite-papu-raa e, e parau mau ihoa te reira, na ô a‘era vau e, “No reira vau i tae mai ai; e mea ti‘a ia‘u ia farii i te reira; e ore roa e ti‘a ia‘u ia pato‘i i te mau parau tumu o te parau mau mure ore.” E te parau atoa nei au e, aitâ vau i ite a‘e nei i roto i to‘u oraraa, i te hoê taime a faaite mai ai te hoê taata i te hoê parau e aita e tupu mai te pato‘ito‘iraa, tera râ, i taua taime ra, ua ineine au no te haapa‘o e tae roa mai i teie mahana.

Mai te mea e, e faaite mai te hoê taata no te faaroo, e aore râ, no te porotita, e aore râ, no te ite ihi, ia‘u i te hoê parau tumu mau, ua ineine au no te farii i te reira, ma te hi‘o ore e, nohea mai te reira. Te parau ra te hoê taata e, ua ti‘aturi anei oe i te Bibilia? E. Te ti‘aturi nei au i te mau mea atoa tei papa‘ihia e aore râ, tei parauhia e te Atua, te mau mea atoa i papa‘ihia, e ua ineine au no te ti‘aturi i te mau mea atoa ta’na e horo‘a mai i te fetii taata nei. Te parau nei tatou e, te ti‘aturi nei tatou i te mau parau mau atoa, e ia faaterehia tatou e te mau parau mau atoa.11

I to‘u tomoraa mai i roto i teie ekalesia, ua ite au e, e hamani-inohia vau e e vahavahahia ho‘i. Ua ite au e, e hamahi-ino-hia te taata. Te ti‘aturi nei râ vau e, ua paraparau mai te Atua, ua heheuhia mai te mau parau tumu mure ore o te parau mau, e e ohipa ta te Atua e rave tei ore i tu‘ati i te mana‘o, i te hi‘oraa e i te feruriraa o te taata, e aita vau i ite tera râ, e hope to‘u oraraa taatoa hou a oti ai te reira. … Mai te mea e, ua taparahi pohe ratou ia Iesu i mutaa iho ra, eita anei te reira huru feruriraa e faatupu atoa i te ohipa mai te reira te huru i teie anotau? I te haamataraa mai au, ua hi‘opo‘a maite au i te mau mea atoa e titauhia ia‘u, e ua ineine ua no te farii i te reira.12

Na roto i te mau rave‘a ha‘iha‘i roa, e nehenehe te Atua e paruparu e e faaora i to’na mau taata, tera râ, e titauhia ia ratou ia ti‘aturi ia’na; e ia roohia ratou i te ati, eiaha ratou e mata‘u ia faatusia ia ratou no te paruru i te parau mau, i reira tatou e maitai ai, tei ora e aore râ, tei pohe, no teie oraraa e no te oraraa a muri a‘e.13

E tamau maite tatou i te imi e i te tapea i te parau mau.

Te imi nei tatou i te parau mau. E haamata tatou na roto i te imiraa i te reira, e o te reira ta tatou ohipa tamau, e ia itehia ia tatou te hoê parau tumu mau tei heheuhia mai e te taata, e aore râ, na te Atua, e aore râ, na te mau melahi mo‘a, oioi roa tatou i te tapea i te reira e i te faariro i te reira ei tuhaa no to tatou mau ti‘aturiraa i te pae faaroo.14

Te taata e imi i te parau mau, aita oia e turu i te hoê faanahoraa taaê, aita atoa e paruru i te hoê haapiiraa taaê, aita atoa ho‘i e paturu i te hoê ture. E farii oia i te mau parau mau atoa, i reira taua parau mau ra e anaana ai mai te mahana e anaana i te ra-‘i ra, e e faatoro ai i to’na mau aveave anaana i ni‘a i te mau mea atoa i hamanihia ra. Ahiri te taata e faaru‘e na i to ratou huru piripae e to ratou mau mana‘o tahito, a imi itoito ai i te parau mau na roto i te pure, e iteahia te reira ia ratou i te mau huru vahi atoa ta ratou e hi‘o.15

Te hoê tumu rahi roa i hi‘a pinepine ai te taata i roto i te rahiraa o ta ratou mau tuatapaparaa i te parau mau maori râ, to ratou ïa imiraa i te reira na roto i to ratou iho paari, e te faateiteiraa i to ratou iho maramarama, aita râ i imi i te paari i roto i te Atua ra, taua paari ra tei faaî e tei faatere i te ao atoa nei, e tei faaau ho‘i i te mau mea atoa. Te hoê fifi rahi roa i roto i te mau philosopho o te ao nei, mai te itehia i teie nei, maori râ, te parauraa ïa te taata e, o o’na te tumu i itehia ai tera mea e tera mea. Ia iteahia ia’na te hoê ture apî e te hoê mana‘o apî, e parau oia e, na’na i ite i te reira, aita râ i faahanahana i te Atua.16

No‘u nei, aita e mea hau atu i te faufaa i te parau mau mure ore; oia te mau parau tumu no te ora mure; te faaoraraa mure ore, e te faateiteiraa mure ore i roto i te basileia o te Atua. Tera râ, tei ia tatou te hopoi‘a no te haro‘aro‘araa i te reira, no te mea, ia ore tatou e haro‘aro‘a i te reira, e ore te reira e riro ei maitai no tatou, noa’tu te faahiahia o te mau parau mau.17

Te farii nei tatou i te mau parau mau atoa, noa’tu te huru o te parau mau, e te hinaaro nei tatou ia noaa te reira ia tatou, ia imi maite ho‘i i te reira mai ta tatou imiraa i te mau tao‘a faufaa rahi i hunahia; e ia faaohipa i te taatoaraa o te ite ta te Atua i horo‘a mai ia tatou ia ti‘a ia noaa ia tatou te taatoaraa o te ite ta’na i horo‘a ia vetahi ê ra; e ia ani ia’na ia faaite mai i to’na hinaaro ia tatou, no ni‘a i te mau mea maitai roa a‘e, tei faataahia no te faatupu i te oaoa e te ora maitai o te taata nei.

Mai te mea e, te vai ra te mau parau tumu maitai, te mau ite hohonu morare aitâ i noaa ia tatou, te hinaaro nei ïa tatou ia ite i te reira. Mai te mea e, te vai ra te hoê mea i roto i te ite ihi aitâ i haro‘aro‘ahia e tatou, te hinaaro nei ïa tatou ia matau tatou i te reira. Mai te mea e, te vai ra te hoê tuhaa no te ite hohonu o te taata e nehenehe e haamaitai i te oraraa o te taata nei, e aitâ ho‘i te reira i tae‘ahia’tura ia tatou, te hinaaro nei ïa tatou ia roaa te reira ia tatou. Mai te mea e, te vai ra te hoê mea no ni‘a i te ture e te faatereraa hau o te nunaa, oia ho‘i, te porotita, aitâ tatou i ite atura i te reira, te hinaaro nei ïa tatou ia farii i te reira. Mai te mea e, te vai ra te mau mana‘o no te pae faaroo, te mau parau mau no te haapa‘oraa faaroo, te mau huru parau tumu atoa no ni‘a i te Atua, aitâ i itehia ia tatou, te ani nei tatou i te taata, e te pure nei tatou tatou i te Atua, to tatou Metua i te Ao ra, ia haamaramarama mai i to tatou feruriraa ia ti‘a ia tatou ia maramarama i te reira, ia ite, ia farii, e ia faariro ei tuhaa no to tatou faaroo. I reira to tatou mau mana‘o e to tatou mau feruriraa e aano ai mai te aano o te ao nei, e e farii ai ho‘i i te mau mea atoa no te maramarama, no te ora, e aore râ, no teie oraraa i ni‘a i te fenua nei, e aore râ, no te oraraa a muri a‘e. … Ei reira to tatou mau mana‘o e imi ai i te maramarama o te mau Atua e parahi nei i roto i te mau ao mure ore. Ei reira to tatou mau mana‘o e apo ai i te mau mea maitai atoa e te teitei e te maitai e te oaoa tei faataahia no te haamaitai i te oraraa o te fetii taata nei.

No ni‘a i teie mau mea, aita hoê taata, aita atoa e pŭpŭ taata tei faaite mai ia tatou i te e‘a e haere. Aita e aratairaa, aita atoa e haapiiraa e vai i te ao nei, e o ta tatou e faaroo nei, maori râ, ia tamatahia te reira na roto i te mau ture o te parau mau mure ore. E tuatapapa maite tatou, e uiui, e tau‘a parau, e e hi‘opo‘a ho‘i i te mau mea atoa o ta tatou e ite, e te mau parau mau atoa ta tatou e haro‘aro‘a, e tuu tatou i te reira i roto i ta tatou faanahoraa.18

Mai te mea e, e parau mau to te ra‘i, to te fenua nei, e aore râ, to hade, te hinaaro nei au ia farii i te reira; aita vau e hi‘o e, eaha te huru o te reira, na vai te reira i horo‘a mai, e aore râ, o vai te taata e ti‘aturi nei i te reira; noa’tu e, e farii-maitai-hia te reira e te taata, e aore râ, aita, te hinaaro nei au ia haatihia vau i te parau mau, te parau mau mure ore, e ia oaoa i te reira.19

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Nohea mai ta tatou parau mau? Nahea outou i te haamaitai i te huru no ta outou pahonoraa i te mau vahi no reira mai te parau mau?

  • Nahea te evanelia i te aratai ia tatou “i tera parau mau e tera parau mau”? Eaha te mau tauiraa ta outou i ite i roto i to outou oraraa i to outou iteraa e to outou fariiraa i te mau parau mau apî?

  • Eaha te mau faatusiaraa ta outou i rave e aore râ, ta te tahi atu mau taata i rave ei maitai no te parau mau? Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai na roto i te reira faatusiaraa?

  • E rave rahi mau taata o te Atua tei pohe no te parau mau. Nahea tatou ia ora i te parau mau mai taua huru faaroo ra e taua huru haapa‘o ra?

  • I to outou feruriraa, no teaha to te ao nei i pato‘i pinepine ai i te parau mau mure ore? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau tamarii ia ite e ia farii i te parau mau mure ore? Eaha te ti‘a i to tatou utuafare ia rave no te haapuai i to tatou haapa‘o i te parau mau?

  • No teaha e mea faufaa ia faarahi tamau noa i to tatou haro‘aro‘a i te parau mau? Nahea tatou ia haapa‘o i te a‘o a te Peresideni Taylor ia imi tamau i te parau mau? Nahea tatou ia faataa i te parau mau i te parau hape?

  • Eaha te tahi mau parau mau o te evanelia ta outou i feruri e, e mau parau mau faauru e te haapuai? Ei melo no te Ekalesia, nahea outou ia tauturu ia vetahi ê ia haro‘aro‘a e ia farii i te parau mau?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Philipi 4:8; 1 Tesalonia 5:21; Alama 32:28–29; Moroni 10:4–5; PH&PF 45:57; 93:24; Hiroa Faaroo 1:13

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 48.

  2. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), iv.

  3. The Life of John Taylor, 37–38.

  4. The Life of John Taylor, 20.

  5. The Gospel Kingdom, 1–3.

  6. K. Groves, Three Nights‘ Public Discussion between the Revds. C. W. Cleeve, James Robertson, and Philip Later, and Elder John Taylor, of the Church of Jesus Christ of Latter-day Saints (1850), 28.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 16 no Me 1866, 2.

  8. The Gospel Kingdom, 93.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 10 no Tiunu 1884, 1.

  10. K. Groves, Three Nights‘ Public Discussion, 6–7.

  11. The Gospel Kingdom, 369; tauihia te paratarafa.

  12. The Gospel Kingdom, 369–70.

  13. The Gospel Kingdom, 355.

  14. The Gospel Kingdom, 47.

  15. The Gospel Kingdom, 94.

  16. The Gospel Kingdom, 47.

  17. The Gospel Kingdom, 48.

  18. The Gospel Kingdom, 48–49; tauihia te paratarafa.

  19. Deseret News (Weekly), 26 no Tenuare 1854, 2.

Hōho’a
wheat

“ te oaoa ra vera i te taamu aihere, … [area te taata o te Atua ra], ua tapea oia i te maa mau, i te rito, [e] i te pae rahi o te mau mea maitai atoa ra.”

Nene’i