Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te Taviniraa i roto i te Ekalesia


Pene 18

Te Taviniraa i roto i te Ekalesia

E maitai to tatou paatoa i roto i ohipa rahi a te Atua no te tau hopea nei, e e mea ti‘a ia tatou paatoa ia apiti atu i roto i te reira.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Mai te tau a faafariuhia ai oia, ua fafau o John Taylor ia horo- ‘a i te mau mea atoa na’na ra i roto i te ohipa na te Fatu. Teie te tahi mau mana‘o no’na no ni‘a i to’na piiraa ei Aposetolo i te matahiti 1837: “E mea faahiahia te ohipa, area te hopoi‘a ra, ei mea fifi ïa e te teimaha ho‘i. Ite ihora vau i to‘u paruparu e to‘u ha‘iha‘i; ua vai râ te mana‘o puai i roto ia‘u, ma te feruri e, o te Fatu to‘u tauturu, no te faaitoito i te rave i te reira. I te taime a tomo ai au i roto i te Momoni, ua rave au i te reira ma te araara to‘u na mata. Ua hi‘opo‘a maite au i te mau mea e titauhia ia‘u. Ua faariro vau i te reira ei ohipa no te oraraa taatoa, e ua feruri au e, aita vau i faaô ia‘u i reira no teie noa nei oararaa, no te oraraa e a muri noa’tu râ, e aita vau i hinaaro e fariu ê i teie nei, noa’tu e, te ite ra vau i to‘u aravihi ore.” 2

Te “ohipa no te oraraa taatoa” ta’na i faaoti ra, tupu mau atura mai te reira. I roto i te roaraa o te mau matahiti o ta’na taviniraa, ua ti‘aturi o John Taylor i te Fatu, ma te ite e, ia tavini oia ma te faaroo mau, e turu mai te Fatu ia’na no te faatupu i To’na ra hinaaro. Ua tupu te hoê faaiteraa no ni‘a i te tururaa a te Fatu i te feia e tavini Ia’na, i te taime a haere ai o Elder Taylor e poro i te evanelia i “Isle of Man” [te Fenua no te Taata], e motu iti teie tapiri i te fenua Peretane. Ua faanaho oia i te nene‘iraa o te tahi mau buka iti ta’na iho i papa‘i no te pahono i te tahi mau faahaparaa ti‘a ore i te Ekalesia e i te Peropheta Iosepha Semita. Tera râ, aita te taata nene‘i i faati‘a ia faaho‘i mai i te mau buka iti mai te mea e, aita e aufau-pee-hia te reira. No to’na hinaaro onoono ia opere-oioi-hia taua mau buka iti ra, ua pure atura o Elder Taylor i te Fatu no te ani i te tauturu, e ua tae oioi mai te reira.

“Tau minuti rii i muri a‘e i te otiraa ta’na pure, ua ti‘a maira te hoê taurearea i te pae uputa, e ia oti oia i te anihia’tu ia tomo mai, toro maira oia i te hoê vihi ia Elder Taylor ra, e haere atura i rapae. Aita oia i matau i teie taurearea. E maa moni iti tei roto i taua vehi ra e te tahi episetole iti te na ô ra e: ‘E au ho‘i i te rave ohipa ta’na ra utu‘a,‘ e aita i tarimahia taua parau ra. Tau minuti i muri iho, ua tae maira te hoê vahine riirii e hoo i‘a ta’na ohipa, e ua pŭpŭ maira i te tahi maa moni iti no te tauturu ia’na i roto i ta’na ohipa faaroo. Ua parau atura oia i taua vahine ra e, e tao- ‘a rahi te moni i te ao nei, e aita oia e hinaaro e rave i ta’na moni. Ua onoono maira oia ia ti‘a i te haamaitairaa a te Fatu ia rahi atu â no’na, e e oaoa roa oia mai te mea e, e farii oia i te reira; ua farii atura oia i taua ô ra, e ma te maere rahi, ua ite a‘era oia e, ia amuihia te vehi a teie vahine iti e ta te taurearea i horo‘a maira, ua ti‘a mau ïa te moni i titauhia no te aufau i te moni a te taata nene‘i parau ra.” 3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

E hopoi‘a ta tatou tataitahi no te rave i roto i te Ekalesia e no te faarahi i to tatou piiraa.

E ere i te mea tano ia feruri e, tei ni‘a iho te taatoaraa o te ohipa no te basileia i te tino ahuru e ma piti, e aore râ, i te Peresideniraa Matamua, e aore râ, i ni‘a i te mau peresideni tĭtĭ, e aore râ, i ni‘a i te mau tahu‘a rahi, e aore râ, i ni‘a i te mau hitu ahuru, e aore râ, i ni‘a i te mau episekopo, e aore râ, i ni‘a i te mau taata faatere atoa i roto i te ekalesia e te basileia o te Atua; Tera râ, e ohipa ana‘e ta tatou paatoa. E nehenehe ta‘u e parau no ni‘a i te ohipa a te mau tane, e tae noa’tu i te ohipa a te mau vahine; e ohipa ana‘e ta ratou paatoa no te rave i mua i te Atua. Te tumu rahi o te faanahonahoraa o teie ekalesia e teie basileia, no te tuu ïa i te mau taata atoa i to’na ra ti‘araa, i reira ho‘i e titauhia ai i te mau taata atoa i ni‘a i taua ti‘araa ra, ia haapa‘o i to’na toro‘a e to’na piiraa.4

Ia ore outou ia haapa‘o i to outou piiraa, e hopoi‘a ta outou i mua i te Atua no te feia o ta outou i faaora ahiri outou i rave i ta outou ohipa.5

Eaha te auraa no te parau e, e Feia Mo‘a? E e aha te faito no to‘u e no to outou faaotiraa i te mau titauraa i tuuhia mai i ni‘a ia tatou nei te Feia Mo‘a no te Atua, te mau Peresibutero no Iseraela, te mau metua tane no te mau utuafare e te mau metua vahine no te mau utuafare? E ui ana‘e tatou ia tatou iho i teie nei mau uiraa. Te rave ra anei tatou i ta tatou mau ohipa rau no te patu i te basileia o te Atua, no te faahaere i ta’na ohipa i mua i ni‘a i te fenua nei? E e aha ta tatou e rave nei no te faatupu i te hanahana o te mahana hopea nei? E aha te mau ohipa i ravehia e tatou no ni‘a i teie nei parau? Te tahi noa anei, e aore râ, te taatoaraa anei? E aha mau to tatou ti‘araa? Tera te tahi mau mea e mea tano ia hi‘opo‘a tatou, ia feruri e ia imi maite i ta tatou mau hopoi‘a mau.6

Aita e navai… ia bapetizohia tatou e ia tuuhia te rima i ni‘a ia tatou no te horo‘a o te Varua Maitai. Aita atoa e navai ia haere atu â tatou i mua e ia rave i to tatou [oro‘a hiero], e ora râ tatou i ta tatou haapa‘oraa i te mau mahana atoa e i te mau hora atoa e i te mau taime atoa, e ia aupuru i te Varua o te Atua e ia tapea tamau noa i te reira i roto ia tatou ‘ei pape pihaa e ti‘a i te pihaaraa e tae noa’tu i te ora mure ore ra,‘[a hi‘o Ioane 4:14] ma te tatara, ma te faananea, e ma te faaite i te mau opuaraa e te mau faanahoraa a te Atua no tatou nei, ia ti‘a ia tatou ia faaau i to tatou haere‘a i te parauraa i parauhia mai ai tatou nei, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Atua. … Ia vaiihohia te hoê taata oia ana‘e ra, e fifi iti rahi no’na ia rave i te ohipa maitai, ia feruri i te feruriraa maitai, ia parau i te parau maitai, e ia haapa‘o i te hinaaro e i te ture a te Atua i ni‘a i te fenua nei, e i te faufaa o te faanahonahoraa o te ekalesia e o te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, i te faanahonahoraa ti‘a o te autahu‘araa, i te mau oti‘a mana, te mau ture e te mau faatereraa ta te Manahope i tuu mai i roto i ta’na ekalesia e to’na basileia, ei aratai, ei haapiiraa, ei parururaa, ei maitai, ei paturaa e ei faahaereraa i ta’na ekalesia e to’na basileia i mua i ni‘a i te fenua nei. …

… E au mai te mau amaa o te hoê tumu raau, te a‘a e te tumu o te raau. E mea tupu maitai te mau amaa i ni‘a i te hoê tumu maitai, e tae noa’tu i te hoê amaa iti na‘ina‘i roa i mua roa, e te tahi mau raore matie i ni‘a i te reira e te hoê hotu iti, e mea tupu maitai ïa, e e mea nehenehe e te au ho‘i ia hi‘ohia’tu, area râ, e mau tuhaa ana‘e te reira no te tumu raau, e ere râ te reira i te tumu raau taatoa. Nohea mai ta’na maa? No roto mai ïa i te a‘a e te tumu, e i tera amaa e tera amaa i ni‘a i te tumu raau. …

Ei Feia Mo‘a, te parau nei outou, “Te feruri nei au e, ua taa maitai ia‘u ta‘u ohipa e e mea maitai roa vau.” Ua ti‘a paha te reira. A hi‘o na i te amaamaa raau rii na‘ina‘i roa, e mea matie maitai, e mea tupu maitai e ua riro mau ei faaiteraa papu no te ora, te mau ra te reira i ta’na tuhaa e to’na faito i ni‘a i te tumu raau, e ua tu- ‘atihia ratou i te tumu, i te mau amaa e i te a‘a; tera râ, e nehenehe anei ta te tumu raau e ora ma te amaamaa rii ore? E, e nehenehe. Aita râ e ti‘a ia’na ia faaahaaha ia’na e ia faateitei ia’na, e ia parau e, “aue to‘u matie e, e to‘u ho‘i tupu maitai, e aue ho‘i te maitai o teie vahi ta‘u e parahi nei, aue ho‘i to‘u maitai e ua tano maitai teie vahi no‘u e e mea maitai roa vau.” Tera râ, e maitai anei oe ia ore te a‘a? Aita; te haapa‘o ra oe i ta oe tuhaa e to oe ti‘araa i ni‘a i te tumu raau. Mai te reira atoa ïa teie mau taata. …

E faahoho‘araa maitai roa teie no te ekalesia e no te basileia o te Atua. Ua timahia tatou te tahi i te tahi, e ua tahoêhia ho‘i i roto i te ruuruuraa hoê o te fafauraa. E tuhaa faufaa rahi tatou no te ekalesia e no te basileia o te Atua ta te Fatu i haamau faahou i ni‘a i te fenua nei i te mau mahana hopea nei no te faatupu i ta’na mau opuaraa e no te faati‘a i to’na basileia, e no te faatupu i te mau mea atoa i parauhia e te mau peropheta mo‘a atoa mai te haamataraa o teie nei ao. Te ti‘a nei tatou paatoa i te vahi tei au maitai ia tatou.

Ia haapa‘o maitai tatou i to tatou mau piiraa, te faatura ra ïa tatou i to tatou Atua. Ia haapa‘o tatou i to tatou piiraa, e noaa ïa ia tatou te hoê tuhaa o te Varua o te Atua; ia haapa‘o tatou i to tatou piiraa, te faati‘a ra ïa tatou i te tumu raau; ia haapa‘o tatou i to tatou piiraa, e tae mai ïa te Varua o te Atua na roto i te reni mau, i reira ho‘i e noaa ai ia tatou te maa tano, e e haapiihia ai tatou i te mau mea no to tatou maitai, no to tatou oaoa e to tatou ora i roto i teie ao e i te ao a muri a‘e.7

Te tupu nei i te rahi te ohipa a te Atua, e e tamau noa te reira e tae roa’tu i te tau e “tupu ai te parau a te peropheta tei na ô e, “E riro te mea iti ha‘iha‘i ei tauasini; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na‘u, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to’na tau” [Isaia 60:22] tera râ, te ti‘ai nei Oia i te mau taata atoa i ni‘a i to ratou ra ti‘araa ia haapa‘o i to ratou piiraa e ia faatura i to’na ra Atua. Noa’tu e te vai nei te ino …, e maitai rahi atoa te vai nei, e te viivii ore, e te faaoromai, e te hinaaro rahi ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua e ia faatupu i Ta’na mau opuaraa. E ua titauhia i te mau tane atoa e te mau vahine atoa ia rave i ta’na tuhaa.8

Ia tavini tatou i roto i te Ekalesia, e mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te parau, te hinaaro, e te ture a te Atua.

Tei ô nei tatou mai ia Iesu i haere mai i ô nei, eiaha no te haapa‘o i to tatou iho hinaaro, i te hinaaro râ o to tatou Metua o tei tono mai ia tatou nei ra [a hi‘o Ioane 5:30]. Ua tuu mai Oia ia tatou i ô nei; e ohipa tei titauhia ia tatou ia rave i to tatou nei anotau e i to tatou nei u‘i; e aita ho‘i e ohipa faufaa atu ta tatou e rave mori râ ia apiti atu tatou i te Atua e i Ta’na ra ohipa, ei Peresideni anei no te Ekalesia, ei na Aposetolo anei hoê Ahuru e Mapiti, ei mau Peresideni Tĭtĭ anei, ei Episekopo anei, e aore râ, ei te tahi atu huru taata, e hoê noa iho rave‘a e nehenehe ai ta tatou e tavini maori râ ia rave tatou mai ta te Atua e faaue mai ia tatou; Na’na ho‘i e faaau e e faanaho i te mau ohipa o Ta’na Ekalesia ei maitai no te taata nei, ei maitai no tei ora e tei pohe, ei maitai no te ao ta tatou e ora nei, e ei maitai ho‘i no te feia tei ora na na mua’tu ia tatou e o te ora i muri a‘e ia tatou nei. Aita e ti‘a ia tatou ia rave i te hoê mea maori râ ia tauturuhia e ia arataihia e ia haapiihia tatou e te Fatu. …

… E mea ti‘a ia tatou ia âra e ia faanahonaho i to tatou utuafare e i to tatou aau; e mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i te parau, te hinaaro, e te ture a te Atua; e mea ti‘a ia tatou ia vaiiho i te Atua ia faatere i Ziona, ia papa‘i i Ta’na ture i roto i to tatou aau, e ia ite i te hopoi‘a o taua ohipa rahi ra tei titauhia mai ia tatou ia rave. E hi‘o tatou e ua mâ anei to tatou tino e to tatou varua, e aita anei ho‘i i roohia i te mau huru ino atoa. Tei ô nei tatou no te patu i te Ziona o te Atua, e no reira, e tuu tatou i to tatou tino e to tatou varua i raro a‘e i te ture, i te parau, e i te hinaaro o te Atua. Tei roto tatou ia Ziona, no reira, e ara tatou ia tupu maite te mea ta Iesu i faaue i Ta’na mau pipi ia pure. “Ia tae to oe ra hau. Ia haapa‘ohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”[A hi‘o Mataio 6:10]. E mea nahea i te rave-raa-hia i te ra‘i ra? Ua parau te Atua e no te parau a te Atua na ao nei i hamanihia‘i. Ua parau te Atua e rave taua i teie, e i tera e i te tahi atu, e ua tupu mai te reira. Ua vai anei te hoê taata i te ra‘i ra no te pato‘i e no te parau atu e, “Eita anei e ti‘a ia faataime rii. E ere anei teie te rave‘a maitai a‘e?” Oia ïa, o te diabolo tei parau mai te reira te huru, e te na reira noa nei â oia, e i te tahi taime, te faaroo ra te feia rave hara ia’na, e i te tahi taime, te faaroo atoa ra te Feia Mo‘a ia’na; e riro mai ho‘i tatou ei mau tavini no te feia ta tatou i tapura e faaroo tatou [a hi‘o PH&PF 29:45]. …

Oia atoa te ture a te Atua aita e hapa i te faafariuraa i te varua [Salamo 19:7], e na taua ture ra tatou e faatere e ia haapa‘o tatou i te reira e ti‘a ai, ia ore ra, e faautuahia tatou e te Fatu to tatou Atua no te haere‘a ta tatou i pee, e aore râ, no te tau‘a-ore-raa tatou i ta tatou ohipa. Mai tera te huru ta‘u hi‘oraa i teie mau mea, e mai te mea e, ua hape au ra, eaha ïa teie mau ture i horo‘ahia mai ai ia tatou nei. Na te Atua anei teie mau ture? Mai te reira ho- ‘i to tatou iteraa. No reira, e mata na tatou i te rave i ta tatou mau ohipa e ia haapa‘o i to tatou mau piiraa ia ti‘a ho‘i i te Fatu ia farii e ia ite mai ia tatou nei. …

A ti‘a i ni‘a! No reira, outou e te mau Peresibutero no Iseraela nei—te mau Tahu‘a, te mau Haapii e te mau Diakono, outou e te mau Peresideni Tĭtĭ, te mau Episekopo e te mau Melo Apooraa Teitei, outou e te mau Aposetolo e te Peresideniraa Matamua, e o tatou paatoa—A ti‘a i ni‘a! Haere ana‘e e rave i te ohipa ma te hinaaro mau ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua i ni‘a i te fenua nei mai tei te ra‘i atoa ra; i te mea e, ia ravehia ana‘e ho‘i te reira, i to outou mana‘oraa, i hea ïa te reira e haamata ai, mai te mea e, e ere i rotopu ia tatou nei? Ua titau te Atua ia tatou ia rave i te reira. Ua î roa tatou i te paruparu e te hapahapa, tatou paatoa; e haapii ana‘e râ tatou i te parau, e i te hinaaro e i te ture o te Atua, e ia haapa‘o i te reira parau e i te reira hinaaro e i te reira ture. A papa‘i i te reira ture i roto i to tatou aau. E haapa‘o tatou i to tatou mau piiraa e ia faatura i te Atua, e na te Fatu ïa e faaau i te mau mea atoa. … E ti‘aturi tatou … i te Atua ora, ma te haere na te e‘a o te paari, o te ara maite e o te ite. Eita tatou e faahanahana ia tatou iho, e faahanahana râ tatou ia Iehova Sabaota ra.9

E titau tatou i te rima tauturu o te Manahope ia tavini tatou.

E ore ho‘i ta te Atua hi‘oraa e au i ta te taata; e ore ho‘i ta’na feruriraa e au i ta te taata. E maramarama paha tatou i te tahi tuhaa iti o ta tatou ohipa, eita râ tatou e ite ia faatere maite i te ekalesia a te Atua. E titauhia te faanahonahoraa ti‘a e te Varua no te aratai na roto i te reni ti‘a.10

Te rave amui nei tatou i te ohipa e te Manahope, e te mau aposetolo e te mau peropheta e te mau taata no te Atua tei ora na i tera tau e tera tau o te ao nei, no te faatupu i te faanahonahoraa rahi ta te Atua i feruri no te fetii taata atoa hou a vai ai te ao nei, e o te tupu papu mau mai te Atua ho‘i e ora nei. Taaê noa’tu râ te reira, te ite atoa nei tatou e, ua haatihia tatou i te mau ma‘i, te mau paruparu, te mau ino e te mau mea papu ore o te taata nei, e i te mau taime e rave rahi, e mea papu ore to tatou feruriraa, e e titau tatou i te rima tauturu tamau o te Manahope; oia ho‘i, te aratairaa e te haapiiraa a To’na Varua Mo‘a, e te a‘o a to’na autahu‘araa, ia arataihia e ia paruruhia ho‘i tatou i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra.11

Te parau nei tatou e, e Feia Mo‘a tatou na te Atua, ua ti‘a te reira. … Ua ti‘aturi na tatou, e te ti‘aturi nei â tatou e, ua paraparau mai te Atua, ua fâ mai te mau melahi e ua iriti te Atua i te aparauraa i rotopu i te ra‘i e te fenua nei. O te hoê tuhaa teie o to tatou ti‘aturiraa faaroo. Te ti‘aturi nei tatou e, e taui te Atua i te fenua nei, no te tamâ ia’na i to’na mau huru ino atoa, e no te tuu mai i te mau huru mea ti‘a atoa, e hope noa’tu te mileniuma rahi i te tuuhia mai. Te ti‘aturi atoa nei tatou e, ua haamata te Atua i ta’na ohipa, e e heheu e e faaite tamau mai oia i to’na hinaaro i ta’na ra autahu‘araa, i ta’na ra ekalesia e to’na basileia i ni‘a i te fenua nei, e i rotopu ho‘i i to’na ra mau taata e iteahia ïa te viivii ore, te parau mau, te mo‘a, te haavare ore, te haapa‘o, te paari e te ite i te Atua.12

Te mana‘o nei au e, tei roto vau i taua tama‘i ra, e e tupu te reira mai teie nei e a muri noa’tu; e mai te mea e, e tavini au no te Atua, tei raro a‘e ïa vau i te faatereraa a te mau tavini o te Atua o ta’na i faataa no te aratai e no te a‘o ia‘u na roto i te heheuraa no ô mai ia’na ra, e mana ho‘i to ratou no te haapii e no te hi‘opo‘a mai ia‘u i roto i te mau ohipa atoa a te feia i roto i te basileia o te Atua; e te mana‘o atoa nei au e, no te basileia o te Atua te mau mea atoa o teie nei oraraa, e aore râ, te mau mea atoa o te oraraa a muri a‘e, to te pae varua e aore râ, to te pae tino nei. E i roto i taua huru feruriraa ra, ia‘u nei, aita ïa e taaêraa rahi roa no ni‘a i te tereraa o te mau mea atoa; e ere ïa i te mea faufaa roa ia tere te mau ohipa na tera pae, na teie pae, e aore râ, na te tahi atu pae, e haere‘a fifi anei e aore râ, e haere‘a ohie anei, inaha, no te tahi noa ho‘i ïa taime te reira, e no te tahi noa ho‘i taime to‘u ora; no‘u nei râ, te mea faufaa roa a‘e, maori râ, nahea vau ia tapea maite i to‘u faaroo, e ia vai paieti noa vau, e ia faatura i to‘u piiraa, e ia haapa‘o i te reira, ia itehia ho‘i au ei taata haapa‘o mau i te pae hopea ra, eiaha i teie noa oraraa, i roto râ i te mau ao hopea ore ra; e ia tamau maite i te tupu i te rahi i roto i te maramarama, te ite, te faaroo, te tamau maite, te mana, e te faateiteiraa.13

E paturu tatou i te tahi atu mau melo o te Ekalesia i roto i to ratou mau piiraa.

Ua piihia te mau ti‘a faatere atoa i roto i te Ekalesia na roto i te heheuraa na mua roa, e aore râ, na te feia tei mau i te mana, ia au i te huru o te piiraa, e i muri iho, e paturuhia ratou e te mau taata o ta ratou e faatere. E noaa te mana i te taata tataitahi, ia au i te ti‘araa ta’na e mau ra; e ua titauhia i te mau taata atoa ia faatura i ta’na parau e i ta’na mau faaotiraa.14

E afai tatou i to tatou rima atau i ni‘a ia maiti ana‘e tatou, ei faaiteraa i mua i te Atua e, e paturu tatou i te feia ta tatou e maiti nei. E mai te mea e, te mana‘o nei tatou e, eita ta tatou e nehenehe e paturu ia ratou, e mea ti‘a ïa ia tatou eiaha e afai i to tatou rima i ni‘a, inaha, mai te mea e, e afai tatou i to tatou rima i ni‘a, te haavare ra ïa tatou. …

Eaha te auraa no te ohipa patururaa i te hoê taata? Te taa ra anei ia tatou te reira ohipa? No‘u nei, e ohipa ohie roa ïa, aita vau i ite e, eaha râ te huru o te reira ohipa no outou. Hoê hi‘oraa, mai te mea e, e riro te hoê taeae ei orometua haapii, e e maiti au ia paturu ia’na i roto i to’na ti‘araa, ia haere mai oia e farerei ia‘u i roto i to’na ti‘araa, e faarii ïa vau ia’na ma te faatura, ma te maitai e ma te auraro. Ia hinaaro vau i te tahi parau a‘o e haere au e ani ia’na, e e rave au i te mau mea atoa no te paturu ia’na. E riro te reira ei ture tano e te parau ti‘a. Eita vau e parau i te tahi mau parau tano ore no ni‘a ia’na. Mai te mea e ere te hoê ohipa i te mea tano ia rave, e imi ïa vau ia ite au i te ohipa tano ia rave. E mai te mea e, e parau mai te hoê taata i te tahi parau auraa ore i mua ia‘u no ni‘a ia’na, e parau ïa vau e, a hani na! E Feia Mo‘a anei oe? E. Aita anei oe i afai i to oe rima i ni‘a no te paturu ia’na? Oia. No te aha ïa aita oe e na reira? Tera ïa te huru ohipa o ta‘u e rave no te paturu ia’na. Mai te mea e, e faaino te hoê taata i to’na roo— no te mea, e mea faufaa te roo no te mau taata atoa—e paruru ïa vau ia’na mai tera te huru.

Ia maiti tatou i te hoê taata ma te hanahana, e tapea anei tatou i ta tatou mau fafauraa? e aore râ, e ofati anei tatou i te reira? Ia ofati ana‘e tatou i te reira, e parauhia ïa tatou e, e feia ofati fafauraa. Te ofati ra ïa tatou i to tatou faaroo i mua i te Atua e i mua i to tatou mau taeae, no ni‘a i te mau ohipa a te mau taata o ta tatou i fafau e, e paturu tatou ia ratou.

Teie nei, mai te mea e, e rave oia i te hoê ohipa hape, e parau tatou e, ua itehia oia i te haavareraa, e aore râ, i te eiaraa, e aore râ, i te taviriraa i te tahi taata, e aore râ, i te raveraa i te tahi atu huru ohipa, e aore râ, ua riro oia ei taata peu faufau? E tamau noa anei outou i te paturu ia’na? I taua taime ra, e titauhia ïa ia‘u ia paraparau ia’na mai ta‘u e na reira i ni‘a i te tahi atu taata, e ia parau ia’na e, ua faaroo vau e, ua rave oe i tera e tera ohipa, e na roto i te reira, eita ta‘u e nehenehe e paturu ia’na. Mai te mea râ e, e ite au e, ua hape te mau parau ta‘u i faaroo, e iriti ê ïa vau i ta‘u faahaparaa; mai te mea râ e, ua tano, e hopoi‘a ïa na‘u i reira i te hi‘oraa ia faaohipahia te parau ti‘a no’na, ia afaihia oia i mua i te haavaaraa no te pahono atu i te mau ohipa ta’na i rave; mai te mea râ e, aita taua mau mea ra i ravehia, aita ïa vau e parau i te parau no ni‘a ia’na.15

E mata na i te pure no te feia ta te Atua i tuu i ni‘a i tera e tera toro‘a i roto i ta’na ekalesia, ia ti‘a ia ratou ia rave i ta ratou mau ohipa rau. E paturu te Fatu i to’na mau tavini ma te horo‘a ia ratou i to’na Varua Mo‘a e i te maramarama o te heheuraa, mai te mea e, e imi ratou ia’na mai te au i ta’na i faataa, i reira oia e aratai ai ia ratou e ia outou i ni‘a i te e‘a ti‘a. Teie te huru no te haapa‘oraa o te basileia o te Atua, ia au i ta‘u hi‘oraa. … E tei ia tatou te titauraa ia ite tatou i taua haapa‘oraa ra e ia haapa‘o i te reira.16

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Ua farii a‘e nei outou i te hoê piiraa e aita outou i ineine no te reira? Nahea outou ia pahono i taua titauraa ra? (A hi‘o atoa i te 1 Nephi 17:50). Nahea tatou ia faaineine ia tatou no te tavini i te Fatu i ni‘a i te mau huru ti‘araa atoa?

  • Ua haapapu te Peresideni Taylor e, e ohipa ana‘e ta tatou paatoa e rave i roto i te Ekalesia. No te aha e mea faufaa no tatou tataitahi ia tavini?

  • Mai te aha te huru to outou mau piiraa i roto i te Ekalesia i te haamaitairaa i to outou oraraa? Nahea e ti‘a ai ia outou ia tavini maitai atu â?

  • E mea nahea outou e aore râ, to outou utuafare i te haamaitairaa- hia na roto i te hoê melo no te Ekalesia o tei haapa‘o maite i to’na piiraa?

  • Eaha te mau iteraa i noaa ia outou na roto i to te Fatu tautururaa ia outou i roto i ta outou taviniraa? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te farii i Ta’na aratairaa papu a tavini ai outou ra? Ia tavini tatou, no te aha e mea faufaa eiaha tatou e faahanahana ia tatou iho, i te Fatu râ?

  • Nahea tatou ia paturu itoito ia vetahi ê i roto i to ratou mau piiraa? Nahea te Ekalesia i te haapuaihia ia faaite ana‘e tatou i to tatou turu te tahi e te tahi? Eaha te ti‘a ia tatou ia rave i roto i to tatou utuafare no te tauturu i to tatou utuafare ia paturu i to tatou feia faatere no te Ekalesia?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: Maseli 3:5–6; Mosia 2:17; PH&PF 4:2–7; 24:7; 64:33–34; 76:5

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 222.

  2. B. H. Roberts, The Life of John Taylor (1963), 48.

  3. Andrew Jenson, Latter-day Saint Biographical Encyclopedia, 4 Buka (1901–36), 1:16.

  4. The Gospel Kingdom, 209.

  5. Deseret News: Semi-Weekly, 6 Atete 1878, 1.

  6. Deseret News (Weekly), 11 Eperera 1860, 41.

  7. Deseret News (Weekly), 16 Ditema 1857, 323.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 5 Setepa 1882, 1.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 24 Mati 1885, 1.

  10. The Gospel Kingdom, 381.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 26 Tenuare 1875, 1.

  12. Deseret News (Weekly), 22 Eperera 1863, 338.

  13. Deseret News (Weekly), 25 Me 1854, 2.

  14. “Organization of the Church,” Millennial Star, 15 Novema 1851, 339; tauihia te paratarafa.

  15. The Gospel Kingdom, 174–75.

  16. The Gospel Kingdom, 167.

Hōho’a
trees

Ua faaau te Peresideni Taylor i to tatou ti‘araa melo e ta tatou taviniraa, i te mau tuhaa o te hoê tumu raau, ma te haapii e, “Ua timahia tatou te tahi i te tahi, e ua tahoêhia ho‘i i roto i te ruuruuraa hoê o te fafauraa.”

Hōho’a
sustaining

“E afai tatou i to tatou rima atau i ni‘a ia maiti ana‘e tatou, ei faaiteraa i mua i te Atua e, e paturu tatou i te feia ta tatou e maiti nei.”

Nene’i