Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Heheuraa na roto i te Varua Maitai


Pene 17

Heheuraa na roto i te Varua Maitai

Te heheuraa … o te niu ïa o ta tatou haapa‘oraa.1

No Roto mai i te Oraraa o John Taylor

Ua parau te Peresideni John Taylor e: “Te haamana‘o maitai nei au i te hoê parau ta Iosepha Semita i parau mai ia‘u. … Ua parau mai oia e, ‘E Elder Taylor, ua bapetizohia oe, ua tuuhia te rima i ni‘a i to oe upoo ia farii oe i te Varua Maitai, e ua faatoro‘ahia oe i te autahu‘araa mo‘a. I teie nei, mai te mea e, e tamau noa oe i te pee i te aratairaa a taua varua ra, e aratai noa oia ia oe ma te maitai. I te tahi taime, e riro ta’na aratairaa i te taaê i ta oe i feruri; aita e fifi i te reira, a pee i ta’na parau; e mai te mea e, e haapa‘o maite oe i ta’na mau muhumuhuraa e riro mai ïa te reira ei heheuraa na oe ia ti‘a ia oe ia ite i te mau mea atoa.‘ ”2

Ua haapa‘o o John Taylor i te a‘o a Iosepha Semita e ua ti‘aturi i te heheuraa a te Varua Maitai no te aratai ia’na i roto i to’na oraraa e i roto i to’na piiraa ei peropheta, ei hi‘o, e ei heheu parau. Teie ta te Peresideni Heber J. Grant, te hitu o te Peresideni o te Ekalesia, i parau no ni‘a i te huru farii ohie o te Peresideni Taylor i te mau aratairaa a te Varua: “Ua piihia vau i roto i te Apooraa a te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo na roto i te hoê heheuraa ta te Fatu i horo‘a i te Peresideni John Taylor. Mai te taime a tomo ai au i roto i te Apooraa a te Tino Ahuru Ma Piti, e piti matahiti i muri a‘e i te riroraa o John Taylor ei Peresideni no te Ekalesia, e tae roa’tu i to’na poheraa, ua putuputu vau e o’na, i tera hepetoma e tera hepetoma, … e ua ite au e, e tavini mau oia no te Atua ora. Ua ite au e, ua tae mai te faaururaa a te Fatu i ni‘a ia’na; e ua ite au e, i te mau taime atoa a parau ai oia e: ‘Teie ta te Fatu e hinaaro‘, ua turu paatoa to’na mau hoa i roto i te apooraa a te mau aposetolo ia’na, e ua ti‘a mau oia i te mau taime atoa, e na te faaururaa ta te Fatu i horo‘a mai ia’na i faaite mai e, te paari tei noaa ia’na na roto i te mana o te Atua, ua hau a‘e ïa i te paari o te tahi atu mau taata. …

“E nehenehe ta‘u e faati‘a atu i te mau mea tei tupu i te taime a tonohia ai te mau aposetolo no te faaoti i te tahi mau ohipa i raro a‘e i te faaururaa ta te Fatu i horo‘a ia John Taylor ra, e a feruri ai te mau aposetolo e, eita taua mau ohipa ra e oti ia ratou. Ua ho‘i mai ratou ma te faaite mai i to ratou iteraa e, na roto i te tauturu a te Fatu ua ti‘a ia ratou ia faaoti i te ohipa tei faautahia i ni‘a ia ratou e te Peresideni Taylor, te peropheta o te Fatu.” 3

Te mau Haapiiraa a John Taylor

Te vai ra te taaêraa i rotopu i te Varua e aratai i te taata ia rave i te ohipa maitai e te horo‘a no te Varua Maitai.

No ni‘a i te huru ta te Varua ohiparaa i ni‘a i te taata nei, te hinaaro nei au ia ite mai outou i te hoê mea tei maramaramahia e te mau huru taata atoa e roro to roto i to ratou upoo, oia ho‘i, noa’tu eaha te huru ino o te hoê taata, noa’tu eaha te huru atearaa oia i te ohipa maitai, te vai noa ra i roto i taua huru taata ra, te mana‘o faahiahia e te faatura i te mau taata maitai, e te feia tura, e te feia haapa‘o; e i roto i te vaha o taua huru taata ra, e faaroopinepine-hia teie mau parau e: “Ahiri pai ta‘u e nehenehe atoa ia rave mai taua taata ra, eita râ ho‘i ta‘u e nehenehe ia na reira: Ahiri pai e nehenehe ta‘u e pee i te hoê haere‘a paieti, ua î râ ho‘i au i te ohipa iino.” Eita ta ratou e nehenehe eiaha e faatura i te ohipa maitai e te tura, noa’tu e, aita e vaira i roto ia ratou te mau ture no te tura e te haapa‘o. Ua itehia taua huru varua ra tei horo‘ahia i te mau taata atoa i rapae i te evanelia i tera anotau e tera anotau i te ao nei. …

Tera râ, e taaêraa rahi to rotopu i te reira varua e te feruriraa e aratai nei i te taata ia rave i te ohipa maitai, oia te hoê tuhaa no te Varua o te Atua, tei horo‘ahia i te mau taata atoa ia maitai paatoa ratou, e tei parauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e, te horo‘a a te Varua Maitai.4

Te vai nei e i vai tamau na te hoê varua i te ao nei, oia te hoê tuhaa no te Varua o te Atua, o te aratai nei i te taata nei, i te mau taime e rave rahi, no te faataaê i te maitai e te ino, e te parau ti‘a e te parau ti‘a ore. Tei roto ia ratou te aau no te faahapa e no te tatarahapa i ta ratou mau ohipa; e noa’tu e, e ao ino teie e te faufau no te taata nei, ua itehia râ e, fatata pauroa te taata, e mea au na ratou te ohipa maitai a te tahi mau taata, noa’tu e aita ratou iho e rave nei i te ohipa maitai.

Te parau ra te mau papa‘iraa mo‘a e, “Na [te Atua] i hamani i te taata i te mau fenua atoa nei i te toto o te taata hoê ra, ei parahi i te mau fenua atoa nei, e ua haapa‘o i te tau i haapa‘ohia i mutaa ihora, e te oti‘a o to ratou ra parahiraa; ia imi ratou i te Fatu, penei a‘e o te perehahu atu ratou ia’na e itea’tu aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.”(Ohipa 17: 26–27). I muri mai te parau faahou ra te irava e, ua horo‘a oia i roto ia ratou i te hoê tuhaa o to’na varua ei maitai no ratou paatoa [a hi‘o 1 Korineti‘a 12:7]. Tera râ, te vai mau ra te hoê taaêraa i rotopu i taua mau taata ra e o tatou nei. Te vai ra ia tatou nei te hoê mea tei hau atu i taua tuhaa o te Varua o te Atua ra tei horo‘ahia i te mau taata atoa, e ua parauhia te reira, te horo‘a o te Varua Maitai, te noaa na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa matamua o te evanelia a te Mesia, na roto i te tuuraa rima o te mau tavini o te Atua.5

Na roto i te horo‘a o te Varua Maitai, e ite ai tatou i te mau mea na te Atua.

I te poro-raa-hia te Evanelia i rotopu i te taata i te matamua ra, ua parauhia ia ratou ia tatarahapa i ta ratou mau hara; ia bapetizohia i roto i te i‘oa o Iesu ia matara ta ratou mau hara, e ia tuuhia te rima i ni‘a ia ratou no te farii i te Varua Maitai [a hi‘o Ohipa 2:37–38]. Ua faaite-atoa-hia ia ratou i ta te Varua maitai ohipa e rave; e faaite te varua maitai ia ratou i te mau mea a te Atua ra; e faaheita‘oto oia i to ratou mau taata ruhiruhia ra, e e faaite ho‘i oia i te orama i to ratou mau taata apî ra; e e vai oia i ni‘a i te mau tavini tane e te mau tavini vahine o te Atua e e tohu ho‘i ratou [a hi‘o Ohipa 2:16–18; a hi‘o atoa Ioela 2:28–29].

Tera ïa te mau ohipa e ravehia e taua Varua ra tei parahi i pihaiiho i te Atua, te Metua, e te Atua, te Tamaiti, tei parauhia te Varua Maitai. Na taua Varua ra e faatupu nei i te autaatiraa i rotopu ia tatou e te Atua, e e mea taaê roa oia i te tuhaa varua tei horo‘ahia i te mau taata atoa ia maitai paatoa. …

Ta’na ohipa, o te aratai ïa ia tatou i roto i te parau mau atoa, e ia faaite faahou mai ia tatou i te mau mea i tahito ra, i teie nei e i te mau mea no a muri a‘e. E faaite oia i te mau mea no ana-nahi e i te mau mea aita tatou i feruri na na mua a‘e nei, e ua faaite papuhia te reira mau mea i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona, e te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. Tei reira te faaiteraahia te taaêraa i rotopu ia tatou e ia vetahi ê, e mai te reira ho‘i i mutaa ihora.6

Te ti‘aturi nei tatou e, e mea faufaa ia aparau te taata i te Atua; ia farii oia i te heheuraa no ô mai ia’na ra, inaha ho‘i, mai te mea e, aita oia e parahi i raro a‘e i te faaururaa a te Varua Mo‘a, eita oia e ite i te mau mea a te Atua ra. Aita vau e tau‘a i te huru a‘apo o te hoê taata, e aore râ, eaha te rahi o te mau vahi ta’na i ratere. Aita vau e tau‘a i te huru o to’na taleni, to’na ite e aore râ, to’na maramarama, i hea oia i te haereraa i te haapiiraa, eaha te huru o te papu o to’na mau mana‘o, e aore râ, eaha to’na mana‘o no ni‘a i te tahi atu mau mea, eita oia e maramarama i te tahi mau mea mai te mea e, aita te Varua o te Atua, no reira ïa i riro ai ei parau faufaa roa te parau ta‘u i parau atura—te faufaa o te heheuraa. Eiaha te heheuraa no ni‘a i te mau anotau tahito ra, te mau heheuraa râ no teie tau e no teie nei, inaha, na te reira ho‘i e aratai i te feia tei noaa ia ratou te reira, i roto i te mau haere‘a atoa o te oraraa nei, e o te ora mure ore a muri a‘e.7

Te heheuraa tamau o te niu ïa o ta tatou haapa‘oraa.

E ere to tatou mau mana‘o no roto mai i te mau taata tuatapapa evanelia, te mau taata ma‘imi, te mau taata tu‘iroo e aore râ, te mau taata ti‘araa teitei i te ao nei, e aore râ, te mau pŭpŭ taa-ta e aore râ, i te hoê apooraa na te feia faaroo, no ô mai râ i te Manahope ra, e e tarahu ho‘i ta tatou Ia’na no te ora, no te parau mau, e no te ite i tahito ra, i teie nei, e no a muri a‘e. No reira, tei raro a‘e tatou Ia’na. …

Aore e taata i ite i te mau mea a te Atua maori râ te Varua o te Atua [a hi‘o 1 Korineti‘a 2:11]; e ia ore ho‘i te Metua e heheu mai i te reira ia tatou nei, e riro ïa tatou ei feia poiri mau. … E no te mea ua heheu mai Oia i To’na hinaaro i te taata nei, ia Iosepha Semita ra, mai Ta’na i na reira i ni‘a i te tahi atu mau taata i te matamua ra, oia ho‘i, ia faaitehia taua hinaaro ra i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, e mea ti‘a ïa ia ite te mau taata i te mau mea Ta’na i heheu mai no te faaora e no te faateitei i te taata nei. No reira te Tino Ahuru Ma Piti i faataahia ai. Eaha te tumu? Ia ti‘a ia ratou ia faaite i te evanelia i te mau fenua o te ao nei e ia poro haere i te mau parau tumu o te ora no ô mai i te Atua ra. …

Te faaite nei ratou i to ratou iteraa papu i te taata e, ua paraparau mai te Atua, ua faaho‘i-faahouhia mai te Evanelia; te faataa nei ratou eaha te Evanelia; te ti‘aoro nei ratou i te taata ia tatara-hapa e ia bapetizohia i roto i te i‘oa o Iesu ia matara ta ratou mau hara, ma te fafau e, te feia e haapa‘o, e noaa ia ratou te Varua Maitai. … Enotemeaua noaa ia ratou taua varua ra, ua matara te hoê autaatiraa i rotopu ia ratou e to ratou Metua i te Ao ra na roto i to ratou Fatu ia Iesu Mesia, e ma te faauruhia ratou e taua varua ra, ua tae ta ratou pure i te Atua no te mau fenua atoa nei; ua haapii ratou ia ti‘aturi Ia’na e ia haapa‘o i Ta’na mau ture.8

E mea maitai te Bibilia. … E mea maitai te Buka a Moromona, e tae noa’tu i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, no te faaite i te e‘a. Tera râ, no te hoê ihitai e tere na ni‘a i te moana, e titau oia i te tahi atu mau ite taa‘e. E mea ti‘a ia’na ia ite i te mau feti‘a rau i roto i te ra‘i, e ia hi‘o ia ratou, no te aratai i to’na poti [e aore râ, pahi] i ni‘a i te avei‘a mau. E mea maitai teie mau buka ei hi‘oraa, ei haamataraa, ei hi‘opo‘araa, e ei faananearaa i te tahi mau ture e te tahi mau parau tumu. Eita râ te reira e faaite mai i te mau rave‘a atoa no te faatiti‘aifaro i te mau mea atoa.

E titau tatou ia vai te hoê raau ora—te hoê puna vai ora—te hoê ite ora, no roto mai i te autahu‘araa ora i te ra‘i ra, na roto i te autahu‘araa ora i te fenua nei. … E mai te tau a paraparau mai ai te Atua ia Adamu e tae roa ai i te tau a paraparau mai ai te Atua ia Ioane, i ni‘a i te motu no Patamo ra, e aore râ, i te tau a mahuti ai te mau ra‘i i mua ia Iosepha Semita ra, ua titau- tamau-hia te heheuraa apî, ia au i te mau mea e haati ra i te ekalesia e aore râ, i te taata i taua taime ra.

Aita te heheuraa tei horo‘ahia ia Adamu ra i haapii ia Noa nahea ia hamani i to’na pahi; aita atoa te heheuraa tei horo‘ahia ia Noa ra i parau ia Lota ia faaru‘e ia Sodoma; aita atoa ho‘i te reira mau heheuraa i parau noa a‘e i te parau no te faaru‘eraa te ta-marii Iseraela ia Aiphiti. Ua farii râ ratou paatoa i te mau heheuraa no ratou iho, mai ia Isaia, ia Ieremia, ia Ezekiela, ia Iesu, ia Petero, ia Paulo, ia Ioane, e ia Iosepha. E mai te reira atoa tatou, ia ore ana‘e, e mo‘e ê tatou.9

E rave rahi taata, e te feia atoa e parau nei e, e keretetiano ratou, te vahavaha nei ratou i te parau no te heheuraa i teie tau. O vai tei faaroo a‘e nei i te parau no te hoê haapa‘oraa ma te paraparau ore i te Atua? Ia‘u nei, o te hoê te reira mana‘o maamaa roa ta te taata e ti‘a ia feruri. Ia pato‘i ana‘e te taata i te parau no te heheuraa i teie anotau, eita vau e maere i te tumu i rahi ai te ti‘aturi ore e te haapa‘o ore. Aita vau e maere nei i te rahiraa taata e faaino nei i te haapa‘oraa, e o te faariro nei i te reira ei ohipa eita e tano no te feia maramarama, i te mea e, ia ore ana‘e te heheuraa, e riro ïa te haapa‘oraa ei faaoooraa e ei haavareraa. Ia ore ia itehia ia‘u te hoê haapa‘oraa o te aratai ia‘u i te Atua ra, o te faatu‘ati ia‘u i ni‘a ia’na, e o te iriti i to‘u varua i te mau parau o te tahuti ore e o te ora mure ore, eita ïa vau e farii i te reira haapa‘oraa.

No reira, ua riro te parau no te heheuraa no teie anotau ei niu no ta tatou haapa‘oraa. … Eita vau e haapa‘o noa i te maimi i te mau papa‘iraa mo‘a tei noaa ia tatou, e imi atoa râ vau i te mau heheuraa atoa ta te Atua i horo‘a mai, ta’na e horo‘a mai nei, e aore râ, ta’na e horo‘a mai a muri a‘e, no te aratai i to’na nunaa, e i muri iho, e faatura vau i Tei Horo‘a mai i te reira, e i te feia atoa ta’na i faariro ei mauhaa tura no te haaparare e no te faaite i taua mau parau tumu ra; e e imi au i te mau rave‘a atoa ia faaterehia vau e taua mau parau tumu ra te itehia i roto i taua parau mo‘a ra.10

E titau paatoa tatou i te heheuraa, i reira tatou e marama-rama ai e e faaoti ai i ta tatou mau hopoi‘a.

Aita e vai nei hoê ti‘araa e mauhia e tatou i roto i te oraraa nei, e metua tane anei, e metua vahine anei, e tamarii anei, e fatu anei, e tavini anei, e aore râ, e peresibutero anei no Iseraela tei mau i te autahu‘araa mo‘a i roto i to’na mau huru faito atoa, aita tatou e titau tamau i te paari o te Fatu e to’na maramarama, no te rave i te mau ohipa e te mau hopoi‘a e rave rahi o te oraraa nei, e no te faaoti i ta tatou mau hopoi‘a e rave rahi. E no reira, e mea ti‘a i te taata ia ite i te Fatu e ia arataihia e te Varua no ô mai ia’na ra i te roaraa o te mahana, i te mau mahana atoa, e i te mau hepetoma atoa, te mau ava‘e atoa, e te mau matahiti atoa, e i te mau huru taime atoa, ia ore tatou ia hape i te e‘a—ia ore atoa ho‘i tatou ia rave i te ohipa hape, ia parau i te parau hape, e ia feruri i te mana‘o hape, e ia tapea tamau noa i taua Varua ra, na roto ana‘e i te haapa‘oraa i te parau no te aau mâ, te mo‘a, e te viivii ore, e na roto ho‘i i te oratamau-raa ma te haapa‘o i te mau ture e te mau faaueraa a te Atua.11

I to outou haapa‘oraa i to outou mau haamaitairaa, e i to te Varua o te Atua faaururaa ia outou, e maramarama ihora to outou varua i te lamepa a te Fatu ra, i te maramarama o te ra‘i ra, e haere atura outou na roto i te maramarama o te parau mau mure ore, a ui na outou ia outou iho i taua mau taime ra e, aita anei outou i ineine noa ia rave i te hoê ohipa i titauhia ia outou, e aita anei outou i faaoti noa i ta outou ohipa ma te maitai e te oaoa ia outou iho. Tera râ, ia aratai-ê-hia ana‘e to tatou mau mana‘o e te mau mea o teie nei ao, ia ore ana‘e tatou e hi‘o faahou i te basileia o te Atua e to’na mau maitai, to’na hanahana, te oaoa e te maitai o te fetii taata nei, e te mau mea ta tatou e ti‘ai nei ia tupu i ni‘a i te fenua nei, e ta tatou tuhaa no te faatupuraa i te reira; ia ore ana‘e tatou e hi‘o faahou i ta tatou mau ohipa no te ti‘araa metua tane, metua vahine, tane faaipoipo, vahine faaipoipo, e e tamarii …, ma te aratai-ê-hia tatou e to tatou iho mau mana‘o e te aau pipiri, a topa atu ai tatou i roto i te ino, e mea fifi roa ïa no tatou ia haro‘aro‘a i te mau mea na te Atua i taua taime ra.12

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te mau heheuraa no ta tatou mau ohipa pae tino e te pae varua. Ua haamata oia i te patu faahou ia Ziona, e i te faati‘a faahou i to’na basileia, e e faatupu mau oia i ta’na mau opuaraa atoa, ma te faatupu i te mau parau a te mau peropheta, e e ti‘a ho‘i ta’na ohipa i te vairaa e oti noa’tu te mau ohipa atoa a te Atua.13

Te mau Mana‘o Tauturu no te Haapiiraa e te Aparauraa

  • Eaha te taaêraa i rotopu i te Varua o te Atua o te aratai nei ia tatou ia rave i te ohipa maitai e te horo‘a o te Varua Maitai? (A hi‘o atoa PH&PF 93:2; Ioane 14:26).

  • Eaha te mau iteraa i noaa ia outou no ni‘a i to te heheuraa a te Varua tautururaa ia outou ia haro‘aro‘a i te mau mea a te Atua? Nahea tatou ia ite i ta tatou iho heheuraa no ô mai i te Fatu ra?

  • Nahea te faatumuraa tatou i to tatou mana‘o i ni‘a i te mau mea o te ao nei i te haapeape‘a ia tatou ia farii i te heheuraa? Eaha ta tatou e rave no te faaineine ia tatou ia farii i te heheuraa?

  • Nahea te heheuraa tei horo‘ahia mai ia tatou na roto i to tatou peropheta ora i te riro ei tauturu hau atu i te rahi i te mau papa‘iraa mo‘a? No te aha e mea faufaa ia noaa ia tatou na mea e piti, te papa‘iraa mo‘a e te heheuraa tamau?

  • Eaha te mau hi‘oraa te ti‘a ia outou ia haamana‘o no ni‘a i to te Varua Maitai tautururaa ia outou i roto i to outou utuafare, i roto i ta outou ohipa, i te fare haapiiraa, e aore râ, i roto i te Ekalesia?

  • No te aha i te tahi mau taime aita tatou e faaohipa hope roa i te horo‘a o te Varua Maitai? Nahea tatou e fana‘o hope roa ai i taua horo‘a ra?

  • No te aha te horo‘a o te Varua Maitai i riro ai ei haamaitairaa faahiahia mau no tatou i te ao nei i teie mahana? Eaha te ti‘a ia outou ia rave no te faaite i to outou mauruuru i taua horo‘a ra? Nahea tatou ia haapii i te mau tamarii e i te feia apî no ni‘a i te horo‘a o te Varua Maitai?

Te mau Papa‘iraa mo‘a: 1 Korineti‘a 12:3; Iakoba 4:8; Alama 5:46–48; PH&PF 45:56–57; 76:5–10; Hiroa Faaroo 1:9

Te mau Nota

  1. The Gospel Kingdom, maitihia e G. Homer Durham (1943), 35.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 15 Tenuare 1878, 1.

  3. Gospel Standards, Papa‘ihia e G. Homer Durham (1941), 19–20.

  4. The Gospel Kingdom, 41–42.

  5. The Gospel Kingdom, 43; tauihia te paratarafa.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 9 Tenuare 1883, 1; tauihia te paratarafa.

  7. The Gospel Kingdom, 35.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 7 Mati 1882, 1; tauihia te paratarafa.

  9. The Gospel Kingdom, 34; tauihia te paratarafa.

  10. The Gospel Kingdom, 35–36.

  11. The Gospel Kingdom, 44–45.

Hōho’a
trees

Ua faaau te Peresideni Taylor i te heheuraa i te maramarama, ma te parau e, “te lamepa a te Fatu ra” o te tauturu ia tatou ia “haere na roto i te maramarama o te parau mau mure ore.”

Nene’i