Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Te faaipoiporaa e te ti‘araa metua: Te faaineineraa i to tatou mau utuafare no te oraraa mure ore


Pene 16

Te faaipoiporaa e te ti‘araa metua: Te faaineineraa i to tatou mau utuafare no te oraraa mure ore

Ma te arata‘ihia e te mau metua parau–ti‘a e te here, e nehenehe te mau utuafare ia hoê no te tauturu i te paturaa i te basileia o te Atua e ia faana‘o i te taatoaraa o te mau haamaitairaa no te ra‘i.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

Ua faaipoipohia o Wilford Woodruff e Phoebe Whittemore Carter i te 13 no eperera 1837 i Ketelani, Ohio. Na roto i te taato‘ araa o to ratou oraraa amui, ua faaruru raua i te mau tamataraa e rave rahi, no reira ua paari raua i roto i to ratou haapa‘oraa te tahi e te tahi, ta raua mau tamarii, e te basileia o te Atua. Ua tae mai te hoê o taua mau tamataraa ra i te tau to‘eto‘e no te matahiti 1838, e pae ava‘e hou te piiraa o Wilford Woodruff ei Aposetolo. A arata‘i ai te taea‘e Woodruff i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a i te hoê tere e te tahi atu mau melo no te Ekalesia, ua tupuhia ta’na vahine faaipoipo i te ma‘i rahi. Teie ta’na i faati‘a i muri mai:

« I te 23 no novema ua roohia ta‘u vahine faaipoipo, o Phoebe, i te hoê ma‘i mauiui puai i te upoo, tei riro mai i muri iho ei fiva i roto i te roro. Te rahi noa- ’tura to’na ma‘i i te mau mahana atoa a tamau ai matou i to matou tere. E ati rahi no te hoê vahine ia tere na ni‘a i te hoê pereoo hutihia e te mau puaatoro na ni‘a i te mau purumu ofafai, i roto i to’na ma‘i. E mea ma‘i roa atoa ta maua nei tamarii iti i taua taime ra.

I te mau mahana i muri mai, ua ino roa te huru o te tuahine Woodruff, noa’tu e ua nehenehe ia ratou ia faafaaea i roto i to ratou tere e ia imi i te mau vahi faafaaearaa. Te haamana‘o ra te taea‘e Woodruff: « I te 3 no ditema e mea paruparu roa ta‘u vahine. Ua haapa‘o noa vau ia’na i te taatoaraa o te mahana, e i te mahana i muri mai ua ho‘i atu vau i Eaton [te hoê oire tapiri noa] no te tii atu i te tahi mau mea na’na. E au ra te haere pohe atura oia, e i te pô e au ra e ua faaru’e mai to’na varua i to’na tino, e ua pohe oia.

« Ua haaputuputu mai te mau tuahine i pihai iho i to’na tino, ma te heva, a hi‘o no‘ai au ia’na ma te oto. Ua haamata te Varua e te mana o te Atua i te parahi mai i ni‘a iho ia‘u e tae noa’tu, no te taime matamua i roto i to’na ma‘i–raa–hia, ua î to‘u nei aau i te faaroo, noa’tu e, te tarava ra oia i mua ia‘u mai te hoê taata pohe. »

Ma te haapuaihia i roto i to’na faaroo, ua horo‘a o Wilford Woodruff i ta’na vahine te hoê haamaitairaa autahu‘araa. Ua parau oia « Ua tuu vau i to‘u na rima i ni‘a iho ia’na e i te i‘oa o Iesu Mesia, ua pato‘i au i te mana o te pohe e o te haamou, e ua faaue ia ratou ia haere ê atu i rapae au ia’na, e ia tomo mai te varua no te ora i roto i to’na ra tino.

« Ua ho‘i faahou mai to’na varua i roto i to’na tino, e mai taua hora ra ua maitai roa mai oia; e ua ti‘a ia matou paatoa ia arue i te i‘oa o te Atua, e ia ti‘aturi ia’na e ia h aapa‘o i ta’na mau faaueraa.

« A tupu noa’i teie ohipa ia‘u nei (mai ta ta‘u vahine i faaite mai i muri iho) ua faaru‘e mai to’na varua i to’na tino, e ua ite oia i to’na tino te tarava ra i ni‘a i te ro‘i, e te mau tuahine e heva ra. Ua hi‘o atu oia ia ratou e ia‘u e i ta’na aiû, e a hi‘o noa’i oia i te ohipa e tupu ra, ua haere mai ra e piti na taata i roto i te piha… Ua faaite atu te hoê o teie na ve‘a ia’na e e nehenehe ta’na e ma‘iti: e nehenehe ta’na e haere atu e faafaaea i roto i te ao varua, aore râ, e nehenehe ta’na e ho‘i i to’na tino e e tamau i ta’na mau ohipa i ni‘a i te fenua nei mai te mea e haapa‘o oia i te hoê titauraa. Te titauraa o teie ïa: mai te mea e ite o’na e nehenehe ta’na e turu i ta’na tane, e e apee atu ia’na i roto i te mau pe‘ape‘a, te mau tamataraa, te mau ati e te mau mauiui no te oraraa i titauhia i ta’na tane ia faaruru no te maitai o te Evanelia e tae noa’tu i te hopea. I to’na iteraa i te huru o ta’na tane e o ta’na tamarii ua parau ihora oia: E, e na reira vau! »

« I te taime mau a rave ai ta‘u vahine i taua faaotiraa ra ua parahi mai ra te mana no te faaroo i ni‘a iho ia‘u e i to‘u faatahinuraa ia’na, ua tomo atu to’na varua i roto i to’na tino…

« I te po‘ipo‘i no te 6 no ditema, ua parau mai te Varua ia‘u: « A ti‘a i ni‘a e a tamau i to oe haerea! » e na roto i te aroha o te Atua i nehenehe ai i ta‘u vahine ia ti‘a mai e ua oomo i to’na ahu e ua haere i te pereoo, e ua tamau matou i to matou tere ma te oaoa. »1

Mai ta’na i fafau, ua turu mau te tuahine Woodruff i ta’na tane, e tae noa’tu i te mau taime a titau ai ta’na mau hopoi‘a ei Aposetolo e ia atea ê oia i te utuafare no te mau area taime roa. I te 4 no me 1840, a tavini ai o Elder Woodruff i te hoê misioni i te fenua Peretane, ua haapono oia i te hoê rata ia’na ma te papa‘i e: « Ua ite au e teie te hinaaro o te Atua ia rave oe i te ohipa i roto i ta’na ô vine; no reira, te farii nei au i to’na hinaaro i roto i teie nei mau mea. Aita vau i ohumu aore râ i inoino mai to oe faaru’eraa mai, te ti‘a’i nei râ vau i te mahana e ho‘i mai ai oe i to oe utuafare, i muri a‘e i to oe rave faaotiraa i ta oe misioni na roto i te here e te mata- ‘u i te Atua. Tei pihai iho noa oe ia‘u ia pure au e ia ani au i te parururaa e te mau haamaitairaa i ni‘a iho ia‘u e te mau tamarii, e ani atoa vau i taua mau mea no to‘u hoa here, o tei atea ê atu ia‘u, i te hoê fenua êê no te poro i te îraa o te evanelia a Iesu Mesia. »2

I roto i taua mau taime taa–ê–raa, ua faahiti pinepine te peresideni Woodruff i to’na mihi i to’na utuafare, e ta’na atoa faaotiraa ia haapa‘o i te hinaaro o te Fatu. I te 3 no eperera 1847, ua faaineine oia i te apee atu i te pŭpŭ matamua o te feia mo‘a e tere atu i te faa no Roto Miti. Ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu: « Aita roa’tu vau i farii a‘enei i teie huru pe‘ape‘a i te mau taime atoa a faaru’e ai au i to‘u utuafare no te haere atu i te hoê misioni mai ta‘u e farii ra i teie nei. Te pure nei au ia turu mai Oia ia‘u ia farerei faahou i to‘u utuafare i roto i teie nei oraraa mai ta’na i na reira i roto i te mau misioni e rave rahi o ta‘u i tavini i roto i te ô vine a te Fatu i te fenua nei. »3 E maha mahana i muri iho ua hi‘o atu to’na utuafare ia’na i te tereraa’tu mai te puhaparaa a te Feia Mo‘a i Winter Quarters, Nebraska. Ua tape‘a oia i te tupu‘ai aivi aita i atea roa i te puhaparaa no te hi‘o atu i to’na utuafare na roto i ta’na mau hi‘o fenua.4

Ua oaoa o Wilford Woodruff i te iteraa e, e nehenehe to’na utuafare e riro ei mea mure ore. Na teie parau mau i horo‘a ia’na te puai no te faaoromai i te mau fifi o te oraraa. Ua parau oia e, « Ua feruri au e rave rahi mau taime e mai te mea e rave au i te ohipa e tae noa’tu i to‘u paariraa, mai ia Metusela, e na roto i te reira e nehenehe ai ia‘u e to‘u utuafare ia parahi i roto i te hanahana i roto i te mau ao mure ore, e hoona ïa te mau mauiui e te mau oto ta‘u i faaoromai i roto i teie nei ao. »5. Ua haamaitai te fafauraa no te hoê utuafare mure ore i to’na huru i ni‘a i te mau melo o to’na utuafare. I roto i te hoê rata i ta’na tamahine ia Blanche, ua papa- ‘i oia: « Te hinaaro paatoa nei tatou i muri a‘e i te poheraa ia ora amui e a muri noa’tu. Te mana‘o nei au e, e ti‘a roa ia tatou, te mau metua e te mau tamarii, ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia tatou no te faaoaoa te tahi i te tahi i roto i to tatou oraraa ia ore tatou ia tatarahapa no te mea aita tatou i na reira. »6

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

E mea rahi a‘e te mau haamaitairaa no te faaipoiporaa e te ti‘araa metua i te mau tao‘a o te ao nei.

Ua faaite mai te Fatu ia tatou e ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Atua no te taata nei. [a hi‘o PH&PF 49:15]. Te tai‘o nei tatou e i roto i te tahi mau pŭpŭ taata e ere te faanahonahoraa o te faaipoiporaa i te mea farii–roa–hia e te taata. Te parauhia ra e te rahi noa’tu ra teie huru feruriraa i rotopu ia tatou nei. E mea papû roa e te tumu no te reira o te rahiraa ïa o te faufaa e te au ore o te feia apî tane i te rave i ni‘a iho ia ratou te hopoi‘a no te hoê vahine e te hoê utuafare. A faaru’e ai tatou i te oraraa ohie no mutaa iho, te ite nei tatou e te rahi noa’tura teie nei huru a ore ai te mau feia apî tane e ani i te mau feia apî tamahine ia faaipoipo no te mea eita ta ratou e nehenehe e horo‘a i teie nei mau tamahine te hoê mea mai te hoê fare maitai mai ta ratou e fana‘o ra i pihai iho i to ratou mau metua. E riro atoa te huru o te haapiiraa aore râ te paariraa o teie mau tamahine i roto i te mau peu huru ê aore râ i te oraraa moni e faataia i te mau feia apî tane ia faaipoipo… E ti‘a i te feia apî tane e te feia apî tamahine ia haapiihia e aita te oaoaraa i roto i te faaipoiporaa e titau nei i te tao‘a rahi.7

Ia anihia te mau tamahine no Ziona e te mau feia apî tane ia faaipoipo ia ratou, eiaha e ui e–« E fare ofa‘i araea nehenehe anei, e puaahorofenua maitai anei e e pereoo maitai anei to teie nei taata ? » e ui râ ratou e–« E taata anei oia no te Atua ? Te vai ra anei te Varua o te Atua ia’na ra ? E Feia Mo‘a anei oia i te mau Mahana Hopea nei ? Te pure râ anei oia ? Ua noaa anei ia’na te Varua no te faati‘a ia’na ia patu i te basileia ? » Mai te mea tei ia’na ra teie mau mea, eiaha ïa e haape’ape’a no te pereoo e te fare ofa‘i araea, a farii ia faaipoipo e a tahoê ia orua mai te au i te ture a te Atua.8

E hopoi‘a na te mau feia apî tane [i roto i] Ziona ia faaipoipo i te mau tamahine no Ziona e ia faaineine i te mau farii [te mau tino tahuti] no te mau varua o te mau taata, te mau tamarii a to tatou Metua i te ao ra. Te tia‘i nei ratou i te mau tino, ua faatoro‘ahia ratou no te haere mai i ŏ nei, e e ti‘a ia ratou ia fanauhia i roto i te fenua no Ziona eiaha râ no Babulonia.9

Te ani nei au i te mau metua no Ziona taatoa ia rave i te mea e nehenehe ia outou no te tura‘i i ta outou mau tamaroa e mau tamahine ia haere na te e‘a o te parau–ti‘a e te parau mau e ia rave i te mau mea atoa no te haamaitai ia ratou iho. Eiaha e vaiiho i to outou aau ia vai i ni‘a i te faufaa ore e te mau mea o te ao nei, e haapii râ i te oaoa i ta outou mau tamarii haapa‘o maitai tei riro e mau haamaitairaa maitai roa‘e e te rahi roa‘e o te mau haamaitairaa.10

Aita te haamaitairaa ta te Atua i heheu mai ia tatou i roto i te faanahoraa patereareha no te faaipoiporaa – oia ho‘i te taatiraa no te tau e no amuri noa’tu–e haafaufaahia ra mai te au ia na reirahia.11

E ti‘a ia tatou ia haafaufaa i to tatou mau utuafare, e te mau auraa amui e vai nei i roto ia tatou, ma te haamana‘o e mai te mea e haapa‘o tatou e noaa ïa ia tatou te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore, e o teie te horo‘a hau a‘e i te mau horo‘a atoa a te Atua i te taata nei[a hi‘o PH&PF 14:7].12

E nehenehe ta te mau tamarii e faaineine ia tavini i roto i te Ekalesia e ia vai haapa‘o noa i te faaroo na roto i te mau haapiiraa e te hi‘oraa maitai a te mau metua.

Aita roa vau i feââ noa‘e no ni‘a i te parau mau e te upooti‘araa hope‘a no teie nei ohipa. Aita to‘u e feââraa i teie nei mahana. Aita to‘u e feââraa no ni‘a i te riroraa o Ziona mai ta te mau peropheta i ite, i roto i to’na hanahana, to’na mana, to’na faatereraa e te puai, ma te mana o te Atua i te vairaa i ni‘a iho ia’na.

I mua i teie mau mea atoa, te uiraa tei puta mai i roto i to‘u feruriraa e tei haaferuri rahi ia‘u, o teie ïa, na vai e rave e e faatere i teie nei basileia ? O vai ta te Fatu e ti‘aturi no te faatae i teie nei basileia i to’na upootiaraa hope‘a e no te faaineine i te reira i roto i te maitai e te hanahana no te taeraa mai o te Tamaiti a te Taata nei ? I ta tatou mau tamaroa e ta tatou mau tamahine… E vai mai te hopoi‘a no teie basileia i ni‘a iho i to ratou mau tapono, ia haere atu to ratou mau metua tane e te mau peresibutero i tera atu pae o te paruru. E mea papû te reira ia‘u nei mai te maramarama o te mahana i roto i te ra‘i. Ia feruri au i te reira, te ui nei au ia‘u iho e, eaha râ te huru o to tatou feia apî tane e to tatou feia apî tamahine? Te rave râ anei tatou te mau metua i ta tatou hopoi‘a no ratou ? Te tamata ra anei ratou i te haamaitai ia ratou e i te faaineine ia ratou no te hope‘a e te ohipa rahi e vai nei i mua ia ratou ?13

Aita tatou e ite eaha te e‘a ta tatou mau tamarii e rave. E horo‘a tatou i te hi‘oraa maitai i mua ia ratou, e e tutava tatou i te haapii ia ratou i te mau parau tumu parau–ti‘a; ia tae râ i te mau matahiti ua ite ratou i te haapa‘oraa e ti‘amâraa ïa to ratou e e rave ratou mai to ratou iho hinaaro.14

I roto i to tatou itoito i te pororaa i te Evanelia i te mau taata no te mau fenua atoa, eiaha roa tatou e haamo‘e i ta tatou mau hopoi‘ a no ni‘a i te haapiiraa i ta tatou iho mau tamarii, ma te ueue i roto ia ratou i to ratou apîraa, te here i te parau mau e te viretu, e te faatura no te mau mea mo‘a, e te horo’araa ia ratou te iteraa no te mau parau tumu no te Evanelia.15

E tamata tatou i te haapii i ta tatou mau tamarii ia paari ma te a‘o a te Fatu ra[ a hi‘o Ephesia 6:4]. Ia horo‘a tatou i te hi‘oraa maitai i mua ia ratou e ia haapii tatou ia ratou i te mau parau tumu maitai i to ratou apîraa ra. Ua horo‘ahia mai ratou ia tatou e to tatou Metua i te ao ra, o ratou to tatou basileia, o ratou te niu no to tatou faateiteiraa e to tatou hanahana; e mau ohi paari tuiroo ratou [a hi‘o PH&PF 124:61], e e ti‘a ia tatou ia tutava i te haapuai ia ratou i roto i te Fatu e ia haapii ia ratou ia pure e ia faaroo i te Fatu mai te au i to tatou puai, e ia pohe tatou e ia haere tatou e manuïa ratou i teie tuhaa ta ratou e amo nei no te ohipa i te anotau hopea e te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.16

O ratou o te ora nei i raro a‘e i te mea tei parauhia te ture tivira, ua haapiihia ïa i te ture morare – na faaueraa hoê ahuru – ua haapiihia ratou ia ore e haavare, ia ore e tuhi, ia ore e eiâ, e haapotoraa, eiaha e rave i taua mau mea tei faarirohia ei mea ino, te mo‘a ore e te parau–tia ore i roto i te taata. Ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i teie nei mau parau tumu i to ratou apîraa ra te haaputapû nei ïa ratou i to ratou mau feruriraa, e ia tae oioi atu te mau tamarii i te matahiti a taa’i ia ratou to ratou iho mana‘o, e mana ia te mau iteraa matamua i ni‘a i ta ratou mau raveraa, e i te taatoaraa o te toearaa o to ratou mau oraraa. No to ratou ite e to ratou haapii– raa–hia, e hiti mahuta te mau tamarii ia faaroo ratou i to ratou mau hoa ia tuhi, e ia faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Atua, e mai te mea ua haapii ratou i te tuhi e titauhia ïa te tautooraa rahi no te haavî i te mau mea ta ratou i ite i to ratou apîraa ra.17

E… haamaitairaa rahi no te mau tamarii e te vai nei to ratou mau metua o te pure nei e o te haapii nei ia ratou i te mau parau tumu maitai, e te horo‘a nei i te hoê hi‘oraa maitai i mua ia ratou. Eita e nehenehe i te mau metua ia faahapa ti‘a i te mau tamarii ia rave ana‘e taua mau tamarii ra i te mau mea o ta ratou iho (te mau metua) e rave ra.18

Mai te mea e horo‘a tatou i te hoê hi‘oraa maitai i mua i ta tatou mau tamarii, e e tamata tatou i te haapii ia ratou mai to ratou apîraa e tae noa’tu i to ratou paariraa; mai te mea e haapii tatou ia ratou ia pure e ia faatura i te Atua Mana Hope; e mai te mea e haapii tatou ia ratou i taua mau parau tumu ra o te turu ia ratou i roto i te mau tamataraa atoa, e ia vai mai te Varua o te Fatu i ni‘a iho ia ratou… eita ïa ratou e faaru’e ohie noa i te e‘a mau. E vai noa mai te mau mea maitai o tei haaputapû ia ratou i roto i to ratou oraraa, e noa’tu te mau haapiiraa huru rau e horo‘ahia ia ratou, e ore roa teie nei mau mea maitai tei haaputapû ia ratou e faaru’e ia ratou.19

Eita roa te mau metua haapa‘o maitai e faati‘a i te mau pe‘ape‘a no rapae mai ia riro ei mea faufaa a‘e i to ratou mau utuafare.

E mea maoro to‘u ite papûraa e te faatupu puai nei te diabolo i te amahamaharaa i rotopu i te mau metua e te mau tamarii, i te tamataraa i te faauru e te niniiraa i roto i te feruriraa o te mau tamaroa e te mau tamahine o te feia mo‘a taua mau mana‘o viivii o te faataupupu ia ratou ia pee i te hi‘oraa maitai o to ratou mau metua tane e te mau metua vahine…

… Auê ïa te faufaa rahi ia riro tatou ei mau metua tane e ei mau metua vahine haapa‘o maitai, e ia rave maite tatou i te niniiraa i roto i to ratou mau feruriraa apî te taatoaraa o taua mau parau tumu ra o te arata‘i ia ratou i te mea ti‘a e ia faaohipa i roto i to ratou mau oraraa te mau parau tumu no te parau–ti‘a e te parau mau…

… E ohipa faahiahia ia ite e nahea te raveraa e riro mai te mau mana‘o e te here o to tatou mau utuafare ia tatou, o te arata‘i ia ratou i te e‘a e ora ai ratou. Teie te hoê haapiiraa e te ohipa o te ore roa e ti‘a ia haamo‘ehia e te mau metua… E rave rahi mau taime te faariro nei tatou i te imiraa faufaa e ohipa rû o te tura‘i nei i teie mau mea maitai i rapae au i to tatou mau feruriraa, e ere râ te reira i te mea ti‘a. Te taata e feruriraa aano to’na, e o te hi‘o atea atu i te ohipa e vai ra i mua ia tatou, e ite e e taa oia e e hopoi‘a rahi roa te vai ra i ni‘a iho ia’na no to’na iho utuafare, te haapiiraa ihoa râ i ta’na mau tamarii.

Te hinaaro nei tatou e faaora i ta tatou mau tamarii, e ia noaa ia ratou te mau haamaitairaaa atoa o ta te feia haapa‘o maitai e fana‘o ra, ia farii ratou i te mau haamaitairaa a to ratou mau metua tei haapa‘o i te îraa o te evanelia.20

Ia hi‘opo‘a paatoa tatou i to tatou mau utuafare, e ia tamata tatou tata‘itahi i te faatere e i te faaafaro i to’na iho utuafare.21

E ti‘a i te mau metua tane tata‘itahi ia faatere i to’na iho utuafare ma te hamani maitai e te parau–ti‘a.

I to‘u apîraa ra e a haere ai au i te haapiiraa, e haere mai te orometua haapii i te fare haapiiraa e te hoê ruru amaa raau e 2 metera e te afa te roa, e te hoê o te mau mea matamua ta matou e farii o te ta’iriraa ïa. E ta’iri–ino–hia matou no te mau mea atoa eita oia e mauruuru. Aita roa’tu te ta’iriraa ta‘u i farii i taua taime ra i tauturu noa‘e ia‘u… E mea maitai a‘e te hamani maitai, te marû e te aau aroha i roto i te mau mea atoa. Te hinaaro nei au e ia niniihia teie nei parau tumu i roto i te feruriraa o to tatou mau feia apî tane, e ia faaohipa ratou i te reira i roto i te mau ohipa atoa ta ratou e rave i roto i te oraraa nei. E ere te faatere hamani–ino–raa i te mea maitai, ia faaohipahia e te mau arii, te mau peresideni, aore râ te mau tavini a te Atua. Mea maitai a‘e te mau parau marû i te mau parau iria. Mai te mea e, te taime a tupu ai te fifi i rotopu ia tatou e te tahi atu taata, e riro tatou ei taata hamani maitai e te au maitai te tahi i te tahi, e ore ïa tatou e roohia i te tahi pe’ape’a rahi.

… Ia haere outou i roto i te hoê utuafare i reira te hoê tane e hamani maitai ai i ta’na vahine e ta’na mau tamarii, e ite ïa outou e, e na reira atoa te vahine e te mau tamarii ia’na. Te farii nei au i te mau parau hororaa no te hamani–ino–raa a te mau tane i ta ratou mau vahine. Aita ratou e haapa‘o nei i ta ratou mau vahine. Aita te mau tane e hamani maitai nei i ta ratou mau vahine. E mea mauiui roa na‘u ia faaroo i te reira. Eita e ti‘a i teie nei mau mea ia vai mai… E ti‘a ia tatou ia aroha te tahi e te tahi, ia hamani maitai te tahi e te tahi, e ia haa no te imiraa i te maitai, te anaanatae e te oaoa o te tahi e te tahi, te feia ihoa râ i roto i to tatou nei iho utuafare.

O te tane te upoo o te utuafare. O oia te patereareha no to’na utuafare… Aita’tu e hoho‘a hau atu i te nehenehe i ni‘a i te fenua nei maori râ te hi‘oraa i te hoê tane i te ti‘araa mai ei upoo no to’na utuafare e i te haapiiraa ia ratou i te mau parau tumu parau–ti‘a e i te horo‘araa ia ratou i te a‘oraa maitai. E faatura teie nei mau tamarii i to ratou metua tane, e e itoito e e oaoa to ratou aau no te hoê metua tane tei riro ei taata parau–ti‘a.22

E nehenehe te mau haapiiraa e te hi‘oraa o te hoê metua vahine e haamaitai i to’na utuafare i roto i teie nei oraraa e a muri noa’ tu.

Mai tei fariihia e te taatoaraa, te faariro nei tatou i te metua vahine mai te taata o te faaau i te huru o te tamarii. Te ite nei au e rahi a‘e te mana o te metua vahine i ni‘a i to’na huaai i to te tahi atu taata. E te uihia ra te uiraa i te tahi mau taime, « Eaha te taime e haamata ai teie nei haapiiraa ? » Ua parau to tatou mau peropheta, « Ia tomo ana‘e te varua ora no ô mai i te Atua i roto i te tino. » E faufaahia te huru o te metua vahine i taua taime ra i ni‘a i te huaai o to’na opu, e mai te fanauraa o te tamarii, e i roto i te taatoaraa o to’na oraraa, na te mau haapiiraa e te hi‘oraa o te metua vahine e faatere e e arata‘i i te rahiraa o te taime i taua tamarii ra, e e farii oia i te mana o te metua vahine i roto i teie nei oraraa e a muri noa’tu.23

Tei ni‘a i to outou mau tapono, te mau metua vahine, te vairaa, no te rahiraa o te taime, te hopoi‘a no te faatupu–maite–raa i te mau mana no te pae feruriraa e te pae morare no te u‘i no amuri atu, i roto anei i te aru‘aru’raa, te tamarii–rii–raa, aore râ i te paariraa… Eiaha roa te metua vahine i Iseraela e vaiiho i te hoê mahana ma te ore e haapii i ta’na mau tamarii ia pure. E ti‘a ia outou iho ia pure, e ia haapii i ta outou mau tamarii ia na reira atoa, e e ti‘a ia outou ia haapii ia ratou mai te reira te huru, e ia pohe outou e e mono atu ratou ia outou i te amoraa i te ohipa faahiahia a te Atua, ia niniihia i roto i to ratou mau feruriraa te mau parau tumu o te turu ia ratou i roto i teie nei oraraa e amuri noa’tu. Ua parau pinepine au e na te metua vahine e faaau te feruriraa o te tamarii…

… A faaite mai na ia‘u te hoê metua vahine o te pure nei, tei faaruru i te mau tamataraa o te oraraa nei na roto i te pure, tei ti‘aturi i te Atua no Iseraela i roto i ta’na mau tamataraa e to’na mau fifi, e e pee ta’na mau tamarii i te hoê â e‘a. Eita roa ta’na mau tamarii e haamo‘e i teie nei mau mea ia tae i to ratou taime no te raveraa i te ohipa i roto i te basileia o te Atua.24

Te vai nei te hopoi‘a… a to tatou mau tuahine ia rave no ta ratou mau tane. E ti‘a ia ratou ia faatura i te ti‘araa e te huru oraraa o ta ratou mau tane… E ti‘a i te vahine tata‘itahi ia hamani maitai i ta’na tane. E ti‘a ia’na ia faaitoito i ta’na tane e ia hamani maitai ia’na, i roto i te mau huru atoa o te oraraa. E ia hoê ana‘e te utuafare, e fana‘o ïa ratou i te hoê varua no te ra‘i mai i ŏ nei i te fenua nei. Ia na reirahia e ti‘a ai; no te mea ia faaipoipo ana‘e te hoê tane i roto i teie nei Ekalesia i te hoê vahine, ua titauhia ia’na ia faaea i pihai iho ia’na i te taatoaraa o teie nei oraraa e a muri noa’tu. I te po‘ipo‘i o te ti‘a–faahou–raa matamua e titau oia i taua vahine ra e ta’na mau tamarii i pihai iho ia’na i roto i te hoê faanahonahoraa utuafare, e ia vai noa i roto i taua huru oraraa ra e amuri noa’tu. Auê ïa mana‘o hanahana e !25

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • Eaha tei haaputapû ia outou no ni‘a i te auraa i rotopu ia Wilford e ia Phoebe Woodruff ? (A hi‘o i te mau api 179-81).

  • A tai‘o faahou i te a‘oraa a te peresideni Woodruff i ta’na tamahine o Blanche (api 181). A feruri aore râ a aparau no ni‘a i te mau mea papû e nehenehe ia outou ia rave no te tautururaa i te mau melo no to outou utuafare ia oaoa.

  • Eaha te mea i haaputapû ia outou a tai‘o ai outou i te a‘oraa a te peresideni Woodruff i te feia apî no ni‘a i te faaipoiporaa e te ti‘araa metua ? (A hi‘o i te api 182). Nahea teie nei a‘oraa e tano ai i te oraraa o te mau melo atoa o te Ekalesia ?

  • A tai‘o i na paratarafa hopea e toru i roto i te tuhaa matamua no te mau haapiiraa (te mau api 183-84). Nahea te « mau mea faufaa ore e te mau ohipa o te ao nei » e faatea ê ai ia tatou i te mau oaoa no te utuafare ? Nahea ta tatou e nehenehe ai e pato‘ i i taua mau huru ohipa ra ? Nahea ta tatou e nehenehe ai e faaite i te mau melo o te utuafare e te haafaufaa nei tatou i to tatou auraa e o ratou ?

  • A tai‘o i te taatoaraa o te paratarafa matamua i te api 185. I to outou mana‘oraa eaha te auraa o te parau ia « haapii i ta tatou mau tamarii ia paari ma te a‘o a te Fatu ra » ? Eaha te tahi mau mea ta outou i rave no te faatupuraa i te reira ?

  • A tai‘o faahou i te taatoaraa o te mau paratarafa toru e te maha i te api 185. Nahea ta te mau metua e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau tamarii ia noaa te hinaaro i te tavini i roto i te Ekalesia ?

  • A tai‘o ai outou i te a‘oraa a te peresideni Woodruff no ni‘a i te haapiiraa i te mau tamarii, eaha te mau parau tumu taa ê ta outou i ite ? (A hi‘o i te mau api 185-86).

  • A tai‘o faahou i te tuhaa e haamata i te api 186. Eaha ta te mau metua e nehenehe e rave no te faariroraa i te mau auraa utuafare ei ohipa matamua roa ?

  • Eaha te mau parau tumu ta te mau metua e nehenehe e haapii mai na roto i te mau mea ta Wilford Woodruff i ite i to’na apîraa e to’na orometua haapii ? (A hi’o i te api 186).

  • Eaha ta te peresideni Woodruff i parau no ni‘a i te mana o te mau tane e te mau metua tane ? (A hi‘o i te mau api 186-88). Eaha ta’na i parau no ni‘a i te mana o te mau vahine e te mau metua vahine ? (A hi‘o i te mau api 188-89). Nahea te mau tane e te mau vahine e nehenehe ai e tauturu te tahi e te tahi i roto i ta ratou mau hopoi‘a ?

  • Nahea te mau haapiiraa i roto i teie nei pene e tano atoa ai i te mau papa ruau e te mau mama ruau ? Eaha te mau ohipa i tupu tei faaite mai e nahea te mau papa ruau e te mau mama ruau e haamaitai ai i ta ratou mau mootua ?

  • Eaha te mau hi‘oraa ta outou i ite no te mau metua e te mau metua ruau tei rave i ta ratou mau hopoi‘a no to ratou mau utuafare ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Enosa 1:1; Mosia 4:14–15; Alama 56:45–48; PH&PF 68:25–31; 93:38–40

Te mau nota

  1. « Leaves from My Journal,» Millennial Star, 3 no atopa 1881, 638-39

  2. Quoted in Millennial Star, atete 1840, 90.

  3. Journal of Wilford Woodruff, 3 no eperera 1847, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei.

  4. A hi‘o i te Journal of Wilford Woodruff, 7 no eperera 1847.

  5. Deseret Weekly, 17 no atete 1889, 226.

  6. Wilford Woodruff to Blanche Woodruff, 16 no setepa 1894; faahitihia i roto i te Daniel H. Ludlow, nene‘iraa a, Encyclopedia of Mormonism, 4 buka (1992), 4:1582.

  7. « An Epistle to the Members of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints », Millennial Star, 14 no novema 1887, 728

  8. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e G. Homer Durham (1946), 271

  9. The Discourses of Wilford Woodruff, 271.

  10. «Y. M. M. I. A. Annual Conference,» Contributor, atete1895, 636.

  11. Deseret Weekly, 26 no tiunu 1867, 202

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 4 no mati 1873, 3

  13. Deseret Weekly, 17 no atete 1889, 225-26.

  14. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  15. Salt Lake Herald Church and Farm, 15 no tiunu 1895, 385.

  16. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  17. Deseret News, 22 no febuare 1865, 162.

  18. « Selfishness », Juvenile Instructor, 15 no mati 1867, 45 19

  19. Deseret News, 26 no ditema 1860, 338.

  20. Deseret News, 26 no ditema 1860, 338.

  21. The Discourses of Wilford Woodruff, 264.

  22. Deseret Weekly, 22 no tiunu 1889, 823.

  23. Deseret Weekly, 17 no atete 1889, 225.

  24. Deseret News, 24 no eperera 1872, 152.

  25. Deseret Weekly, 22 no tiunu 1889, 823.

Hōho’a
four generations in President Woodruff’s family

E maha u‘i i roto i te utuafare o te peresideni Woodruff. Mai te aui i te atau mai te aui i ni‘a: te tamaiti Wilford Woodruff, tamaiti, te mootua tamaroa Wilford S. Woodruff, te hinarere tamaroa Charles W. Woodruff, e te peresideni Wilford Woodruff.

Hōho’a
Phoebe Woodruff

Phoebe Woodruff

Hōho’a
family home evening

« E tamata na tatou i te haapii i ta tatou mau tamarii ia paari ma te a‘o a te Fatu ra »

Nene’i