Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te taaraa i te parau no te poheraa e no te ti‘a-faahou-raa


Pene 8

Te taaraa i te parau no te poheraa e no te ti‘a-faahou-raa

Ia pohe ana‘e te feia i herehia e tatou e ia feruri ana‘e tatou i to tatou iho oraraa tahuti nei, e nehenehe ta tatou e ite i te tamahanahanaraa e te haapapûraa i roto i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai e i roto i te parau mau o te ti‘a-faahou-raa.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

I te omuaraa o te ava‘e atete 1839, ua vaiiho atu o Elder Wilford Woodruff i to’na ra utuafare i Montrose, Iowa, no te pahono atu i te piiraa a te Fatu ia tavini i te hoê misioni i roto i te mau motu Peretane. Ua aroha’tu oia i ta’na ra vahine, Phoebe, e ta’na ana‘e tamarii, e hoê matahiti o Sarah Emma. I taua taime ra, ua hapû o Phoebe ia Wilford tamaiti, o te fanauhia mai i te 22 no mati 1840.

Te tahi nau ava‘e i muri a‘e i to’na faarueraa ia Montrose, tei te pae hiti‘a- o-te- râ o te Fenua Marite o Elder Woodruff, i te pororaa i te evanelia e te faaineineraa no te tere atu i te Fenua Peretane. I to’na faaearaa i reira ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu e toru na moemoea taa ê e ua ite oia i ta’na ra vahine i roto i taua mau moemoearaa. I muri a‘e i te moemoearaa matamua ua papa‘i oia i teie parau i roto i ta’na buka aamu: « Ua ite au ia Woodruff vahine i roto i te ati rahi i roto i te hoê moemoearaa i Montrose. Aita vau i ite ia Sarah Emma »1E mea poto atoa te faaiteraa no te piti o te moemoearaa: « Ua moemoeahia vau i roto i te arui e ua paraparau maua o Woodruff vahine e aita vau i ite ia Sarah Emma. »2 E mea papû roa’tu te toru o te moemoea: Ua oaoa rahi maua i te tau‘a parauraa te tahi i te tahi, are‘a râ ua ano‘ihia mai ta maua tauahiraa e te oto, no te mea i muri a‘e i to maua aparauraa no ni‘a i ta’na ohipa i te utuafare, ua ani au tei hea o Sarah Emma… Ua parau mai oia, ma te ta’i, ‘Ua pohe oia’. Ua oto maua no te hoê taime, e ua ara mai au… E mea mau anei teie nei moemoea ? E taime maoro roa i muri iho i tae mai ai te haapapûraa.3

I te 14 no tiurai 1840, i te Fenua Peretane, ua papa‘i o Elder Woodruff i te hoê parau i roto i ta’na buka aamu no te faahaamana‘ oraa i te hoê mahana faufaa rahi no to’na utuafare: « E piti matahiti to Sarah Emma i teie nei mahana. Ia faaherehere mai te Fatu i ta‘u vahine e ta‘u mau tamarii i te ma‘i e i te pohe e tae noa- ’tu i to‘u ho‘iraa’tu i te fare. » Mai te hoê taata tei ite i te mau taime atoa i te hinaaro o te Fatu, ua papa‘i faahou atu oia, « E te Fatu, te horo’a’tu nei au ia ratou i roto i to oe na rima; a faaamu, a faaahu e a tamahanahana ia ratou, e ia oe ra te hanahana. »4 E toru mahana i muri mai, ua pohe o Sarah Emma iti.

Aita o Elder Woodruff i ite i te parau no te poheraa o ta’na tamahine e tae noa’tu i te 22 no atopa 1840, a tai‘o ai oia i te mau parau apî i roto i te hoê rata tei haaponohia i te hoê o to’na mau taea‘e i roto i te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo.5 E maha mahana i muri iho ua farii oia i te parau apî na Phoebe, i roto i te hoê rata i te tai‘o mahana no te 18 no tiurai. Ua papa‘i oia i te hoê tuhaa o ta’na rata i roto i ta’na buka aamu:

« E to‘u Wilford here e, eaha ra ïa to oe mau mana‘o ia parau atu vau e i nanahi ra ua piihia vau no te ite mata i te revaraa o ta taua Sarah Emma iti mai teie atu ao ? Oia mau, ua reva ê atu oia. Ua haru atu te rima mou ore o te pohe ia’na mai roto atu i to‘u ra rima… I to‘u hi‘oraa’tu ia’na, ua feruri pinepine au i to‘u mana‘o ia haere atu na muri ia’na. Ua mana‘o vau e eita e nehenehe ia‘u ia ora e aita oia, i te taime ihoa ra e aita to‘u hoa i te fare. Ua haere râ oia. Ua faaho‘i atu te Fatu ia’na i te fare Ia’na ra no te tahi tumu paari.

« E tamataraa te reira no‘u, ua ti‘a râ te Fatu i pihai iho ia‘u na roto i te hoê rave‘a faahiahia. Ua nehenehe ia‘u ia hi‘o e ia ite e ua rave atu Oia ia’na i te fare e e haapa‘o maitai a‘e oia ia’na, no te tahi taime, eiaha ra vau, e tae noa’tu i te taime e haere atu ai au e farerei ia’na. Oia mau, e Wilford, te vai nei ta taua hoê melahi iti i te ra‘i, e te mana‘o nei au ua haere atu to’na varua e farerei ia oe hou teie nei taime.

« E mea fifi roa te oraraa e aita oia… Ua vaiiho mai oia i te hoê apa no to’na papa ia‘u nei hou a pohe ai oia… Ua tuu te mau peresibutero i to ratou rima i ni‘a iho ia’na e ua faatahinu ia’na e rave rahi mau taime, e i te mahana i muri iho ua ma‘ue to’na varua mai teie atu ao i te tahi atu ao ma te aue ore.

« I teie nei mahana, ua haere atu vau e Wilford tamaiti e e rave rahi mau hoa tei apee mai ia maua, i Commerce, [Illinois] no te faaite i to matou nei tapa‘o aroha hopea i ta taua tamahine here no te hi‘oraa e e huna-maitai-hia oia. Aita to’na e fetii tei apee atu ia’na i te menema aore ra no te faatahe i te roimata maori râ to’na mama e Wilford iti… Ua rave noa vau i te hoê haereraa maitai e te oto i te menema o Sarah. Te tarava ra oia ana‘e iho ma te hau. E nehenehe ta‘u e parau ua horo‘a mai te Fatu e ua rave faahou, e ia haamaitaihia te i‘oa o te Fatu [a hi‘o Ioba 1:21]6

Taa ê noa’tu te papa‘iraa i te mau mea no roto mai i te rata a Phoebe, mea iti roa ta Elder Woodruff papa‘iraa no ni‘a i te poheraa o ta’na tamahine. Ua parau noa oia e ua faaru’e mai o Sarah Emma « i teie nei oraraa » e eita « oia e ite-faahou-hia i roto i teie nei oraraa. »7

I te 91raa o to’na matahiti, ua faaoromai Wilford Woodruff i te pohe o te mau taata e rave rahi i herehia e ana, e tae noa’tu te tahi mau melo no te utuafare e te mau Aposetolo atoa tei tavini i pihai iho ia’na i raro a‘e i te faatereraa a te peropheta ra Iosepha Semita. Ua ite oia i roto i teie nei mau tau ati te tamahanahanaraa i roto i to’na iteraa papû no ni‘a i te evanelia tei faaho‘i-hia-mai e i roto i « te parau mau mure ore » o te ti‘a-faahou- raa.8Ua haapii pinepine oia e ua riro te poheraa o te Feia Mo‘a parau-ti‘a i te mau Mahana Hopea nei ei taime fifi e ei taime oaoaraa. Oia mau, i te pae hopea o to’na oraraa ua papa‘i oia i te mau arata‘iraa i muri nei no ni‘a i to’na iho oro‘a hunaraa: « Aita vau e hinaaro i to‘u utuafare aore râ to‘u mau hoa ia oomo i te tahi tapa‘o otoraa no‘u i to‘u hunaraa aore râ i muri iho, no te mea mai te mea e mea parau-ti‘a e e mea haapa‘o maitai au e tae noa’tu i te poheraa eita ïa i te mea faufaa ia heva te tahi taata no‘u. »9

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

I te poheraa e tomo atu te varua o te taata tata‘itahi i roto i te ao varua, i reira te feia parau-ti‘a e oaoa amui ai e e tamau noa’i i te ohipa a te Fatu.

E rave rahi mau [taata] e ti‘aturi nei e ia pohe te hoê taata o te hopearaa ihoa ïa no’na, e aita e oraraa a muri atu. E nehenehe anei ta te hoê taata e feruriraa to’na e ti‘aturi e ua hamani te Atua no te ra‘i e piti aore râ e toru hanere tauasini milioni varua, e ua horo‘a ia ratou te mau tino [tino tahuti], no te haere noa mai e ora i ni‘a i te fenua nei e i muri a‘e ia haere atu i roto i te pouri aore râ ia haamouhia ? E au ra ia‘u e, eita e nehenehe i te hoê taata e feruriraa to’na ia faatupu i taua huru ti‘aturiraa ra. E faahapa ïa te reira i te feruriraa paari e te feruriraa hohonu.10

A heva ai i te poheraa o to tatou mau hoa tei reva ê atu, e ti‘a ia‘u ia ti‘aturi e i roto i te mau poheraa atoa te vai nei te hoê fanauraa; e faaru’e mai te varua i te tino pohe ia tatou, e e haere atu teie varua ora i te tahi atu pae o te paruru i roto i taua pŭpŭ taata rahi e te hanahana o te haa atoa ra no te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua, i te faati‘araa e te faaoraraa i te hoê ao tei hi‘a.11

Te vai nei te oaoaraa ia tomo atu ana‘e te varua o te hoê Feia Mo‘a o te Atua Ora i roto i te ao varua e ia farerei atu oia i te Feia mo‘a tei haere na mua’tu.12

Te rave nei te tahi i te ohipa i teie atu pae o te paruru e te tahi i te tahi atu ïa pae o te paruru. Mai te mea e faaea mai tatou i ô nei e titauhia ia tatou ia haa i roto i te ohipa no te faaoraraa, e mai te mea e haere tatou i tera’tu pae, e titauhia ia tatou ia tamau noa i ta tatou ohipa e tae noa’tu i te taeraa mai o te Tamaiti a te Taata nei.13

Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e ti‘a-faahou-mai te mau taata atoa, e amui faahou atu to ratou mau varua i to ratou mau tino tahuti ore.

Ua ite tatou e na roto ia Adamu e pohe te taato‘araa, e na roto i te hi‘araa e tae te pohe i ni‘a iho i te taato‘araa o te utuafare o te taata, e i ni‘a ato‘a i te mau manu avae maha o te fenua, te mau i‘a o te miti e te mau manu o te reva e te taato‘araa o te mau ohipa a te Atua, ia vai â teie fenua. E ture teie o te ore roa e tauihia aore ra e faahuru-ê-hia… Ua farii ato‘a te Faaora iho i te pohe; ua pohe oia no te faaora i te ao; ua vai to’na tino i roto i te menema, aita râ oia i ino, e i muri mai e toru mahana ua ti‘a oia mai te menema e ua farii i te tahuti ore. O oia te matamua o te ti‘a-faahou-raa.14

Ua mauruuru vau, e ua na reira noa vau, no te ti‘a-faahou-raa. Te oaoa nei au no te reira. Ua iritihia te e‘a no te reira e te toto o te Tamaiti a te Atua.15

Ia tae mai te ti‘a-faahou-raa, e ti‘a mai ia tatou ma te ahuhia e te mau tino tahuti ore; e te mau hamani-ino-raa, te mauiui, te oto, te mamae e te pohe, te mau mea o te oraraa tahuti nei, e mou ïa e a muri noa’tu.16

E mea faahiahia rahi mau teie parau tumu no te ti‘a-faahou-raa o tei pohe. E mea mahanahana no to‘u varua, ia mana‘o e, i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa, e ho‘i to‘u varua i roto i taua iho tino ra o ta’na i parahi i ô nei. Ei peresibutero no Iseraela, ua ratere matou na ni‘a e rave rahi tauasini kilometera ma te paruparu e te rohirohi, no te pororaa i te evanelia a Iesu Mesia i te mau tamarii a te mau taata. E oaoa roa vau ia noaa faahou ia‘u to‘u tino i te ti‘a-faahou-raa, te tino o tei haere na roto i te vari paruparu, o tei au i roto i te mau anavai pape e o tei ratere e o tei haa no te paturaa i te basileia o te Atua i ô nei i ni‘a i te fenua.17

E horo‘a mai te evanelia i te tamahanahana ia pohe ana‘e te hoê o tei herehia.

Ahiri e aita te evanelia a te Mesia, e riro ïa te faataa-ê-raa na roto i te pohe ei hoê o te mau tuhaa mauiui roa a‘e o te farereihia; i te taime râ e noaa ai ia tatou te evanelia e te iteraa i te parau tumu no te ti‘a-faahou-raa, e iriti-ê-hia atu ïa te rahiraa o te mauiui, te oto e te mamae o ta te pohe e faatupu. Ua feruri pinepine noa vau e, ia hi‘o i te hoê tino pohe, e ia hi‘o i taua tino ra ia tarava i roto i te menema e o te tapo‘ihia e te repo, o te hoê ïa o te mau ohipa mauiui mau i ni‘a i teie fenua, aita ana‘e te evanelia e au ïa e te ou‘a atu ra tatou i roto i te pouri. Ia noaa ana‘e râ ia tatou te evanelia, i te taime iho e haamaramaramahia’i te varua o te taata na te faaururaa a te Manahope, e nehenehe ïa ta tatou e parau mai te hoê tei ora i mutaa ihora – « E hade e, tei hea ta oe re ? E te pohe e, tei hea to oe tara ? To te pohe nei tara, o te hara ïa, e te horo’a a te Atua o te ora mure ore ïa, na roto i to tatou ra Fatu o Iesu Mesia. » [A hi‘o 1 Korinetia 15:55–57] E hohora mai te ti‘a-faahou-raa o tei pohe ia’na iho i mua i te mana‘o haamaramaramahia o te taata, e te vai nei te niu no to’na varua ia turu‘i i ni‘a iho. O tera te ti‘araa o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i teie nei mahana. Ua ite tatou no tatou iho, aita tatou i roto i te pouri no ni‘a i teie nei parau tumu, ua heheu mai te Atua te reira ia tatou e ua taa ia tatou te parau tumu no te ti‘a-faahou-raa o tei pohe, e na te evanelia e faaite mai ia tatou te ora e te tahuti ore [ a hi‘o 2 Timoteo 1:10].18

Oia mau e mea fifi roa ia faaru’e i to tatou mau hoa… E natura no tatou ia faaite i to tatou mau mana‘o na roto i te mau roimata ia tanu ana‘e tatou i te mau tino o to tatou mau hoa here, e te vai nei te hoê faito tano e te ti‘a e nehenehe ta tatou e haere atu, te vaira râ te tahi mau peu otoraa e ore roa e tano e te mea ti‘a na te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea ia rave.19

No te tahi mau tumu aore râ mau mana‘o ite-ore-hia e au, ua haere atu vau i te mau oro‘a hunaraa e ua haere atu vau i te hiti o te apoo no te mau peropheta e te mau Aposetolo e rave rahi e te Feia Mo‘a e rave rahi tei haa i roto i teie nei Ekalesia i to ratou tau e to ratou u‘i… Aita roa’tu vau i hinaaro ia oto i roto i to‘u varua e a haere atu ai au i te menema o te hoê peropheta, o te hoê Aposetolo, te hoê Feia Mo‘a no te Atua Ora tei tape‘a e tei haapa- ‘o i te parau a te Atua, tei tape‘a e tei haapa‘o i Ta’na mau fafauraa, tei farii i te Evanelia a Iesu Mesia e te mau oro‘a no te evanelia, e te Autahu‘araa Mo‘a. Ua faaoti taua mau tane e taua mau vahine i ta ratou misioni i ni‘a i te fenua nei ma te hanahana, te ohipa, te aroha, e tae noa’tu ua piihia ratou e ho‘i i te fare. Ua pohe ratou i roto i te faaroo, e e farii ratou i te hoê korona hanahana.

O tera to‘u mau mana‘o i te poheraa o te peresideni [Brigham] Young, te taea‘e [Heber C.] Kimball, te taea‘e [John] Taylor, na Ahuru ma Piti Aposetolo, e te mau taata atoa tei farii i te Evanelia a te Mesia e o tei tape‘a e o tei haapa‘o i roto i taua misioni ra. Te vai nei te hoê parau mau mure ore- ta to te ao taatoa e imi- i roto i te oraraa nei. Te vai nei te parau mau mure ore i roto i te pohe. Te vai nei te hoê parau mau mure ore i roto i te ti‘a-faahou-raa, e i roto i te mau haavaraa i mua’tu, e i roto i te mau auraa a te Atua e te mau taata atoa i mua’tu mai te au i te mau ohipa i ravehia i roto i te tino nei; e ia tomo ana‘e te hoê tane aore râ te hoê vahine i roto i te fafauraa e te Fatu, o tei farii i te Evanelia e to’na mau oro‘a, e o tei tape‘a e o tei haapa‘o i roto i to’na tau e to’na u‘i, e o tei piihia no te ho‘i atu i te fare i roto i te ao varua, tei hea ïa te taata tei maramarama i teie nei mau parau tumu o te nehenehe e oto no taua taea‘e aore râ tuahine ?20

Na roto i te Taraehara o Iesu Mesia, te mau tamarii atoa o tei pohe hou a tae ai ratou i te matahiti a taa ai ia ratou to ratou iho mana‘o, e fatu ai‘a ïa ratou i te hanahana tiretiera.

Aita e aiû aore râ e tamarii rii tei pohe hou a tae ai ratou i te matahiti e taa’i ratou i to ratou iho mana‘o o tei ore i faaorahia, e no reira eita ratou e roaa i te mau mauiui no hade… Te faatio nei au i te taata atoa ia imi i roto i te hoê noa‘e buka no te parau mau a te ra‘i i te hoê noa‘e oro‘a tei haamauhia no te faaoraraa i te mau tamarii rii hara ore; aore e faufaa te reira, e te mea ana‘e e nehenehe e itehia; o te ohipa ïa i tupu a rave ai Iesu i te mau tamarii rii i roto i to’na rima e ua haamaitai atu ia ratou, e ohipa tano maitai ïa mai te au i te haapa‘oraa a te Atua. Area râ te pîpîraa i te mau tamarii aore râ te haapiiraa e e haere atu te mau tamarii rii i hade ra noa- ’tu te huru o te mau mea, e haapiiraa ïa na te taata e ere na te Atua, e no reira aore ïa e faufaa e e mea hape roa e e mea au ore roa i mua i te aro o te Atua. Ua nava’i te parau no ni‘a i te mau tamarii rii… Ua faaorahia ratou e te toto o Iesu Mesia.21

E mea hara ore te mau tamarii i mua i te Fatu; no ni‘a i to ratou pohe e te tumu o te reira pohe, tei roto ïa i te rima o te Atua, e eita e ti‘a ia tatou ia amuamu i te Fatu aore râ ta’na mau raveraa mai ta Ioba i rave… Te vai nei teie tamahanaraa i tu‘atihia i teie nei parau tumu–e mea hara ore ratou, aita ratou i roto i te hara. Ua farii ratou i te pohe ta te Atua i tuu atu i ni‘a ia Adamu e to’na atoa huaai; area râ ia faaru’e to ratou mau varua i to ratou mau tino e ia haere atu ratou i te ao varua ua hope ïa to ratou mau pe’ape’a e to ratou mau ati… E ti‘a faahou mai ratou mai to ratou mau menema i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa… ma te ahuhia e te hanahana, te tahuti ore, e te ora mure ore, i roto i te nehenehe mure ore e te itoito, e e horo‘ahia’tu ratou i roto i te rima o to ratou ra mau metua, e e farii ratou ia ratou i roto i te fanahoraa utuafare o te ao tiretiera ra, e e farii to ratou mau metua ia ratou e a muri noa’tu. E ora noa ratou a ora noa’i to ratou Atua. E riro te reira ei puna no te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa no te Fei Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ti‘aturi nei i te ti‘a-faahou-raa.

… E tupu mai paha te uiraa ia‘u nei e ia outou– « No te aha te Fatu i rave atu ai i ta‘u mau tamarii ? » E ere na‘u e pahono, no te mea aita vau i ite; tei roto i te rima o te Fatu, e ua na reira noa mai te poieteraa o te ao nei e tae roa mai i teie nei. Ua ravehia te mau tamarii i roto i to ratou aiûraa, e ua haere atu ratou i te ao varua. Ua haere mai ratou i ô nei no te faatupu i te fâ o to ratou haereraa mai, oia ho‘i, ia ora ratou i roto i te tino nei. Ua haere mai ratou no te farii i te hoê tau tamataraa e te hoê tuhaa ai‘a i te fenua nei; ua noaa ia ratou te hoê tino, aore râ tetene, e e faahereherehia taua tino ra no ratou, e i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa e amui-faahouhia te mau varua e te mau tino, e mai i ô nei, e ite ïa tatou i te mau tamarii no te mau faito matahiti huru rau i roto i te hoê utuafare, mai te aiû i te ouma o te metua vahine e tae atu i te taata paari, o te reira atoa ïa te huru i roto i te faanahoraa utuafare i roto i te ao tiretiera. E faaho‘i-faahou-hia mai ta tatou mau tamarii ia tatou mai to ratou ihoa huru i te taime a hunahia’i ratou mai te mea e, e tapea tatou, to ratou mau metua, i te faaroo, e e faaite tatou i to tatou ti- ‘amâraa i te noaaraa i te ora mure ore; e mai te mea aita tatou i faaite i to tatou haapa‘oraa e faaherehere-noa-hia ta tatou mau tamarii e e farii ratou i te hanahana tiretiera. Teie to‘u mana‘o no ni‘a i te mau tamarii atoa tei pohe, ua fanauhia anei ratou e Ati Iuda aore râ e Edene, e parau-ti‘a aore râ e mea ino. Ua haere mai ratou mai to ratou ra metua tane mure ore e to ratou ra metua vahine mure ore i fanauhia’i ratou i roto i te ao mure ore, e e faaho‘i-faahou- hia ratou i to ratou ra mau metua mure ore; e te mau metua atoa tei farii i te mau tamarii i ô nei mai te au i te haapa‘oraa a te Atua e a te autahu‘araa mo‘a, noa’tu eaha te tau i ora‘i ratou, e titau ïa ratou i taua mau tamarii ra i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa, e e horo‘ahia teie mau tamarii ia ratou e e faaunauna te mau tamarii i to ratou faanahoraa utuafare i roto i te ao tiretiera …

… Te parau atu nei au i to tatou mau hoa e heva nei, ua rave-êhia’tu ta outou mau tamarii e aita ta outou e mana i reira, eita e nehenehe ia tatou ia rave i te hoê noa‘e ohipa; aita e faahaparaa e horo’ahia i te mau metua tei rave mai ta ratou e nehenehe e rave. Eita te hoê metua vahine e faahapahia no te mea aita i noaa ia’na i te faaora i ta’na tamarii ma‘i, e e ti‘a ia tatou ia vaiiho teie nei mau mea i roto i te rima o te Atua. Eita e maoro roa e tae noa’tu i te taime e faaho‘ihia mai ratou ia tatou nei…

No ni‘a i te tupuraa, te hananaha aore râ te faateiteiraa o te mau tamarii i roto i te oraraa a muri atu aita te Atua i heheu mai ia‘u no ni‘a i taua parau tumu ra, no ni‘a anei i ta outou mau tamarii, ta‘u iho aore râ ta te tahi atu taata, maori râ ua faaorahia ratou. E te ite nei au e e ti‘a ia tatou ia tuu i to tatou ti‘aturiraa i te Fatu i roto i teie nei mau ati, e ti‘a ia tatou ia turu‘i i ni‘a i to’na rima e ia hi‘o atu ia’na no te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. Eita tatou e heva i raro a‘e i teie nei mau ati mai ia ratou e aore to ratou e ti‘aturiraa; eita tatou e heva i te pohe o ta tatou mau tamarii mai te mea râ e eita tatou e ite faahou ia ratou, no te mea e iteraa rahi to tatou no te reira. Ua haapii maitai te Fatu ia tatou, e ta’na evanelia atoa; ua faaite mai te mau heheuraa a Iesu Mesia e e faaho‘i-faahou-hia mai ratou ia tatou nei i te ti‘a-faahou-raa o te feia parau-ti …

… Te pure nei au i to‘u Metua i te Ao ra ia haamaitai mai oia i te taea‘e e te tuahine Wheeler [te tane e te vahine ua pohe iho nei ta raua na tamaroa e maha e e ono matahiti i te paari] i roto i to ratou ati e ia horo‘a ia raua i to’na Varua Mo‘a, e ia taoto raua i te pô e ia ti‘a mai raua i te po‘ipo‘i e ia mihi raua i ta raua mau tamarii, ia ite raua e tei roto raua iho i te rima o te Fatu e ia ite raua e to raua faataa-ê-raa i ta raua na tamarii rii e ere e a muri noa’tu, e i roto noa râ i te hoê taime iti e faaho‘i-faahou-hia mai ta raua tamarii ia raua ra. E tano teie ia tatou paatoa ia pohe ta tatou mau tamarii. E tuu tatou ia ratou i roto i te menema, e ti‘a faahou mai râ ratou i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa, e mai te mea ua tape‘a tatou i te parau mau, e farii â tatou ia ratou e e oaoa tatou e o ratou.22

E ti‘a ia tatou ia ora maitai ia ineine tatou i te farii i te mau haamaitairaa ta te Atua i faaherehere no tatou ia pohe tatou.

Tei te tahi atu pae o te paruru to tatou hope‘araa. Ia pohe ana‘e au e hinaaro vau i te haamaitairaa ia haere i te vahi tei reira te Atua to‘u Metua i te Ao, e i te vahi tei reira Iesu Mesia, te Faaora o te ao nei.23

E ti‘a ia tatou ia faaohipa maitai i to tatou taime, ta tatou mau taleni e ta tatou mau rave‘a a ora‘i tatou i ni‘a i te fenua nei. Ua ite au e ere teie nei ao to tatou vahi faaearaa hopea. Te ite nei tatou i te faaiteraa o te reira i te mau mahana atoa o to tatou nei oraraa. Ua titauhia tatou ia huna i to tatou mau peropheta, mau aposetolo, mau peresibutero, mau metua tane, mau metua vahine, mau vahine faaipoipo e te mau tamarii, na te reira paatoa e faaite mai ia tatou e, aita ta tatou e fafauraa no te hoê oraraa roa tahuti nei. E ti‘a ia tatou ia haamaitai i to tatou taime i teie nei mahana.24

Te faatae puaihia nei teie nei faaararaa i te feia e ora nei, « Ia parahi ineine noa outou » [Mataio 24:44] E parau teie no tatou paatoa. E no tatou te mau metua e te mau peresibutero no Iseraela ia haa i te ohipa a te Atua, a faati‘ahia’i tatou ia faaea mai, ia ora mai te au i te maramarama e te ite i haamaitaihia’i tatou. No te mea ua faataahia te hoê taime no te mau taata atoa; e e rave ê atu oia e rave rahi mai te au i to’na iho hinaaro. E rave oia te taata ta’na e hinaaro i te rave, e e faaherehere oia te taata ta’na e hinaaro i te faaherehere i roto ia’na no te hoê opuaraa paari.25

Ia hope to tatou haereraa na roto i te mau oto o te oraraa tahuti nei, e a horo‘ahia mai ai i ni‘a ia tatou te oaoa e te hanahana o te basileia tiretiera, i reira ïa tatou e ite ai e ua faaineine te mau ati o te oraraa tahuti nei ia tatou no te reira e ua faati‘a ia tatou ia oaoa i te mau haamaitairaa ta te Atua i faaherehere no te feia parau-ti‘a.26

Ia tatarahapa teie nei nunaa i ta ratou atoa mau hara e ia ara e ia farii i te puai no te haere atu i mua i te Atua e ia faaroohia ta ratou ra mau pure, ia ineine no te paruru i te basileia e ia ore roa e faaru’e i ta ratou mau fafauraa e to ratou mau taea‘e, aore râ ia haavare aore râ ia huna i te evanelia, ia haavî râ i te ao nei ia ineine no te riro ei taata ai‘a e te Mesia i te îraa o te ti‘a-faahou-raa matamua tei faaineinehia no ratou o tei haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, o ta‘u ïa pure.27

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa.

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • A tai‘o faahou i te aamu no te poheraa o Sarah Emma Woodruff ( te mau api 82, 84-85). Eaha te mau haapiiraa tei tamahanahana e tei haapuai ia Elder e te tuahine Woodruff ? Eaha te mea ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i teie nei aamu ?

  • Mai te au i te parau a te peresideni Woodruff, eaha te mau ohipa tei tupu ta tatou e nehenehe e tia‘i i roto i te ao varua ? (A hi‘o i te mau api 85-87). Nahea teie nei iteraa e tauturu ai ia outou ?

  • A tai‘o ai outou i te a‘oraa a te peresideni Woodruff no ni‘a i te hevaraa i te pohe o te mau taata herehia, eaha te mau parau tumu ta outou e ite nei ? (A hi‘o i te mau api 88-89). Nahea to outou iteraa i te hau a pohe ai te feia ta outou i here ? Nahea tatou e nehenehe ai e tauturu i te tahi atu mau taata e heva nei i te taime poheraa ?

  • Nahea te Taraehara o Iesu Mesia e tatara ai i te tara o te pohe ? (A hi‘o i te mau api 87-88; a hi‘o atoa 1 Korinetia 15:55–57; Mosia 16:6–9).

  • Eaha ta outou i haapii mai roto mai i te mau haapiiraa a te peresideni Woodruff no ni‘a i te mau tamarii rii tei pohe ? (A hi‘o i te mau api 90-92).

  • A tai‘o faahou i te api 83. A tamata i te haamana‘o i te mau melo no te utuafare aore râ te mau hoa e au ra tei ineine ia tae i to ratou taime no te pohe. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai roto mai i teie nei mau taata ? Mai te au i te parau a te peresideni Woodruff, eaha te mea e ti‘a ia tatou ia faaineine no te oraraa i muri a‘e i te poheraa ? (A hi‘o i te api 87).

  • Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Woodruff i tauturu ai i to outou taaraa i te parau no te poheraa e te ti‘a-faahou-raa ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Korinetia 15; Alama 11:42–45; 28:12; 34:32–41; Moroni 8:12–19; PH&PF 42:45–47; 76:50–70; 138:57

Te mau nota

  1. Journal of Wilford Woodruff, 8 no novema 1839, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei.

  2. Journal of Wilford Woodruff, 11 no novema 1839.

  3. Journal of Wilford Woodruff, 28 no novema 1839.

  4. Journal of Wilford Woodruff, 14 no tiurai 1840.

  5. A hi‘o i te Journal of Wilford Woodruff, 22 no atopa 1840.

  6. I roto i te Journal of Wilford Woodruff, 26 no atopa 1840.

  7. Journal of Wilford Woodruff, summary of the year 1840.

  8. Deseret Weekly, 4 no eperera 1891, 462.

  9. I roto i te « President Wilford Woodruff », Millennial Star, 22 no setepa 1898, 604.

  10. Deseret Weekly, 21 no setepa 1889, 394.

  11. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e G. Homer Durham (1946), 245.

  12. Deseret Weekly, 4 no eperera 1891, 463.

  13. The Discourses of Wilford Woodruff, 246.

  14. The Discourses of Wilford Woodruff, 244.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 17 no tenuare 1882, 1

  16. Deseret Weekly, 24 no febuare 1894, 288.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 28 no ditema 1875, 1.

  18. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  19. The Discourses of Wilford Woodruff, 247.

  20. Deseret Weekly, 4 no eperera 1891, 462.

  21. The Discourses of Wilford Woodruff, 232-33.

  22. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  23. Deseret Weekly, 6 no eperera 1889, 451.

  24. Millennial Star, 21 no novema 1887, 742.

  25. The Discourses of Wilford Woodruff, 246.

  26. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  27. Deseret News, 31 no ditema 1856, 340.

Hōho’a
Christ emerging from tomb

Ua faaite papû te peresideni Woodruff e ua riro mau â te Faaora « te matameha‘i o te ti‘a-faahou-raa »

Hōho’a
Christ appearing to the five hundred

« Ia noaa ana‘e ia tatou te evanelia e ia ite tatou i te parau tumu no te ti‘a-faahou-raa e rave-ê-hia’tu ïa i te hoê faito rahi te oto e te mauiui tei faatupuhia e te pohe. »

Hōho’a
Temple Hill Cemetery

Ma te faaite papû i te Taraehara a te Faaora, ua horo’a te peresideni Woodruff i te tamahanahanaraa i te mau metua ua pohe ta ratou mau tamarii rii.

Nene’i