Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te mau buka aamu: « Ua hau atu to ratou faufaa i to te auro »


Pene 13

Te mau buka aamu: « Ua hau atu to ratou faufaa i to te auro »

E mea faufaa roa ta tatou mau buka aamu no tatou tata‘itahi, e e nehenehe ta ratou e afa‘i mai i te mau haamaitairaa i to tatou mau utuafare e te mau u‘i a muri a’e.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

I te matahiti 1835 ua haamata o Wilford Woodruff i ta’na buka aamu matamua, « ua ti‘aturi au e, e mea maitai ia hi‘o faahou i to tatou oraraa tahito, e ere te reira e haamaitairaa noa no tatou e hopoi‘ a atoa râ ia papa‘i i te hoê aamu ti‘a no ta tatou atoa mau ohipa i rave. » Ua papa‘i oia e, « E no reira vau e tutava ai mai teie atu taime ia papa‘i i te hoê buka aamu no to‘u mau tere, ia nehenehe ia‘u, ia titauhia ana‘e, ia horo‘a i te hoê faaiteraa no ta‘u ti‘aauraa. »1 Ua papa‘i oia i te hoê buka aamu no na matahiti 63 i muri iho, ma te papa‘i i te papa‘iraa hopea i te 31 no atete 1898, e piti mahana hou oia a pohe ai. Te vaiiho mai nei te mau papa‘iraa no ta’na buka aamu i te hoê buka mau e te tano no ni‘a i to’na iho oraraa, te faaiteraa i to’na here i to’na utuafare, to’na anaanatae i te mau mea na pihai iho ia’na, e to’na itoito i te raveraa i te mau ohipa no te mau mahana atoa, to’na faaroo i roto i te mau tamataraa, to’na iteraa papû e to’na maramarama no ni‘a i te evanelia. Te horo‘a atoa mai nei te mau papa‘iraa i te tahi mau hi‘oraa i roto i te oraraa o te tahi atu mau melo no te Ekalesia i taua taime ra.

Taa ê noa’tu i te papa‘iraa i to’na iho aamu e ta’na taviniraa, ua papa‘i maite atoa o Wilford Woodruff i te hoê buka no te aamu no te Ekalesia. Ua faaite oia: « Ua faaûrûhia vau e ua tura- ‘ihia vau ia papa‘i i te hoê buka aamu e ia papa‘i no ni‘a i te mau ohipa a teie nei Ekalesia mai tei maraa ia‘u. Aita vau i taa eaha te tumu i puai ai to‘u mana‘o no te papa‘i i te hoê buka aamu i te taime a vai apî noa ai te Ekalesia, ua taa râ ia‘u i te tumu no te reira i teie nei. Fatata i te mau taime atoa e faaroo vau i te taea‘e ra Iosepha aore râ te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo ia a‘o mai aore râ ia haapii i te mau huru parau tumu atoa e huru ê au mai te hoê i‘a i rapae au i te pape e tae noa’tu ua papa‘i au i te reira. I reira vau e huru maitai ai. E nehenehe ta‘u e papa‘i i te hoê a‘oraa a Iosepha e hoê hebedoma i muri a‘e i te horo‘a–raa–hia ma te papa‘i i te mau reta parau atoa i faahitihia, e i muri a‘e i te papa‘ iraa, eita te mau parau no te a‘oraa e vai faahou mai i roto i to‘u nei feruriraa. E horo‘araa te reira na te Atua ia‘u.2

Ei tuhaa no ta’na tutavaraa no te papa‘i i te aamu o te Ekalesia, ua papa‘i te peresideni Woodruff i te mau haamaramaramaraa faufaa rahi no ni‘a i te mau apooraa ta’na i haere atu. I roto i te hoê apooraa, ua haapii oia i te hoê parau tumu e nehenehe e faaohipahia i te mau buka aamu e i te mau buka mana atoa a te Ekalesia: « I roto i te hoê tahora pape puai eita tatou e tapiti i te haere na roto i te hoê â pape. Eita atoa tatou e tapiti i te faaohipa i te hoê â taime. Ia haere tatou i rapae na roto i taua uputa ra, ua piri ïa te ohipa no teie nei apooraa no tatou e a muri noa’tu. Eita tatou e haamau‘a faahou i te taime no teie nei arui. No reira eita anei i te mea ti‘a ia papa‘i tatou i te hoê buka aamu no ni‘a i ta tatou nei ohipa, ta tatou mau haapiiraa, e te a‘oraa ta tatou i horo‘a i roto i teie nei apooraa ? Oia. »3

Na roto i ta’na mau buka aamu, ua horo‘a mai te peresideni Woodruff i te hoê tao‘a e vai noa mai i to’na mau huaai e i te mau melo atoa o te Ekalesia. Ua parau te taata papa‘i i te aamu o te mau taata o Matthias F. Cowley e: « Ua î te oraraa o Wilford Woodruff i te mau mea maere. E oraraa ohie i roto i te reira oia i heheu hua mai ai i to’na aau e ta’na mau opuaraa. Na te haavare ore o ta’na mau parau, to’na haapa‘o maitai i te mau mea ha‘iha‘i atoa, e to’na haapa‘o maitai i te parau i faariro ia’na mai te taata papa‘i aamu maitai roa‘e i roto i te aamu o te Ekalesia. »4 Ua papa‘i o Elder B.H. Roberts, te hoê melo no te Hitu Ahuru e te hoê taata papa‘i aamu tuiroo no te Ekalesia, « Ua horo‘a te peresideni Woodruff i te hoê tautururaa hau atu i te faufaa i te Ekalesia. Ua riro ta’na mau Buka Aamu, tei papa‘i tamauhia, ma te maitai, ma te nahonaho e o te vehi–paari–hia… ei tao‘a faito ore no ni‘a i te aamu e te haamaramaramaraa no ni‘a i te haamataraa o te Ekalesia. Ua fana‘o te Ekalesia na roto i teie nei mau buka aamu i te hoê buka ti‘aturihia no ni‘a i te mau a‘oraa e te mau parau a te peropheta no teie nei Tau Tuuraa apî no te Evanelia– o Iosepha Semita– o tei mo‘e roa e a muri noa’tu maori râ ia Wilford Woodruff iho. E parau mau atoa te reira no ni‘a i te mau a‘oraa e te mau parau a Brigham Young, e a te tahi atu mau peresibutero faatere o te Ekalesia; [e] no te mau minuti no te mau rururaa faufaa rahi a te apooraa, te mau faaotiraa, te mau haavaraa, te mau faatureraa, e te mau faaotiraa mana e rave rahi e ere no te taatoaraa, maoti teie nei mau mea e ore ai e nehenehe i te taata papa‘i aamu ia ite i te mau mana‘o ti‘a no ni‘a i te mau mea e rave rahi–no teie nei mau hi‘oraa atoa i riro ai teie nei mau Buka aamu a te peresideni Woodruff ei tao‘a faufaa rahi »5

Ua ravehia mai te rahiraa o te mau faahitiraa parau i roto i teie nei pene no roto mai i te mau buka aamu a te peresideni Woodruff no ni‘a i te mau a‘oraa ta’na i horo‘a i roto i te mau pureraa autahu‘araa. Noa’tu e ua a‘o pinepine oia i te mau peresibutero i roto i teie nei mau faahitiraa parau, e mea faufaa rahi râ ta’na mau haapiiraa no te mau melo paatoa o te Ekalesia.

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

Ia papa‘i ana‘e tatou i te aamu no to tatou oraraa, te faafana‘o nei ïa tatou ia tatou iho, to tatou mau huaai e te Ekalesia.

E hinaarohia te buka e te aamu no teie nei Ekalesia e te basileia ia tae i te hoê mahana. Aita’tu e tau tuuraa no te evanelia i ni‘a i te fenua nei, i riro ai te mau ohipa i tupu ei ohipa anaanatae– roa–hia, mai te tau tuuraa evanelia ta tatou e ora nei …

E parau mau e ua papa‘i o Iosepha Semita i te hoê aamu no to’na iho oraraa e no taua mau mea tei tuatihia’tu i te tahi faito i ni‘a ia’na. Ua pohe oia i teie nei, tera ra ua piahia i teie nei to’na oraraa e to’na iteraa papû i to te ao nei… E feia papa‘i aamu atoa to te peresideni Young tei [papa‘i] i ta’na mau ohipa e to’na oraraa i te mau mahana atoa, e ohipa ti‘a e e ohipa maitai ïa. Tera râ, ua papa‘ihia anei te aamu no te oraraa e te mau auraa o te Atua ia outou e te mau rahiraa tauatini aposetolo e peresibutero e vai nei aore ra e vai mai i roto i te ao atoa i rotopu i te mau nunaa atoa i raro a‘e i te ra‘i ? Aita, aita roa. No reira o outou paatoa te mau peresibutero no Iseraela a papa‘i i to outou aamu e te mau auraa o te Atua ia outou i roto i te taatoaraa o te ao nei no to outou iho maitai e te maitai no to outou huaai, no te maitai no te utuafare no Iseraela, no te maitai o te mau Ati Iuda e te mau Edene, no te maitai no te mau u‘i a muri a‘e.6

Te faariro nei paha te tahi mau taata e ere i te mea faufaa rahi ia papa‘i aore râ ia tape‘a mai i te hoê buka no ni‘a i ta tatou ohipa aore râ te ohipa a te Atua, te ti‘aturi nei râ vau e, e mea faufaa rahi te reira. Mai te mea aita, eita ïa te mau peropheta e faauruhia ia a‘o ia tatou ia haapa‘o i teie nei parau tumu. Ua parau mai te Fatu ia tatou e te mau mea ta tatou e haamau i te fenua nei e haamauhia ïa i te ra‘i e te mea ta tatou e papa‘i i te fenua nei e papa‘ihia ïa i te ra‘i, e te mea tei ore i haamauhia aore râ i papa‘ihia i te fenua nei, e ore ïa e haamauhia aore râ e papa‘ihia i te ra‘i [a hi‘o PH&PF 128:7–8] No reira e au ra e, e mea faufaa rahi ia papa‘i tatou i te hoê buka mau e te tano no ni‘a i te mau mea atoa.7

E parau paha te tahi pae e te [papa’iraa i te buka aamu] e ohipa pe’ape’a rahi mau ïa. Eita râ e ti‘a ia tatou ia parau i te mau mea atoa o te faatupu mai i te maitai ei mea pe’ape’a. Te faariro nei au i taua tuhaa ra o to‘u oraraa ta‘u i rave no te papa‘i i te mau buka aamu e i te aai, ei taime o tei haamau‘a–maitai–hia.8

Mai te mea aita’tu e tumu ê i mana‘ohia [maori râ] te fariiraa i te haamaitairaa no te tai‘o i ta tatou mau buka aamu e no ta tatou mau tamarii ia tai‘o i te reira, e hoona ïa te taime tei ravehia no te papa‘iraa i te reira.9

E ti‘a ia tatou ia papa‘i i te mau haamaitairaa a te Atua ia tatou e ta tatou mau ohipa mana i roto i te Ekalesia.

E ti‘a i te taata tata‘itahi ia papa‘i i te hoê aamu poto no to’na oraraa: no ni‘a i to’na mau metua, to’na fanauraa, ta’na haapa‘oraa, i to’na bapetizoraa e na vai i bapetizo ia’na, te taime e te toro‘a i faatoro‘ ahia’i oia e na vai–ia horo‘a i te hoê faaiteraa poto no ta’na mau misioni atoa e ta’na mau ohipa mana i rave e te mau auraa o te Atua e o’na iho. I muri iho ia pohe oia e ua hinaaro te feia papa‘i aai i te nene’i i to’na aamu, te vai nei ïa te tahi haamaramaramaraa e nehenehe ta ratou e faaohipa. E rave rahi paha o te mana‘o ra e e ohipa ha‘umani e te faufaa ore teie, e ere te reira ia‘u nei. 10

Te a‘o atu nei au ia outou ia papa‘i i ta outou atoa mau haamaitairaa e ia faaherehere i te reira… Te ite nei au i te hinaaro ia faaue atu ia outou e ia papa‘i outou i te mau ohipa mana atoa o to outou nei oraraa. Mai te mea e bapetizo, e haamau, e faatoro‘a aore râ e haamaitai outou i te hoê taata aore râ e haamaitai outou i te feia ma‘i, a papa‘i te aamu no te reira mau ohipa. Ia na reira ana‘e te taata tata‘itahi, e nehenehe ïa i te Ekalesia ia papa‘i i te aamu ti‘a no te reira ohipa… Mai te mea ua iteahia te mana e te mau haamaitairaa a te Atua i te parururaa ia outou i te ati… e ti‘a ïa ia outou ia papa‘i i te reira. A papa‘i i te hoê aamu no te mau auraa o te Atua e outou i te mau mahana atoa. Ua papa’i au i te mau haamaitairaa atoa ta‘u i farii, e eita roa vau e hoo i te reira no te auro.11

Aita anei i navai to tatou faatura i te Atua no te papa‘i i te hoê aamu no taua mau haamaitairaa ra Ta’na i ninii mai i ni‘a ia tatou e ta tatou mau ohipa mana ta tatou i rave na ni‘a i To’na i‘oa i ni‘a i te fenua nei ? Te mana‘o nei au e ti‘a roa ia tatou ia na reira.12

Te papa‘i nei te Peresideniraa o te Ekalesia e arata‘i nei ia tatou i teie nei… i te hoê aamu no te mau auraa o te Atua e o te taata e o ratou… o te riro ei ohipa anaanatae no te mau milioni taata o te mau u‘i i mua. E riro anei te reira ei otoheraa na te mau rahiraa tauatini peresibutero e tahu‘a rahi e Aposetolo tei tere haere e rave rahi mau matahiti e tei patu i teie nei Ekalesia e basileia e tei farii i te mau horo‘a a te Varua Maitai ia vai ia ratou te mana no te faaoraraa i te feia ma‘i e no te ti‘avaru ê atu i te mau diabolo, no te faaaraara i te mata o te feia matapô, no te haamatara i te tari‘a o te feia tari‘a turi, no te faahaere i te feia pirio‘i…, e tei faaue i te mau demoni e ua haapa‘o teie mau demoni i ta ratou ra parau, e e melahi tia‘i to ratou no te parururaa ia ratou i te ati e te pohe ? Te parau nei au, e ti‘a anei i te mau peresibutero ia haamaitaihia i teie nei mau mea e ia faariro te reira ei mea faufaa ore no te papa‘ i ? Eita anei te mau peresibutero e papa‘i i te hoê peni tara i te aamu ia tai‘o ta ratou mau tamarii e te mau u‘i i muri atu ? Te parau nei au e, e ti‘a ia ratou ia papa‘i. Te mana‘o nei au e te titau nei te Fatu i te reira i to tatou mau rima e riro te reira ei faufaa ai‘a e te mo‘a e ti‘a ia vaiihohia mai i ta tatou nei mau huaai.13

E ti‘a ia tatou ia papa‘i i te hoê buka no te mau mea atoa mai to ratou ra tupuraa.

E nunaa faataahia tatou e te Atua no te faati‘araa i To’na basileia i ni‘a i te fenua nei, no te paturaa ia Ziona, e no te faaineineraa i te e‘a no te taeraa mai o Iesu Mesia. I teie nei, eita anei e ti‘a ia tatou ia papa‘i i te hoê buka aamu, te hoê buka e te aamu no te mau auraa o te Atua e o tatou mai te au i to ratou tupuraa i tera mahana e tera mahana i mua i to tatou nei mau mata ? E ti‘a ia tatou ia na reira.

… Ma te vaiiho ore i teie nei amaa o ta tatou ohipa, ia papa‘i te taata tata‘itahi o te nehenehe, i te hoê buka aamu e te hoê buka i te mau mea e tupu ra i mua i to tatou mau mata i te mau mahana atoa. E riro ïa te reira ei faufaa ai‘a no ta tatou mau tamarii e ei maitai rahi no te mau u‘i a muri atu ma te horo‘araa’tu ia ratou te hoê aamu mau o te tupuraa e te haereraa i mua o te Ekalesia e te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei i teie nei tau tuuraa hopea o te evanelia, eiaha râ e vaiiho i to tatou mau enemi ia papa‘i i te hoê aamu hape no te Ekalesia mau a te Mesia.14

Eita e noaa ia tatou ia feruri no ni‘a i te faufaa rahi o te mau mea e tupu nei mai ta tatou e ite ra, e ite râ tatou i te faufaa rahi o te reira mau mea i muri mai. Te ora nei tatou i roto i te hoê o te mau u‘i hau atu i te faufaa rahi i orahia e te taata i ni‘a i te fenua nei, e e ti‘a ia tatou ia papa‘i i te hoê aamu no taua mau ohipa e tupu ra i mua i to tatou mau mata ei faatupuraa no te mau tohuraa e te mau heheuraa a te Atua. Te vai nei te hoê tirui rahi no te mau heheuraa e tupu ra i to tatou nei anotau, e te hinaaro nei tatou e papa‘i i te hoê buka no ni‘a i teie nei mau ohipa e tupu ra i mua i to tatou mau mata.15

E ti‘a i te mau tamarii ia haamata vave i te papa‘i i te mau buka aamu.

Te hinaaro nei au e parau i to‘u mau hoa apî e, e haamaitairaa rahi no ratou, e no ta ratou mau tamarii i muri mai ia ratou, mai te mea e papa‘i ratou i te hoê buka aamu i te mau mahana atoa te mau mea e tupu ia ratou e na pihai iho ia ratou. Ia rave mai te mau tamaroa e te mau tamahine atoa i te hoê buka iti na ratou, e ia papa‘i rii i roto i te buka iti i te mau mahana atoa.

E ani râ outou e « Eaha râ ïa ta‘u e papa‘i ? ». A papa‘i i te mau mea atoa e au i te faahereherehia aore râ i te mea maitai atoa e vai nei ia outou; e mai te mea e haamata outou i te reira a vai apî noa ai outou, e mea ohie roa ïa no outou i te taime e riro mai outou ei mau tane e ei mau vahine paari. Auê ïa te au e no outou, e no ta outou mau tamarii, e toru ahuru, e pae ahuru, aore râ e va’u ahuru matahiti mai teie atu taime, ia parahi e ia tai‘o i te mau ohipa tei tupu i pihai iho ia outou i to outou tamarii–rii–raa e to outou apîraa! Eita anei outou e au ia tai‘o i te mea i tupu i to outou mau metua tane, e to outou mau metua vahine, e to outou mau tupuna metua, i to ratou apîraa ra e i roto i to ratou mau oraraa ? E ere râ te fâ no te haapapa‘iraa ia outou i te hoê buka aamu i to outou apîraa, i te haatamauraa râ ia outou ia na reira noa e tae roa’tu i te taime e riro mai ai outou ei mau tane e ei mau vahine, i te taatoaraa o to outou nei oraraa. Ua hinaaro–roa–hia te reira i roto i te u‘i ta tatou e ora nei, no te mea te ora nei outou i roto i te hoê u‘i faufaa rahi ta te mau tamarii a te taata i ite, e e mea hau atu i te faufaa rahi ia haamata vave outou i te papa‘i i te hoê buka aamu e ia pee i tera peu a ora‘i outou, hau atu i ta te tahi atu mau u‘i e rave ra.

E mau tamarii outou no Ziona, e ua piihia to outou mau metua e te Atua no te patu i te Ekalesia a te Mesia e te Basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei i teie mau mahana hopea nei, e fatata to outou mau metua i te pohe, e e mono outou ia ratou. E riro outou ei mau metua tane ei mau metua vahine e [outou] te mau tamaroa iti… e riro mai outou ei mau peropheta, ei mau aposetolo ei mau peresibutero, e tere haere outou e e poro outou i te evanelia e e ora outou no te farii i te parau a te Fatu. I reira e mea titau–roa–hia ïa e ia papa‘i outou i te hoê buka aamu e ia papa‘i i te hoê aamu no te mau auraa o te Fatu e o outou…

… Te oaoa rahi roa nei au e to‘u utuafare i teie nei ia parahi e ia tai‘o i te hoê aamu no ni‘a i to matou mau tere, te mau vahi i haerehia e matou, e te mau mea ta matou i rave, e te mau auraa o te Atua e o matou, e te mau taime maitai e rave rahi i pihai iho i to matou mau hoa. E nehenehe ta‘u e tai‘o i roto i ta‘u mau buka aamu i te mau haapiiraa maitai ta‘u i faaroo e rave rahi mau matahiti i teie nei i pihai iho i te mau peresideni Iosepha Semita, Brigham Young, Heber C. Kimball, na Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, e rave rahi atu mau peresibutero maitai, e te mau taime maitai ta matou i oaoa amui. Mai te mea e haamata to‘u mau hoa apî i te rave i te reira e ia tamau noa, e riro mai ïa te reira ei faufaa hau atu i te auro na ratou i te hoê mahana i muri ra.16

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • No te aha te mau buka aamu a te peresideni Woodruff i riro ai ei mea faufaa no te Ekalesia ? (A hi‘o i te mau api 139, 141). Eaha te parau a te peresideni Woodruff i te feia e mana‘o nei e ore ta ratou mau buka aamu e faatupu i te hoê huru–ê–raa i roto i te tahi ê atu taata ?

  • Eaha te tahi o te mau mea tei tupu i roto i te Ekalesia i roto i to outou nei oraraa ? Nahea ta outou buka aamu no ni‘a i teie nei mau mea i tupu e tauturu ai i ta outou mau tamarii e ta outou mau mootua ?

  • A tai‘o faahou i te paratarafa matamua i te api 141. Nahea te faahitiraa parau a te peresideni Woodruff i roto i teie nei paratarafa e tano ai i ni‘a i te parau no te papa‘iraa i te buka aamu ? A feruri hohonu i te ohipa e tupu ia mo’e ana‘e te mau ohipa faufaa rahi tei tupu i teie nei u‘i e i te mau u‘i a muri atu.

  • A hi‘o i te pene, ma te imi i te mau huru haamaramaramaraa e ti‘a ia tatou ia tuu atu i roto i ta tatou mau buka aamu. Nahea teie nei mau huru buka aamu e haamaitai ai ia tatou tata‘itahi ? Eaha te mau rave‘a e haamatai ai teie nei mau buka i to tatou mau utuafare ?

  • Eaha ta outou e hinaaro ia ite no ni‘a i te oraraa o to outou mau tupuna ? Eaha ta teie e faaite mai nei ia outou no ni‘a i te mea e ti‘a ia outou ia papa‘i i roto i ta outou buka aamu ?

  • No te aha e mea faufaa rahi ia papa‘i no ni‘a i te mau mea i muri noa iho i to ratou tupuraa ? (A hi‘o i te api 144). Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faataa i te taime no te papa‘iraa i te buka aamu ?

  • A huri atu i te mau api 144-147 e a tai‘o faahou i te a‘oraa a te peresideni Woodruff i te mau tamarii e te Feia Apî. Nahea e nehenehe ai i te mau metua e te mau papa ruau e te mau mama ruau ia faaite i teie nei mau mana‘o i ta ratou mau tamarii e ta ratou mau mootua ? Nahea ta ratou e nehenehe ai e faaohipa i teie nei mau mana‘o i roto i te hoê pureraa pô utuafare aore râ apooraa utuafare ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Nephi 1:1; Omoni 1:17; Mosia 1:1–6; Alama 37:1–9; Mose 6:5–6

Te mau nota

  1. Journal of Wilford Woodruff, aore e tai‘o mahana, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei.

  2. Journal of Wilford Woodruff, 17 no mati 1857.

  3. Journal of Wilford Woodruff, 17 no mati 1857.

  4. Wilford Woodruff: History of His Life and Labors As Recorded in His Daily Journals (1964), v.

  5. A Comprehensive History of the Church, 6:354-55.

  6. Journal of Wilford Woodruff, 15 no febuare 1853.

  7. Journal of Wilford Woodruff, 17 no mati 1857.

  8. Journal of Wilford Woodruff, 12 no febuare 1857.

  9. Journal of Wilford Woodruff, 6 no setepa 1856.

  10. Journal of Wilford Woodruff, 17 no mati 1857.

  11. Journal of Wilford Woodruff, 6 no setepa 1856.

  12. Journal of Wilford Woodruff, 12 no febuare 1862.

  13. Journal of Wilford Woodruff, 18 no novema 1855.

  14. Journal of Wilford Woodruff, 12 no febuare 1862.

  15. Journal of Wilford Woodruff, 6 no setepa 1856.

  16. « Keep a Journal », Juvenile Instructor, 1 no tenuare 1867, 5-6.

Hōho’a
Wilford Woodruff’s journal

I ni‘a i teie nei api no ta’na buka aamu, ua papa‘i o Wilford Woodruff i to’na mau mana‘o no ni‘a i to’na faaipoiporaa ia Phoebe Whittemore Carter.

Hōho’a
mother and daughter with journal

« Ia rave mai te mau tamaroa e te mau tamahine atoa i te hoê buka iti na ratou, e ia papa‘i rii i roto i te buka iti i te mau mahana atoa. »

Nene’i