Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia


Pene 1

Te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia

Na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua faaho‘i faahou mai te Fatu i Ta’na evanelia i roto i to’na huru hanahana mau, to’na mana mau, to’na afaro mau, e to’na maramarama mau.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

I to Wilford Woodruff vai tamariiraa, ua matau oia e to’na utuafare ia Robert Mason, e taata teie tei itehia no to’na mau ti‘aturiraa faaroo taa‘e maitai. Te faati‘a ra te peresideni Woodruff e:

« Te ti‘aturi ra oia e, e mea titauhia ia vai te mau peropheta, te mau aposetolo, te mau moemoea, te mau orama e te mau heheuraa i roto i te Ekalesia a te Mesia, mai tei vai atoa na i tahito ra; e te ti‘aturi atoa ra oia e, e faati‘a te Fatu i te hoê nunaa taata e te hoê Ekalesia, i te mau mahana hopea tei reira ho‘i te mau peropheta, te mau aposetolo e te mau horo‘a atoa, te mau mana, e te mau haamaitairaa, tei vai na ho‘i i te mau anotau atoa o te ao nei… Ua haere pinepine mai oia i te fare o to‘u metua tane i to‘u tamariiraa, e ua haapii mai ia‘u e i to‘u mau taea‘e i taua mau parau tumu ra; e ua ti‘aturi au ia’na.

« E taata pure tamau [oia], e ua farii oia i te mau moemoea e te mau orama, e ua faaite te Fatu ia’na i te mau mea e rave rahi, o te tupu i te mau mahana hopea, na roto i te mau orama..

« E faati‘a’tu vau i te hoê orama, ta’na i faati‘a mai ia‘u. Te taime hopea a ite ai au ia’na, na ô maira oia e: ‘Tei roto vau i ta‘u faaapu i te avatea te rave ra i te ohipa, i faaheitaotohia ai au i te hoê orama. Tei roto vau i te hoê uru raau rahi ua î i te mau tumu raau hotu: Ua po‘ia roa vau, e te haere ra vau na roto i te hoê aroa atea i ropu i te mau tumu raau, ma te imi i te tahi hotu no te amu; aita râ i itehia ia‘u te hoê noa a‘e hotu, e ua oto ihora vau i te mea e, aita i itehia ia‘u te hoê noa a‘e hotu. A hi‘o noa ai au i te uru raau, ma te uiui ia‘u iho e, no te aha râ aita e hotu, haamata a‘era te mau tumu raau i te farara i raro ati ti‘a a‘e ia‘u, aita hoê tumu raau faahou e ti‘a ra i roto i taua uru raau ra; I roto i to‘u maere rahi i te iteraa i taua ohipa ra, ite atura vau i te mau oteo apî i te fauraraa mai na raro mai i te aa o te mau tumu raau o tei farara i raro, e riro mai nei ei mau tumu rii raau tupu pautuutu maitai i mua i to‘u na mata. Ua tupu a‘era ratou i te rahi, ua uaa, e ua horo‘a mai i te maa e î roa a‘era te mau tumu raau i te mau hotu nehenehe aitâ vau i ite a‘e nei, e ua î roa vau i te oaoa i te iteraa i te mau hotu nehenehe e rave rahi. Ua ta‘uma atura vau i ni‘a i te hoê tumu e ua pafa‘i maira i te maa e î roa a‘era to‘u na rima, ma te faahiahia i to ratou nehenehe, e i te taime a tamata ai au i te amu i te reira, ua mo‘e a‘era taua orama ra, e ite a‘era vau ia‘u te ti‘a noa ra i roto i te faaapu, i taua vahi ra i reira vau i te ti‘araa i te haamataraa o te orama.

« ‘Ua tuturi ihora vau i ni‘a i te repo, e ua pure atura i te Fatu, e ua ani atura ia’na, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ia faaite mai oia ia‘u i te auraa o taua orama ra. Na ô maira te Fatu ia‘u e: « Teie te tatararaa o te orama; te mau tumu raau rarahi o te uru raau, o te u‘i taata ïa ta oe e ora na. Aita e Ekalesia na te Mesia, e aore ra, aita e basileia no te Atua i ni‘a i te fenua i roto i to oe u‘i. Aita e hotu no te Ekalesia a te Mesia i ni‘a i te fenua. Aita e taata faatoro‘ahia e te Atua no te faatere i te mau oro‘a o te evanelia o te faaoraraa i ni‘a i te fenua i teie mahana e i teie u‘i. Area râ, i roto i te u‘i i mua nei, o Vau o te Fatu, e faati‘a vau i to‘u basileia e i ta‘u Ekalesia i ni‘a i te fenua, e te mau hotu o te basileia e o te Ekalesia a te Mesia, mai tei vai na i muri a‘e i te mau peropheta, te mau aposetolo e i te Feia Mo‘a i te mau tau tuuraa atoa, e ite faahou-hia ïa te reira i roto i to ratou ra îraa i ni‘a i te fenua. E ora oe no te ite i te reira mahana, e e tape‘a oe i te reira hotu; eita râ oe e amu i te reira i te tahuti nei. »

Te parau faahou ra te peresideni Woodruff e: « Ia hope [ta’na] faati‘araa i te orama e te tatararaa, na ô maira oia ia‘u e,… ’Eita roa’tu vau e amu i teie hotu i te tahuti nei; o oe râ, oia ïa, e e riro oe ei taata itehia i roto i te reira basileia.’ Fariu ê atura oia e haere ê atura. Teie ïa te mau parau hopea o ta’na i parau mai ia‘u i ni‘a i te fenua nei…

« Ua farii oia i teie orama i te matahiti 1800, e ua faati‘a mai oia i te reira ia‘u i te matahiti 1830–i te pu‘e tau faatupuraa raau iho a faati‘ahia ai teie Ekalesia.

« Ua faatupu teie orama, e te tahi atu mau haapiiraa ta’na, i te hoê mana‘o hohonu i roto i to‘u feruriraa, e ua pure tuutuu ore au i te Fatu ia arata‘i mai Oia ia‘u na roto i to’na Varua, e ia faaineine ia‘u no ta’na Ekalesia ia tae mai oia. »

I te tomoraa mai o Wilford Woodruff i roto i te Ekalesia, ua papa‘ i oia i te hoê rata i to’na hoa o Robert Mason. Te parau ra oia e i muri a‘era e, « Ua faaite au ia’na e, ua itehia ia‘u te Ekalesia a te Mesia ta’na i parau mai ia‘u. Ua faaite au ia’na i te faanahonahoraa o te reira, e i te taeraa mai o te Buka a Moromona; e te vai ra i roto i te Ekalesia te mau peropheta, te mau aposetolo, e te mau horo‘a e te mau haamaitairaa atoa, e ua faaitehia mai i te Feia Mo‘a te hotu mau o te basileia e o te Ekalesia a te Mesia, mai ta te Fatu i faaite ia’na i roto i ta’na ra orama. Ua farii oia i ta‘u rata, e ua tai‘o i te reira e rave rahi taime, e ua tape‘a maite i te reira mai ta’na i tape‘a i te hotu i roto i te orama; tera râ, ua paari roa oia, e aita i maoro, pohe atura. Aita oia i ora no te ite i te hoê peresibutero ia rave i te mau oro‘a no te Evanelia i ni‘a ia’na.

« Te ohipa matamua o ta‘u i rave, i muri a‘e i te heheu-raa-hia mai te parau haapiiraa no te bapetizoraa no te feia i pohe, ua haere au e ua bapetizo ia‘u no’na. »1

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

E mea mure ore e te tauiui ore te evanelia a Iesu Mesia

Ua faaite te Fatu i to’na rima e rave rahi taime i roto i te mau tau tuuraa tata‘itahi, no te faati‘a i To’na basileia i ni‘a i te fenua nei; ua aupuru Oia i te mau taata–te mau varua teitei–tei haere mai e ora i te tahuti nei i tera tau e tera tau. Ua faauru oia i te reira mau taata; ua horo‘a i te mau heheuraa ia ratou; ua faa î ia ratou i te faaururaa, te maramarama, te parau mau, te mau mea no te basileia o te Atua.2

Mai te mea e, e putuputu outou i pihai iho i te metua Adamu, i pihai iho ia Seta, ia Mose, ia Aarona, i te Mesia, e aore ra, i te mau aposetolo, e haapii mai ia ratou paatoa i teie mau parau tumu o tei haapiihia ia tatou; eita roa’tu ratou e taui i te hoê vahi iti noa a‘e. E mea mure ore te huru o teie evanelia, e te tauiui ore ho‘i to’na faito.3.

Hoê ana‘e evanelia i vai na, hoê ana‘e o te haapiihia i te tamarii a te taata nei, aita te reira i taui, eita ho‘i e taui no teie tau e a muri noa’tu. Hoê huru to’na i te mau tau atoa o te ao nei; hoê huru to’na mau oro‘a. Te feia tei ti‘aturi i te evanelia, ua faaroo ratou ia Iesu hou a haere mai ai oia i te tahuti nei, e ua porohia ho‘i te tatarahaparaa i te hara hou to’na ra tau e tae roa mai i teie nei; ua haapa‘o atoa ratou i te bapetizoraa no te matararaa te mau hara e te tuuraa rima no te horo‘a o te Varua Maitai; e ua faanahohia te Ekalesia ma te tuuhia te feia faauruhia i roto ra… Ua titauhia teie mau mea i te mau tau atoa o te ao nei.4

I te mau tau atoa e vai te Ekalesia a te Fatu i ni‘a i te fenua nei, e te farii ra taua Ekalesia ra i te Evanelia a te Mesia, e te fana‘o ra ho‘i ratou i te Varua Maitai, te mau horo‘a atoa e te mau maitai atoa i vai na i roto i te Ekalesia a te Atua, e vai atoa ïa i roto i taua Ekalesia ra.5

Ua faati‘a Iesu Mesia i Ta’na Ekalesia a Ohipa ai Oia i te tahuti nei, ua topa râ te taata i roto i te taivaraa i muri noa iho i To’na poheraa e To’na Ti‘a-faahou-raa.

Ua hopoi atu Iesu Mesia… i te Evanelia i te Ati Iuda ra, e ua faati‘ a i To’na basileia i rotopu ia ratou, e ua tae mai te reira ma te apitihia i te mau horo‘a atoa, te mau maitai e te mau mana atoa: ua faaorahia te feia ma‘i; ua tiavaruhia te mau diabolo; ua faaitehia te mau horo‘a i rotopu ia ratou. Ua pato‘i râ te mau Ati Iuda Ia’na, e i te hopea ra, ua haapohe ratou Ia’na… Aita Oia i fariihia; e i reira, ia au i te faaueraa, ua afaihia’tu teie Evanelia i te mau Etene ra.6

I te faaite-raa-hia te basileia i te mau Etene ra, ua vauvauhia’tu ïa ma te mau aposetolo i roto, e te mau peropheta, e te mau mana faaora, e te mau heheuraa afaro ti‘a no ô mai i te Atua ra, e te mau horo‘a e te mau maitai atoa i ti‘aturihia e te mau Ati Iuda, e o ta ratou i fana‘o i te tau a vai ai ratou i roto i te haapa- ‘o: I te taime a tae atu ai te reira i te mau Etene ra, e mea afaro maitai to’na faanahonahoraa, tera râ, i roto i te roaraa o te tau, ua taui ratou i te mau oro‘a o te basileia o te Atua, e ua topa atoa ratou i roto i te huru o te feia ti‘aturi ore, e ua vai noa ratou e rave rahi tenetere aore e faanahonahoraa mau no te ra‘i i rotopu ia ratou… I roto i te roaraa o te tau, ua rave-ê-hia te mau horo‘a, e te mau maitai, e te mau mana o te basileia o te Atua, e te feia tei faatere na i te Ekalesia a te Atua i tahito ra, ua fatata ïa ratou paatoa i te taparahi-pohe-hia; ua taparahihia ratou i te mea e, ua rohi maite ratou no te tape‘a i te Ekalesia i roto i to’na huru viivii ore, e ua tamata na roto i to ratou puai atoa, ia haamau i te mau parau tumu ta te Atua i heheu mai.7

E rave rahi tenetere tei ma‘iri. Rave rahi milioni taata tei fanauhia, tei parahi i ni‘a i te fenua nei, tei pohe e tei haere atu i roto i te ao varua, e, ia au i te iteraa tei roaa ia tatou, aita hoê o ratou i mau i te mana no te haere i rotopu i te taata no te rave i te mau oro‘a o te Evanelia no te ora e te faaoraraa. Eita e ore e, e rave rahi milioni taata maitai, tei haa ia au i te maramarama tei roaa ia ratou…, o tei haere mai i to ratou ra tau, e tei poro i te Evanelia ia au i te maramarama tei roaa ia ratou. Aita râ ratou i mau i te mana no te faatere i te hoê noa a‘e oro‘a o te vai e tae roa’tu i muri atu i te pohe. Aita ratou i mau i te Autahu‘araa mo‘a.8

Ua fatata te ao nei i te ere roa i te iteraa i te parau mau, e i te Varua Maitai tei niniihia mai no te arata‘i i te taata i ni‘a i te e‘a o te parau mau… Na roto i te ti‘araa mai tera u‘i e tera u‘i, e i te haamauraa i ta ratou mau ture e ta ratou mau faanahoraa, e tei parau e, ua au te reira i te faanahonahoraa o te faaoraraa, noa’tu to ratou taa‘e te tahi i te tahi, e ua tae roa i te faatupu i te mau Ekalesia e rave rahi, tei taa‘e ho‘i te parau haapiiraa ta te tahi i ta te tahi, na te reira e faaite mai e, te vai ra hoê hape i reira.9

I muri a‘e i te mau tenetere e rave rahi o te taivaraa, ua faaho‘i faahou mai te Fatu i te îraa o te evanelia na roto i te peropheta Iosepha Semita.

Ua faaitehia te evanelia i to tatou nei anotau i roto i to’na ra hanahana mau, to’na mana mau, to’na faanahoraa mau, e to’na maramarama mau, mai tei tupu noa na i te mau tau atoa a vai ai te nunaa o te Atua i rotopu i te mau taata nei o ta’na i ite au mai. Taua faanahonahoraa ra e taua evanelia ra, i pohe ai te Mesia, e i haamanii ai te mau aposetolo i to ratou toto no te haapapû i te reira, ua faati‘a-faahou-hia ïa i roto i teie nei u‘i. Mea nahea te reira i te taeraa mai ? Na roto ïa i te utuuturaa a te hoê melahi mo‘a no ô mai i te Atua ra, tei [tau‘aparau] i te taata, e ua faaite atu ia’na i te poiri e tapo‘i nei i te ao, e ua faaite maira ia’na i te poiri ta‘ota- ‘o e haati ra i te mau nunaa, e te mau mea atoa e tupu i roto i teie u‘i, e o te pee atu i tera u‘i e tera u‘i, ma te vitiviti, e tae roa’tu i te ho‘iraa mai te Mesia [a hi‘o Iosepha Semita–Aamu 1:30–49]. Ua haapii te melahi ia Iosepha Semita i taua mau parau tumu ra tei titauhia no te faaoraraa i te ao nei; e ua horo‘a te Fatu i te mau faaueraa ia’na, e ua taati i te autahu‘araa i ni‘a ia’na, e ua horo‘a i te mana ia’na no te rave i te mau oro‘a o te fare no te Fatu. Ua parau Oia ia’na e, aita te evanelia e vai ra i rotopu i te taata nei, e aita ho‘i e faanahonahoraa mau no to’na basileia i roto i te ao nei, e ua faariu ê te taata i ta’na ra faanahonahoraa mau, ua taui i te mau oro‘a e ua ofati i te fafauraa mure ore, e ua farii i te haavare e i te mau mea aore e maitai to roto. Ua faaite atu Oia ia’na e, ua tae i te taime no te haamau i te niu no te faati‘a i te Basileia o te Atua i rotopu i te taata nei no te taime hopea, ei faaineineraa no te mahana hopea.10

Eaha te ohipa ta Iosepha Semita i rave i muri a‘e i to’na fariiraa i te autahu‘araa e te mau oro‘a no te reira ? E faaite atu vau ia outou i te ohipa ta’na i rave. Ua rave oia i te ohipa tei ore i ravehia e te mau orometua e te mau haapa‘oraa Keretetiano, e te taatoaraa o te ao nei, i roto i te rahiraa tenetere hoê ahuru e ma hitu, e pae ahuru u‘i, tei ma‘iri e tei pohe–noa’tu e taure‘are‘a [ite ore i te pae no te haapiiraa], ua faaite oia i te evanelia a Iesu Mesia i to te ao nei, i roto i to’na ra îraa, to’na afaroraa e to’na ohieraa, mai tei haapiihia e to’na Fatu e ta’na mau aposetolo; ua faaite oia i te Ekalesia a Iesu Mesia e i te basileia o te Atua, tei maitai roa i roto i to raua faanahonahoraa, mai tei faaauhia e Paulo–e upoo e te avae, e rima, te mau melo atoa o te tino tei maitai roa i mua i te ra‘i e te fenua nei [a hi‘o i te 1 Korinetia 12:12–28]. Nahea i ti‘a ai ia’na, hoê tamaiti [ite ore], ia rave i te mea tei ore i ravehia e te taatoaraa o te ao Keretetiano maramarama, i te roaraa hoê ahuru ma hitu tenetere ? No te mea, tei roto te mana o te Atua ia’na, ua haapiihia oia e te mau taata tei poro atoa na i taua evanelia ra a ora ai ratou i te tahuti nei, e na roto i te reira, ua faati‘a ïa oia i te mea ta te Metua Adamu, Enoha, Mose, Elia, Isaia, Ieremia e o Iesu e ta’na mau aposetolo paatoa i tohu ra.

Te parau maitai ra o Paulo e– « Aore ho‘i au i haamâ i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra. » [A hi‘o Roma 1:16.] No reira, e mea ti‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia parau e– »Aore tatou i haamâ i te evanelia a te Mesia. » Aita vau e haamâ ia parau e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua; aita vau e haamâ ia faaite e ua piihia oia e te Atua, e ua haamau oia i te niu o teie Ekalesia e teie basileia i ni‘a i te fenua nei, no te mea, e parau mau te reira, e te tane e aore ra, te vahine tei faauruhia e te Varua Maitai, e ti‘a ïa ia ite e ia haro‘aro‘a i teie mau mea.

… Ua ora oia e hope noa’tu te mau taviri atoa, te mau oro‘a e te mau ture atoa, i te fariihia e a’na, tei horo‘ahia i te taata i ni‘a i te fenua nei, mai te Metua Adamu e tae roa mai i teie nei tau tuuraa. Ua farii oia i te mau mana e te mau taviri, i raro a‘e i te rima o Mose, no te haaputuputuraa o te utuafare o Iseraela i te mau mahana hopea nei; ua farii oia i raro a‘e i te rima o [Elia] i te mau taviri no te taatiraa i te aau o te mau metua i te mau tamarii e i te aau o te mau tamarii i te mau metua; ua farii oia i raro a‘e i te rima o Petero, Iakobo e o Ioane i te aposetoloraa, e i te mau mea atoa no te reira; ua farii oia i raro a‘e i te rima o Moroni, i te mau taviri atoa e te mau mana i titauhia e te raau a Iosepha i roto i te rima o Epheraima; ua farii oia i raro a‘e i te rima o Ioane Bapetizo i te Autahu‘araa a Aarona, e to’na mau taviri e te mau mana atoa; e te mau taviri e te mau mana atoa no teie tau tuuraa, e aore au e haamâ ia parau e, e peropheta oia na te Atua.11

Aita o Iosepha Semita i ora mai ia Adamu, fatata hoê tauasini matahiti te maoro, ua ora noa râ oia e toru ahuru ma va‘u matahiti. Ua hopoi mai oia i te mau parau no te raau a Iosepha i roto i te rima o Epheraima–te aamu no te nunaa tahito o teie fenua. Na roto i te mana o te Atua ua huri oia i te reira, e ua haapararehia i roto i te mau reo e rave rahi. Taa‘e noa’tu te reira, ua faanahonaho oia i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i ni‘a i te niu o te mau aposetolo e te mau peropheta, te Mesia ra o Iesu iho te ofa‘i tihi [a hi‘o Ephesia 2:20]. Ua faatoro‘ahia te mau tane i te Autahu‘araa e ua tonohia, mai roto atu i te mau ohipa atoa o te oraraa nei, no te hopoi i te reira Evanelia i to te ao nei. Ua faaara te Atua ia Iosepha Semita e, ua piihia oia no te tope i te ô vine hoê a‘e taime toe hou te taeraa mai o te Tamaiti a te Taata nei [a hi‘o PH&PF 24:19]. Mai taua taime ra, e rave rahi tauasini peresibutero no Iseraela tei tonohia na te ao nei no te poro i te Evanelia… E ti‘a i te taata tata‘itahi ia tai‘o i te mau heheuraa i roto i te Buka no Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, tei horo‘ ahia ia’na i roto i te tau poto o ta’na i ora i te tahuti nei. O te hoê te reira o te mau parau rahi a‘e ta te hoê taata i horo‘a mai i te fetii taata nei. E ere râ i te reira ana‘e, ua faanaho atoa râ oia i te mau oro‘a hiero e te tahi atu â mau ohipa e rave rahi. O vai te ti‘a ia parau e, ua rave oia i te ohipa hau atu i ta Iosepha Semita i rave, i roto i te area poto o ta’na i ora i te tahuti nei ? Ua farii au i to‘u mau oro‘a hiero mai raroa‘e mai i to’na na rima. Ua faahaere mai oia i teie mau oro‘a atoa tei horo‘ahia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E nehenehe e parau e, e mea maere mau e te umere ho‘i te rahiraa ohipa tei ravehia e a’na.12

Tei ia tatou te haamaitairaa i teie nei no te haere i roto i te maramarama o te evanelia tei faaho‘ihia mai.

Te faariro nei au e, te feia o ta te Fatu i heheu i te evanelia a Iesu Mesia, e o ta’na i horo’a te autahu’araa mo‘a e te mana no te faatere i te mau oro‘a o to’na ra fare, e feia haamaitaihia ïa e a’na… Te feruri nei au e, mai te reira atoa ïa tatou i teie mahana; ua farii tatou i te haamaitairaa ia haere na roto i te maramarama, ua farii tatou i te haamaitairaa o te haro‘aro‘araa e te iteraa i te parau mau, te iteraa i te haere‘a e ora ai e e faateiteihia ai i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua. Tei roto tatou i te hoê ti‘araa e nehenehe ia tatou ia ite i to’na feruriraa e to’na hinaaro, na roto i ta’na mau tavini te mau peropheta. Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou nei, te mau orometua e te mau taata faauruhia, te mau taata tei faauruhia e te Varua e te mana o te Atua; ua faaahu ia ratou i te parau mau e ua faaî ia ratou i te paari no te haapii ia tatou i te mau tau atoa i te haere‘a ta tatou e haere. E haamaitairaa rahi mau te reira.13

Ia feruri ana‘e au… i te huru o te taata nei, e ia feruri ana‘e au i to tatou taa‘eraa i te tahi atu mau rahiraa taata, te mana‘o nei au e, e mea ti‘a ia tatou ia haamauruuru i to tatou Taata haamaitai rahi. Ehia rahiraa milioni taata e putuputu nei i roto i te mau fare rau, i te mau fare pureraa katorika, te mau Ekalesia, e te mau fare pure, no te haamori i te Atua, tera râ, te vai ra anei te hoê o te reira rahiraa amuiraa tei haro‘aro‘a i te parau mau, mai te tahi mau peresibutero no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei tei piihia no te poro i te mau taata o te fenua nei ? Ua roaa anei ia ratou te haro‘aro‘araa i te mau parau tumu o te reira evanelia, te reira faanahonahoraa no te faaoraraa, te evanelia a Iesu Mesia, ia nehenehe ia ratou ia hoê ?

E tena na, eita e nehenehe i te Atua ia faariro i te taata ei hoê mai te mea e, ua rau te huru o to ratou faaroo, e te rauraa o ta ratou mau haapiiraa, tei taa‘e ta te tahi i ta te tahi, mai te vai nei i te ao nei, tera râ, e nunaa haamaitaihia tatou; te mau nei tatou i te mau parau tumu no te amuiraa e te tahoêraa, e na roto i te hapa‘oraa e taamu ia te reira ia tatou te tahi e te tahi e e faariro ia tatou ei hoê.

Na te reira parau tumu i haamaitai e i faati‘amâ i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Ua faaora-papû-hia tatou i te mau arepurepuraa e te mau haafifiraa, te mau haapiiraa hape, te pouri, te hape e te ti‘aturiraa hape tei haapoiri i to tatou feruriraa e tae roa’tu i te taime a faaitehia mai ai i te tamarii a te taata nei e, tei roto ratou i te poiri, inaha, to tatou te reira huru i mutaa ra; hou a tae mai ai te maramarama, e rave rahi o tatou tei nee haere noa na roto i te poiri. Penei a‘e e feia aau parau-ti‘a paha tatou, ua î atoa paha tatou i te mau mana‘o maitai roa e te mo‘a ho‘i, noa’tu râ i te reira, e au te ao nei mai te matapo te huru i te perehahu-noa-raa i te pae fare [a hi‘o Isaia 59:9–11], tae roa’tu i te taime a heheuhia mai ai te îraa o te evanelia. Inaha, aita to tatou e Aposetolo, aita e peropheta, aita e taata faauruhia i roto ia tatou no te ti‘a mai e no te parau mai ia tatou i te ohipa ta tatou e rave e ora ai tatou, e ua titauhia ia tatou ia faaruru i taua mau arepurepuraa ra, taua mau ati ra e taua poiri ra ta te tamarii a te taata nei e farerei nei a ora ai ratou i roto i te mau haapiiraa hape, te mau peu hape, e te mau orometua hape…

Ua ti‘amâ tatou i teie nei mau mea, ua iriti-ê-hia te ata poiri, e ua haamata faahou te maramarama o te parau mau mure ore i te anaana i roto i to tatou aau…

Te parau nei au e, ua riro teie ei hoê o te mau haamaitairaa rahi roa a‘e ta te Atua i horo‘a mai i te tamarii a te taata nei, ia faaitehia te parau mau ia ratou…

Tei hea te tane e aore ra te vahine tei ore i taa i te hoê noa a‘e mea no ni‘a i te Atua e aore ra, no ni‘a i te ao a muri a‘e, tae roa’tu i te taime a heheu mai ai Iosepha Semita i te îraa o te evanelia ? E nehenehe ta‘u e tai‘o i taua mau mea ra i roto i te Bibilia ta tatou e ti‘aturi nei, e e farii nei i teie nei, tera râ, ua haatihia vau i te mau peu tahito o te ao nei, e ta‘u e ore e maramara nei.

I teie nei, te haapiihia nei tatou, i tera taime e tera taime, i te mau parau tumu ti‘a o te evanelia a Iesu Mesia, i te faanahonahoraa no te faaoraraa–te huru oraraa e roaa ai ia tatou te fariiraa a to tatou Metua i te Ao ra. E ere anei te reira i te hoê haamaitairaa i ni‘a a‘e i te mau haamaitairaa atoa ? Ahiri teie mau taata e taa nei i to ratou mau haamaitairaa, eita roa’tu ratou e farerei i te hoê taime pe‘ape‘a. Ahiri teie mau taata e taa nei i to ratou ti‘araa e i to ratou auraa mau i te Atua, e roaa ïa te oaoa rahi ia ratou, e i reira ratou e ite ai e, e taata aroha to tatou Metua i te ao ra, e ua ninii mai oia i te mau haamaitairaa rarahi e te hanahana i ni‘a ia tatou.14

Te haamaitai nei au i te Atua, o vau e ora nei i teie anotau o te ao nei, e i faaroo to‘u na taria i te haruru o te îraa o te evanelia a te Mesia.15

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i ni‘a i teie mau mana‘o a tuatapapa ai outou i teie pene, e aore ra, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi mau tauturu, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • A hi‘o faahou i te aamu i ni‘a i te mau api 1-3. Eaha tei ere i roto i te oraraa o Robert Mason ? Eaha ta teie aamu e haapii nei no ni‘a i te Taivaraa Rahi e te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia ?

  • A tuatapapa i te mau api 3-5, ma te imi i te mau tapa‘o no te Ekalesia mau a te Fatu. No te aha e mea faufaa ia haamauhia te Ekalesia ia au i te hoê noa iho hoho‘a ?

  • I roto i te mana‘o o te peresideni Woodruff, eaha te tumu i tupu ai te Taivaraa Rahi ? Eaha te tahi mau mea ta te Taivaraa Rahi i horo‘a mai ? (A hi‘o i te mau api 4-5) Nahea ia ite i te reira mau mea i teie mahana ?

  • A tuatapapa i te mau api 5-8, ma te imi i te tahi mau mea tei ravehia e te peropheta Iosepha Semita no te Faaho‘i mai i te evanelia. Nahea te reira mau mea ta’na i rave i te faauru i to outou oraraa ?

  • A tai‘o i te faahitiraa parau tei haamata i raro i te api 6. Nahea tatou ia faaite e, aore tatou i haamâ i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai ?

  • A hi‘o na i teie na ta‘o, Poiri e maramarama, i ni‘a i te mau api 8-10. Eaha te mea ta outou i apo mai i roto i ta te peresideni Woodruff faaohiparaa i teie na ta‘o ? Eaha te ere i roto i to outou oraraa mai te mea e, aita outou i haapa‘o i te evanelia tei faaho‘ihia mai ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Isaia 29:10–14; Amosa 8:11–12; Moromona 1:13–14; PH&PF 128:19–21

Te mau nota

  1. « Leaves from My Journal », Millennial Star, 23 no me, 1881, 334-35.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no tiurai 1866, 2.

  3. The Discourses of Wilford Woodruff, sel. G. Homer Durham (1946), 24.

  4. Deseret News: Semi-Weekly,12 no tenuare, 1875, 1.

  5. “The Faith of the Latter-day Saints,” Millennial Star, 25 no tiurai 1892, 478.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 13 no tiunu 1882, 1.

  7. Deseret News, 21 no mati 1855, 10.

  8. Deseret Weekly, 14 no novema 1891, 658.

  9. Deseret News, 26 no setepa 1860, 234.

  10. Deseret News, 21 no mati 1855, 10.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 25 no novema 1873, 1.

  12. “Discourse by President Wilford Woodruff,” Millennial Star, 21 no me 1894, 324-25.

  13. Deseret News, 26 no ditema 1860, 338.

  14. Deseret News, 6 no tenuare 1858, 350.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 28 no ditema 1875, 1.

Hōho’a
Joseph Smith’s First Vision

Na roto i te Orama Matamua a Iosepha Semita, ua haamata « te evanelia i te parare i to tatou nei anotau i roto i to’na ra hanahana mau, to’na puai, to’na faanahoraa mau e to’na maramarama. »

Hōho’a
Christ and the apostles

« Ua hopoi Iesu Mesia… i te Evanelia i te mau Ati Iuda e ua haamau i To’na basileia i rotopu ia ratou. »

Hōho’a
Prophet Joseph Smith receiving the apostleship

Ua farii te peropheta Iosepha Semita « i raro a‘e i te rima o Petero, Iakobo e o Ioane i te aposetoloraa, e i te mau mea atoa no te reira; »

Nene’i