Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Te ti‘aturiraa ma te haehaa i te Atua


Pene 10

Te ti‘aturiraa ma te haehaa i te Atua

E tae mai te puai mau na roto i te ti‘aturiraa ma te haehaa i te Atua

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

Ua parau te peresideni Wilford Woodruff e « Te hoê noa ohipa maere tei fariihia e au i te taatoaraa o to‘u nei oraraa, o to te Fatu ïa ma‘itiraa mai ia‘u no te tahi ohipa, ei Aposetolo e ei peresideni ihoa râ. E ohipa râ te reira na’na; e ere na‘u »1

Noa’tu e ua maere te peresideni Woodruff i to’na mau piiraa i roto i te Ekalesia, ua ite râ oia no te aha te Fatu i pii ai ia’na. Ua parau oia: « No te aha te Fatu i ma‘iti ai i te hoê taata paruparu mai ia Wilford Woodruff no te peresideni i Ta’na Ekalesia ? No te aha Oia i ma‘iti ai ia Iosepha Semita– te hoê tamaiti tei ore i ite i te tai‘o, a piihia ai oia ? No te aha Oia i ma‘iti ai i taua mau huru taata ra ? No te mea ua nehenehe Ia’na ia faatere ia ratou. Ua ma‘iti Oia i te mau taata o te ite i te rima o te Atua. »2

Ua ite tamau noa te peresideni Woodruff i te rima o te Atua i roto i to’na mau manuïaraa e i roto i te haereraa te Ekalesia i mua. I roto i te hoê a‘oraa ta’na i horo‘a i roto i te Fare Menemene no Roto Miti, ua parau oia: « Te haamauruuru nei au i te Fatu no to‘u ora. Te haamauruuru nei au Ia’na no Ta’na mau haamaitairaa e Ta’na mau aroha ia‘u nei. Te vai nei to‘u oaoa i roto i teie mau mea, e e ti‘a roa ia‘u ia faahanahana i te Atua no te mau mea atoa ta‘u i farii. Mai te mea ua rave au i te tahi ohipa maitai; mai te mea ua nehenehe ia‘u ia poro i te Evanelia e ia tamau i te hoê e‘a e faaitoito ai au i to‘u taata tupu, i te fare e i te fenua êê, e mea na roto ïa i te mana o te Atua… Tei ia tatou nei râ teie mana. No reira tatou i tae mai ai i ô nei i teie nei mahana. No reira teie Fare Menemene i ti‘a ai i ô nei i teie nei mahana, ei faatupuraa i te mau tohuraa a te mau peropheta a te Atua i mutaa iho ra. No reira te Ziona a te Atua i haamauhia’i i ô nei i roto i teie nei mau faa no te mau mou‘a. Ua tupu teie mau mea atoa na roto i te mana o te Atua, eiaha râ na roto i te mana o te taata.3

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

Te ti‘aturi nei tatou i te Atua no te mau haamaitairaa pae varua e te pae tino atoa

Te ti‘aturi hope roa nei au i te Fatu. Ua na reira noa vau i roto i to‘u oraraa, e i roto i to‘u mau ratereraa e to‘u mau tere ohipa na te Atua, i te pororaa i te evanelia a te Mesia i to‘u mau taata tupu.4

E ti‘a ia tatou ia haamata i te taa e e mea teitei rahi roa a‘e te mau haerea o te Atua i to tatou iho, e noa’tu te titau nei te reira i te faatusiaraa, e mea maitai a‘e, e e mea papû a‘e ta’na mau a‘oraa no tatou ia haapa‘o e ia faaohipa. E nehenehe ta te mau tauatini e rave rahi i rotopu ia tatou ia faaite i te parau mau o teie nei ohipa na roto i te ohipa i itehia e te taata tata‘itahi… E ti‘a atoa ia tatou ia ite i teie nei parau mau faufaa rahi, e e farii te Atua i te hanahana e te tura no te haamauraa o Ta’na Ekalesia e to’na basileia i ni‘a i te fenua nei. Eita ta te taata e nehenehe e titau i te reira i roto i teie nei tau e aore râ i te tahi atu tau o te ao nei. Aita atu maori râ te mana o te Atua o te nehenehe e faatupu mai te îraa o te Evanelia, e faanahonaho i te Ekalesia, e haaputuputu i To’na nunaa i Ziona no te faatupuraa i te heheuraa e no te raveraa i te ohipa tei ti‘a ia rave-faaoti-hia.5

Te hinaaro nei matou ia haamana‘o tatou e, to tatou puai, to tatou ti‘aturiraa e to tatou nei mana, tei roto ïa i te rima o te Atua, eiaha râ i roto i te taata. Ua Toro mai te Fatu iho i To’na rima no te haamau i teie nei Ekalesia, To’na basileia, Ta’na ohipa… Aita to tatou e mana i roto ia tatou iho. Aita tatou i farii noa‘e i te mana no te arata‘iraa e te faatereraa i teie nei basileia, na roto ana‘e râ i te tautururaa a te Atua Mana Hope.6

Te iteraa e, e nunaa to tatou, e Ziona to tatou, e basileia to tatou, e Ekalesia e e autahu‘araa to tatou tei tu‘atihia i te mau ra‘i e o te mau i te mana no te faatea i te mau ra‘i, e te iteraa e, te aparau nei to te mau ra‘i ia tatou, no te faatere i te raveraa i teie nei ohipa rahi o te mau mahana hopea nei o ta te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e haa nei, e ti‘a roa ïa i teie noa iteraa ia faaî i to tatou mau aau i te haehaa i mua i te Fatu to tatou Atua, e ia faahaamana- ‘o tamau noa ia tatou i roto i to tatou mau feruriraa e to tatou mau mana‘o te hopoi‘a e tei raro a‘e tatou Ia’na e i te tahi e te tahi, e o to tatou atoa ti‘aturiraa i ni‘a ia’na no te mau haamaitairaa atoa ta tatou e oaoa nei no te pae varua e no te pae tino atoa.7

To‘u mau mana‘o e to‘u nei hi‘oraa, maori râ, aita roa a‘e te fatu i farii i te hoê nunaa, mai te Metua Adamu mai â e ta‘e noa mai i teie nei mahana, ia piihia no te paturaa i To’na Basileia e no te haamauraa i Ta’na Ziona i roto i te ao nei, aore râ no te pororaa i te evanelia no te tatarahaparaa i te mau tamarii a te taata, tei ore roa i ti‘aturi i ni‘a i te Atua no te ra‘i no te tauturu ia ratou.8

Ua ite e ua taa maitai tatou e to tatou hopearaa, to tatou nei ti‘araa, e to tatou atoa mau haamaitairaa tei roto paatoa ïa i to’na rima.9

Te parau nei au i te mau taata atoa-te Ati Iuda e te Edene, tei rahi e tei iti, tei ona e tei vêvê-e e mana to te Fatu Mana Hope i roto ia’na iho, e aita oia e ti‘aturi nei i ni‘a i te tahi taata no te faahaere i ta’na ra ohipa; ia pii râ oia i te taata no te rave i ta’na ohipa e ti‘a ïa ia ratou ia ti‘aturi ia’na.10

E ma‘iti te Atua i te feia haehaa no te rave i Ta’na ra ohipa.

Ua ma‘iti te Fatu i te mau mea paruparu o te ao nei no te rave i Ta’na ra ohipa. Ua nehenehe râ ia’na ia haapii mai ia‘u aore râ te hoê o to‘u mau taea‘e, mai Ta’na i na reira i te mau tau atoa o te ao nei. Ua ma‘iti noa oia i te mau mea paruparu. A hi‘o na ia Mose i te arata‘iraa i te mau tamarii no Iseraela. Ua parau o Mose e e reo maromaro’â to’na, e ua mana‘o oia eita e nehenehe ia’na ia rave i te tahi mea. Ua parau râ te Fatu e faatupu oia i te hoê auvaha no’na. I to te Fatu hinaaroraa i te hoê arii no Iseraela, ua ma‘iti oia ia Davida, te tamaiti a Iese, o te tia‘i ra i te mamoe. Ua afa‘ihia mai te mau tamaroa atoa a Iese i mua i te peropheta, aita râ o Davida; aita râ o Samuela i ma‘iti i te [hoê noa‘e] o ratou. Ua ani oia ia Iese mai te mea te vai nei â te tahi atu mau tamaroa. Ua parau o Iese, Oia; te vai nei te hoê tamaiti iti e haapa‘o ra i te mamoe. Ua hinaaro te peropheta e farerei ia’na. I to’na taeraa mai, ua faatahinu Samuela ia’na ei Arii no Iseraela. Oia atoa i te tau o te mau Aposetolo. O vai ho‘i ratou ? E feia ravaa’i [ ite ore]. Oia atoa i teie nei mahana. Ua haamata mai na ni‘a ia Iosepha Semita e ia tatou paatoa e faatere nei i te Ekalesia. O vai ho‘i tatou ? E feia vêvê tatou, e mau to‘e paruparu no te repo. Ua ma- ‘iti râ te Fatu ia tatou no te mea ua mana‘o Oia e e nehenehe Ta’na e faarave ia tatou i te tahi mea. Te ti‘aturi nei au ua tano oia.

Te mana‘o nei au e ua mau maoro vau i te toro‘a Aposetolo hau atu i te tahi atu taata i ora i ni‘a i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei. E ti‘a anei ia‘u ia faatietie ia‘u aore râ ia faate‘ote‘o e ia faateitei no te mea ua mau maoro vau i te Autahu‘araa ? Mai te mea e na reira vau, e taata maamaa mau ïa vau. Ua titauhia ia tatou ia faahanahana i te Atua; ua titauhia tatou ia ite i te rima o te Atua. Ua imi te diabolo ia haamou ia‘u mai te taime i fanauhia‘i au e tae noa mai i teie nei mahana. Ua vai noa râ te Fatu i to‘u rima atau e ua faaora oia ia‘u. I vai na e piti na mana tei rave i te ohipa– te hoê no te haamouraa ia‘u, te tahi no te faaoraraa ia‘u. E tei ô nei au i teie nei mahana, te hoê mauhaa paruparu i roto i te rima o te Atua. Tera râ, mai te Atua e ora ra, mai te mea e parau mai Oia eaha ta‘u ohipa, ua ineine ïa vau i te rave i te reira !

… Te pure nei au i te Atua ia horo‘a mai ia tatou te paari, e ia tauturu ia tatou ia vai haehaa, ia haapa‘o, ia vai te aau marû e te haehaa.11

E hea rahiraa taime to‘u faarooraa i te mau taata i te parauraa i roto i to‘u mau tere-No te aha te Atua i ma‘iti ai ia Iosepha Semita, no te aha oia i ma‘iti ai i taua tamaiti iti no te iriti i teie nei tau tuuraa evanelia e no te haamau i te niu o teie nei Ekalesia ? no te aha oia i ore ai i ma‘iti i te tahi taata tuiroo… ? Hoê ana‘e ta‘u pahonoraa i roto i to‘u nei oraraa no te horo‘a i teie huru uiraa, oia ho‘i, eita ta te Fatu Mana Hope e nehenehe e rave i te tahi ohipa e o ratou, eita e nehenehe ta’na ia faahaehaa ia ratou. E ere ratou te pŭpŭ taata tei ma‘itihia no teie huru ohipa i te hoê tau no te ao nei. Ua ma‘iti te Fatu Mana Hope i te mau mea paruparu no teie nei ao. E nehenehe ta’na e faatere ia ratou. No reira oia i ma- ‘iti ai ia Iosepha Semita no te mea e taata paruparu oia, e ua ite oia i te reira.12

Ia te‘ote‘o ana‘e te taata, e hi‘a ratou.

Aore roa outou i ite i te hoê mahana, e ore roa outou e ite i te hoê mahana, i roto i teie nei oraraa aore ra i roto i te oraraa a muri atu, e nehenehe ai ia outou ia faafaufaa ore i te parururaa e te atuaturaa a te Atua. E hinaaro outou i te reira i te taatoaraa o to outou nei oraraa. Ia mana‘o ana‘e ta tatou feia apî tane, aore râ to tatou mau taata paari, aore râ ta tatou mau tamahine apî, e ua tae ratou i te hoê faito e aita ratou e hinaaro i te Fatu, e ite ïa ratou e ua hape roa ratou.13

Mai te mea e mana‘o te peresideni o te Ekalesia aore râ te hoê o to’na mau tauturu aore râ o te mau aposetolo aore râ te tahi noa’tu taata, i roto i to’na aau, e eita e nehenehe ta te Atua e rave i te ohipa e aita oia i reira no te tauturu, e mai te mea e, te mana‘ o atoa ra oia e mea faufaa rahi roa oia no te faahaereraa i te ohipa a te Fatu, te taahi râ ia oia i ni‘a i te e‘a no te taivaraa. Ua faaroo vau ia Iosepha Semita i te parauraa e ua parau Olive Kaudere ia’na, te piti o te aposetolo i roto i teie nei Ekalesia, « Mai te mea e faaru‘e vau i teie nei Ekalesia, e topa ïa te Ekalesia. »

Ua parau o Iosepha, « E Olive, a tamata na ». Ua tamata Olive. Ua topa oia; aita râ te basileia o te atua i topa. Ua matau vau i te tahi atu mau aposetolo i to‘u tau o tei mana‘o e eita ta te Fatu e nehenehe e rave i te ohipa e aita ratou; tera râ ua tere noa te ohipa a te Fatu e aita ratou.14

Ua ite au ia Olive Kaudere i te taime a mau ai oia i te mana o te Atua. Aitâ vau i faaroo a‘e nei i te hoê taata o tei faaite mai i te hoê iteraa puai a‘e mai ta’na i faaite i raro a‘e i te mana o te Varua. I te taime râ ua faaru‘e oia i te basileia o te Atua, ua mou to’na mana i taua taime ra… Ua ere oia i to’na puai, mai ia Samasona i ni‘a i te turi o Delila. Ua ere oia i te mana e te iteraa ta’na i oaoa na e aita roa oia i farii faahou i te îraa o te reira a ora‘i oia i te tino nei, noa’tu e ua pohe oia [ei melo no te Ekalesia].15

Hoê i ni‘a i te toru o te mau nuu o te ra‘i tei ti‘avaruhia i rapae au no to ratou orurehauraa… Tei roto ratou i te mau oire e te mau oire iti i reira te mau taata o te fenua nei e parahi ai, e i reira ihoa râ te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei… Te mana‘o ra anei outou e te haati nei teie nei mau demoni ia tatou ma te tamata ore i te rave i te tahi mea ? Te taoto râ anei ratou ? Aita anei ta ratou e ohipa no te rave ? Te parau atu nei au i to‘u mau taea‘e o te mau nei i te Autahu‘araa, e tama‘i rahi ta tatou te aro nei e teie nei mau varua. Eita e nehenehe ia tatou ia ape i te reira. Eaha ïa ta ratou e rave i ni‘a ia outou ? E tamata ïa ratou i te faarave ia tatou i te tahi mea e te mau mea atoa e ere i te mea ti‘a. E oaoa roa teie nei mau demoni i te horo‘a i te mana‘o i roto ia‘u e i to‘u nei mau taea‘e e, e feia faahiahia rahi matou, e mea maramarama a‘e i te tahi atu mau taata; i te faaamahamaha ia tatou te tahi e te tahi, e i te tura‘i ia tatou ia imi i te faaite i te mau hara a to tatou mau taea‘e eiaha râ i ta tatou iho. No reira e ti‘a ia tatou ia ara maitai ia tatou iho. E ti‘a ia‘u ia na reira; e ti‘a i to‘u na tauturu e te mau Aposetolo ia na reira; e ti‘a ia tatou paatoa ia na reira… E mai te mea ua araara to tatou mau mata no te taa i te mau mea a te Atua, e nehenehe ïa ia tatou ia taa i ta tatou mau hopoi‘a; e nehenehe ta tatou e taa i te mau mana o te Autahu‘araa Mo‘a e te auraa ta tatou e tape‘a nei e te Atua. E ti‘a roa ia tatou ia faahaehaa ia tatou iho i mua i te Fatu.16

Ia vai haehaa noa outou, a ara, a pure. A ara râ i te te’ote’o oi marua outou mai vetahi ê.17

Ia ti‘aturi ana‘e tatou i te Fatu ma te haehaa, e paruru e e haapuai Oia ia tatou.

Te vai nei e piti viretu o te horo‘a i te taata te mana e te ra‘i-te parau-ti‘a e te mâ o te aau. Ia noaa i te taata teie na viretu, ia vai haapa‘o noa e ia vai aueue ore noa to’na ra aau, ia mâ to’na oraraa, e, mai te mea e amui atu tatou te haehaa i teie na viretu e piti, e [paruruhia] ïa oia i te mau rahiraa paruparu e e nehenehe ta’na e pato‘i atu i te mau faahemaraa e rave rahi. Te vai nei te mau paruparu ia tatou paatoa; ua faati‘a te Atua i teie mau paruparu ia vai mai no te haapii ia tatou i te haehaa i roto ia tatou iho e te aroha ia vetahi ê.

Aore roa te hoê o tatou e maitai a ora‘i i te tahuti nei; te taata râ, na roto i to’na haehaa, o te ti‘aturi i te Atua e ore oia e topa i roto i te aroraa no te ohipa ti‘a, e o te ore roa e haaparuparu i roto i ta’na fafauraa e te parau mau, e o te ore roa e ofati i ta’na mau fafauraa, o oia ïa o ta tatou e nehenehe e faahiahia, e na roto i te tautururaa no ô mai i te ra‘i ra, e tamata ia pee atu.18

Te hinaaro nei au e parau i to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e te mea ana‘e tei ti‘a ia tatou ia rave o te vai haapa‘onoa- raa ïa, te haapa‘oraa i Ta’na ra mau faaueraaa, ia vai haehaa, e ia imi Ia’na na roto i te pure u‘ana, e e maitai ïa tatou paatoa.19

Te vai nei te Atua i rotopu i teie nunaa. Ua titauhia râ ia tatou ia faaroo i To’na ra reo, ia haapa‘o i Ta’na ra mau faaueraa, e ia faahaehaa ia tatou iho i mua Ia’na…Te vai nei te hoê hau e vai nei i rotopu i te mau Momoni-mai ta te taata e pii nei ia tatou- o te hoê ohipa maere e te umerehia i to te ao… Te tumu no to tatou hau o teie ïa- o te Atua to tatou hoa, to tatou auvaha ture, to tatou faaora. Mai te mea eita e nehenehe i te Fatu ia paturu i Ta’na ohipa, e mea papû eita atoa ïa e nehenehe ia tatou. E nehenehe râ Ta’na. Ua na reira oia i te mau taime atoa, e e na reira oia e tae noa’tu i te hopea. No reira te parau atu nei au i to te Feia Mo‘a, eiaha e mata‘ u. A ti‘aturi i te Atua. Eiaha to outou aau ia paruparu. Ia tae ta outou mau tiaororaa i te tari‘a o te Fatu Sabaota ra i te mahana e te pô. A ani i te mea ta outou e hinaaro nei. Ia na reira outou, e pahono mai te Fatu i ta outou mau pure, mai te mea e ani outou i te mea ti‘a. I reira to tatou nei puai i te vairaa. I roto i te Atua ra.20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa.

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • No te aha e mea faufaa rahi ia faaite i to tatou ti‘aturiraa i te Atua ? (A hi‘o i te mau api 111-13). Nahea teie nei iteraa e haamaitai ai i to tatou hi‘oraa i te oraraa ?

  • O vai ta te peresideni Woodruff e faahiti ra mai « te mau mea paruparu o te ao nei » ? (A hi‘o i te mau api 111, 113-14; a hi‘o atoa 1 Korinetia 1:25–28). No te aha te Fatu e ma‘iti ai i taua huru taata ra no te faatupu i Ta’na ohipa ? Eaha te taime i ite ai outou i te Fatu i te raveraa i te ohipa na roto i « te mau mea paruparu o te ao nei » ?

  • A tai‘o i te taatoaraa o te toru o te paratarafa i te api 114 e a feruri aore râ a aparau eaha râ ïa te huru o to outou oraraa mai te peu te ere ra i te parururaa e te aupururaa a te Atua. Eaha ta teie e haapii mai nei no ni‘a i te te‘ote‘o ? Eaha te tahi mau hotu o te te‘ote‘o ?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te aamu no Olive Kaudere i te mau api 114-15 ?

  • A tai‘o i te taatoaraa o te piti o te paratarafa i te api 115. No te aha Satane e to’na mau nuu e hinaaro ai ia ‘mana‘o tatou e, e mea faahiahia [e] mea maramarama a‘e tatou i te tahi ê atu taata » ? No te aha ratou e hinaaro ai ia tatou ia « faaite i te mau hara a to tatou mau taea‘e eiaha râ i ta tatou iho mau hara » ? Nahea ta tatou e pato‘i ai i teie nei mau faahemaraa ?

  • A tai‘o faahou i te mau paratarafa hopea e maha o te pene, ma te tapa‘o i te mau ta‘o e te mau parau faufaa rahi no outou (te mau api 115-17). Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia ti‘aturi ana‘e tatou i te Fatu ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Maseli 3:5–7; Luka 18:9–14; Iakoba 2:13–21; Alama 36:3; Helamana 3:35; PH&PF 112:10; 121:34–40

Te mau nota

  1. Millennial Star, 21 no novema 1895,739.

  2. Millennial Star, 21 no novema 1895,739.

  3. Deseret Semi-Weekly News, 21 no ditema 1897, 1.

  4. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e. G. Homer Durham (1946), 275.

  5. « An Epistle to the Members of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints », Millennial Star, 14 no novema 1887, 729

  6. Millennial Star, 28 no eperera 1890,258.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 14 no me 1878, 1

  8. Deseret Weekly, 21 no setepa 1889,393.

  9. I roto i te Conference Report, eperera 1880, 10.

  10. The Discourses of Wilford Woodruff, 123-24.

  11. Deseret Weekly, 23 no mati 1889,391.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 7 no setepa 1880, 1.

  13. Deseret Weekly, 20 no tiurai 1889,115.

  14. The Discourses of Wilford Woodruff, 123.

  15. Deseret Weekly, 23 no mati 1889,391.

  16. Deseret Weekly, 20 no eperera 1889,515.

  17. In Elders’ Journal, tiurai 1838, 36.

  18. Millennial Star, 9 no tiurai, 1888, 436.

  19. “Priesthood, and the Right of Succession,” Millennial Star, 22 no atete 1892, 532.

  20. Deseret News: Semi-Weekly, 22 no tenuare 1884, 1.

Hōho’a
President Wilford Woodruff

Ua parau te peresideni Woodruff: « Ua titauhia ia‘u ia faahanahana i te Atua no te mau mea atoa ta‘u i farii. Mai te mea ua rave au i te tahi ohipa maitai… e mea na roto ïa i te mana o te Atua.

Nene’i