Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te ohipa hiero: Te riroraa ei mau faaora i ni‘a i te mou‘a ra i Ziona


Pene 18

Te ohipa hiero: Te riroraa ei mau faaora i ni‘a i te mou‘a ra i Ziona

Te mau nei tatou i te mau taviri no te faaoraraa i to tatou mau tupuna tei pohe ma te ite ore i te evanelia.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

Ite ava‘e atopa 1841, i muri noa‘e i to’na ho‘i raa’tu i Nauvoo na te hoê misioni i te fenua Peretane, ua haere atu o Elder Wilford Woodruff i te hoê apooraa i reira to te peropheta Iosepha Semita haapiiraa i te haapiiraa no ni‘a i te faaoraraa i te feia pohe. Teie te taime matamua a faaroo ai Elder Woodruff, e e nehenehe ta te mau melo ora o te Ekalesia e farii i te mau oro‘a faaoraraa no to ratou mau tupuna tei pohe. Ua parau oia: « Ua riro te reira mai te hoê te‘a maramarama mai te terono o te Atua i to matou aau. Ua iriti te reira i te hoê aua aano mai te ao amuri atu i to matou nei mau feruriraa. »1 Ua parau atoa oia: E au ra ia‘u e te Atua tei heheu mai i taua parau tumu i te taata nei e Atua paari ïa,, te ti‘a e te parau mau, tei mau i te mau tapa‘o maitai atoa e te feruriraa paari e te ite. Ua ite au e taata tamau oia i roto i te here, te aroha, te parau–ti‘a e te haavaraa, e ua hinaaro vau ia rahi atu to‘u here i te Fatu mai mua’tu i roto i to‘u nei oraraa… Ua hinaaro vau i te parau Aleluia a tae mai ai te heheuraa faaiteraa mai ia matou te bapetizoraa no tei pohe. Ua ite au e, e ti‘araa to tatou ia oaoa i te mau haamaitairaa no te ra‘i mai. »2

I to’na faarooraa i teie nei haapiiraa, ua mana‘o ihora o Elder Woodruff i to’na ra metua vahine. « Te mea matamua tei tomo mai i to‘u nei feruriraa », ua parau mai oia, « e metua vahine ïa to‘u i roto i te ao varua. Ua pohe oia i te taime e 14 ava‘e to‘u. Aita roa’tu vau i ite i [to‘u metua vahine]. Ua feruri ihora vau, E mana anei to‘u ia haere e taati to‘u metua vahine i to‘u metua tane ? Te pahonoraa, oia ïa. »3 Ua parau oia i muri iho i te taime a farii ai oia i te pae hopea i te haamaitairaa no te taati to’na metua vahine i to’na ra metua tane: « E tuhaa to’na i te ti‘a–faahou–raa matamua; e ua hoona te reira noa ohipa i ta‘u mau ohipa atoa i roto i to‘u nei oraraa. »4 Ua faaite atoa oia i te oaoa ta’na i ite a rave ai oia i te mau oro‘a hiero no te tahi atu mau melo no te utuafare tei pohe: « Ua farii au i te haamaitairaa e te rave‘a no te faaoraraa i roto i te hiero no to tatou Atua te tahi maha tauatini fetii no to‘u metua tane e to‘u metua vahine. Te parau nei au i te reira no te mea o te hoê ïa o ta tatou mau haamaitairaa, te îraa e te hanahana e ore roa outou e ite e tae noa’tu ia matara te paruru. »5

A tavini ai oia ei peresideni no te Ekalesia, ua haamo‘a Wilford Woodruff i te hiero no Roto Miti. I taua taime ra ua ti‘aoro oia i te Fatu ia tauturu i te Feia Mo‘a i roto i ta ratou mau tautooraa no te faaora i te feia i pohe: « A faati‘a na oe i te mau ve‘a mo‘a ia haere mai e farerei ia matou i roto i teie nei mau pàpà‘i mo‘a e no te faaite mai ia matou i te ohipa e ti‘a ia matou ia rave no to matou mau taata tei pohe. E, mai ta oe i faauru i te aau o te mau taata e rave rahi tei ore â i tomo atura i roto i te fafauraa e oe no te imiraa i to ratou mau tupuna, e na roto i te reira raveraa ua itea ia ratou te mau tupuna o ta oe mau Feia Mo‘a e rave rahi, te pure nei matou ia oe e ia faarahi oe i teie nei hinaaro i roto i to ratou ouma, ia nehenehe ia ratou na roto i teie nei rave‘a ia tauturu i te faatupuraa i ta oe ohipa. A haamaitai ia ratou, te pure nei matou ia oe, i roto i ta ratou mau ohipa, ia ore ratou e topa i roto i te mau hape i te faaineineraa i ta ratou mau parau tuatapaparaa tupuna, e te ani atoa’tu nei matou ia oe ia iriti atu i mua ia ratou te mau uputa api no te haamaramaramaraa, e a tuu atu i roto i to ratou rima te mau buka no mutaa ihora, ia ti‘a ta ratou mau ohipa e ia hope atoa râ.6

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

E aroha to te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii atoa e e ore oia e faahapa ia ratou tei pohe ma te ore i farii i te rave‘a no te fariiraa i te evanelia.

Mai te mea aita te feia pohe i faaroo i te Evanelia, eita roa ïa te Fatu e tono atu ia ratou i hade no te mea aita ratou i farii i te reira. E Metua te Fatu no te taatoaraa. E aroha to’na no te taatoaraa… E rave rahi milioni taata tei fanauhia i te tino nei, tei ora e tei haere i roto i te menema, tei ore roa i ite i te hoê peropheta i roto i to ratou oraraa; tei ore i ite i te hoê taata tei piihia e te Atua e tei mau i te mana no te faatere i roto i te hoê oro‘a o te Fare o te Fatu. E faahapa anei te Atua ia ratou no te mea aita ratou i farii i te Evanelia ? Eita roa ïa.7

E ore te Atua e haapa‘o i te huru o te taata; eita oia e horo‘a i te mau haamaitairaa i te hoê u‘i e eita e horo’a i te reira mau haamaitairaa i te tahi u‘i, e e ti‘a i te utuafare taata atoa, mai te metua Adamu e tae mai i to tatou nei anotau, ia farii i te haamaitairaa, i te tahi vahi, no te faarooraa i te evanelia a te Mesia; e e ore roa ïa te mau u‘i tei haere atu ma te ore i faaroo i taua evanelia ra i to’na îraa, to’na mana e to’na hanahana, e faahapahia e te Atua no to ratou haapa‘o–ore–raa i te reira. Eita atoa oia e faahapa no te pato‘iraa i te hoê ture tei ore roa i itehia aore râ i taahia e ratou; e mai te mea e ora ratou mai te au i te ite ta ratou i farii, ua faati‘ahia ïa ratou e tae noa’tu i teie nei, e e porohia râ ratou i roto i te ao varua.8

E riro tatou ei mau faaora i ni‘a i te Mou‘a ra i Ziona a patu ai tatou i te mau hiero e a farii ai tatou i te mau oro‘a faaora no tei pohe.

E rave rahi to tatou mau tupuna, tei roto i teie nei i te ao varua, tei ore roa i ite noa‘e i te hoho‘a mata o te hoê aposetolo, peropheta aore râ te hoê taata faauruhia, e ua tape’ahia ratou i te tape’araa. Te poro ra Iosepha Semita, Heber Kimball, George A. Smith e e rave rahi tauatini mau peresibutero i taua mau varua ra, e e farii ratou i te iteraa papû ta te mau peresibutero e faaite atu; eita râ te mau peresibutero e bapetizo i te feia tei ti‘aturi i reira; aita e bapetizoraa i roto i te ao varua e aita’toa e faaipoiporaa e e horo‘araa ia faaipoipohia.9

E ti‘a i te tahi taata aore râ te mau taata e ora râ i te tino nei ia rave i teie nei tuhaa no te ohipa no ratou; no te mea e ohipa rahi atoa ia faaora i te hoê taata pohe tei ore roa‘e i farii i te Evanelia mai te hoê taata ora. E e ti‘araa to te mau taata atoa tei faaru’e mai ma te ite ore i te Evanelia ia tia‘i i te tahi taata i te oraraa nei ia rave i teie nei ohipa no ratou.10

E hopoi’a na tatou ia ti‘a i ni‘a e ia patu i teie nei mau hiero. Te faariro nei au i teie nei tuhaa no ta tatou ohipa mai te hoê misioni e hoê â to’na faufaa e te pororaa i te evanelia i te feia ora; e e faaroo te feia pohe i te reo o te mau tavini a te Atua i roto i te ao varua, e eita e nehenehe ia ratou ia ti‘a mai i ni‘a i te po‘ipo‘i o te ti‘a–faahou–raa [matamua] maori râ ia ravehia te tahi mau oro‘a no ratou na roto i te monoraa i roto i te mau hiero tei patuhia i te i‘oa o te Atua… E ti‘a i te tahi taata ia faaora ia ratou, na roto i te raveraa i taua mau oro‘a no ratou i te tino nei no te mea eita ho‘i e noaa ia ratou ia haapa‘o ia ratou iho i roto i te ao varua, e ia nehenehe teie nei ohipa ia ravehia, e ti‘a ïa ia vai mai ta tatou mau hiero i reira e ravehia’i taua ohipa ra; e te hinaaro nei au e parau atu ia outou, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine, e te titau nei te Atua no te ra‘i ia tatou ia ti‘a i ni‘a e ia patu i teie nei mau hiero, ia faaoioihia te ohipa no te faaoraraa. E farerei mai ta tatou utu‘a maitai ia tatou ia haere atu tatou i tera’tu pae o te paruru…

… Aita vau i maere i te parau a te peresideni [Brigham] Young i te na ô raa e, ua faauruhia oia i te pii i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faaoioi i te paturaa i teie nei mau hiero. Ua ite oia i te faufaa rahi no te ohipa; i teie nei râ, ua reva’tu oia, na tatou ïa e tamau i te reira, e e haamaitai mai te Atua i ta tatou mau tautooraa e e oaoa tatou i roto i te reira. Teie te hoê faaineineraa titauhia no te tae–piti–raa mai o te Faaora; e ia patu ana‘e tatou i te mau hiero e mana‘ohia ra i teie nei, i reira ïa tatou e haamata ai i te ite i te titauraa no te patu i te tahi atu mau hiero, e mai te au i te itoito o ta tatou mau tutavaraa i roto i teie nei arata‘iraa, e ite ai tatou i te faufaa rahi o te ohipa e ti‘a ia ravehia, e te mau mea i teie nei taime o te hoê noa ïa haamataraa.; Ia tae mai te Faaora, e faataahia hoê tauatini matahiti no teie nei ohipa faaoraraa; e ti‘a mai te mau hiero na ni‘a i te taatoaraa o teie nei fenua no Iosepha–Amerika Apatoerau e Apatoa– e i Europa atoa e te tahi atu mau vahi; e e ti‘a i te mau huaai atoa no Sema, Hama e Iapheta tei ore i farii i te evanelia i te oraraa nei, ia monohia’tu i roto i te mau hiero a te Atua hou a pupu atu ai te Faaora i te basileia i te Metua, ma te parau atu e: « Ua oti te ohipa. »11

Tei mua ia outou… te tahi mau mea no ni‘a i te faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe, e te tahi mau mea no ni‘a i te paturaa i te mau hiero. E mau ohipa faufaa rahi teie, e te mau taea‘e e te mau tuahine. E mau ohipa teie ta tatou e rave no te tahi atu mau taata o te ore roa e nehenehe ia ratou ia rave no ratou iho. Teie ta Iesu Mesia i rave a horo’a’i Oia i To’na ra ora no te faaora ia tatou, no te mea aita e nehenehe ia tatou ia faaora ia tatou iho. E mau metua tane e e mau metua vahine e e mau fetii to tatou i roto i te ao varua, e e ohipa ta tatou no te rave no ratou. E anaanatae rahi to‘u na ni‘a i to‘u ti‘araa taata no teie nei ohipa faaoraraa i tei pohe, e to‘u atoa mau taea‘e e te mau tuahine. Teie te hoê ohipa e ti‘a ia tatou ia tamau noa ia au i te mau rave‘a… E ohipa teie na te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. A rave i te maraa ia outou i te rave i roto i teie nei ohipa, e ia haere ana‘e outou i tera’tu pae o te paruru, e haamaitai mai to outou mau metua tane, te metua vahine, te fetii e to outou mau hoa ia outou no te ohipa ta outou i rave, e no te mea ho‘i ua riro outou ei mauhaa i roto i te rima o te Atua i te imiraa i to ratou ora, e itehia mai ïa outou ei mau Faaora i ni‘a i te Mou‘a ra i Ziona no te faatupuraa i te tohuraa [a hi‘o Obadia 1:21]12

Ua haamaitaihia tatou e te mana e te ti‘araa, ma te mau i te Autahu‘araa Mo‘a na roto i te faaueraa a te Atua, ia ti‘a i ni‘a i te fenua nei e ia faaora i te feia ora e te feia pohe atoa. E mai te mea aita tatou e na reira, e faahapahia ïa e e tapu–ê–hia ïa tatou i ni‘a i te fenua nei, e e faati‘a mai te Atua no Iseraela i te hoê nunaa o te rave i te reira ohipa faaoraraa.13

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a feruri hohonu e a farii i teie nei mau mea i roto i to outou aau. A imi i ta outou mau parau tuatapaparaa e a faaî atu i te reira ma te parau–ti‘a i mua i te Fatu, e a faaohipa i teie nei parau tumu, e e haamaitai mai te Atua ia tatou, e e haamaitai mai te feia tei faaorahia ia tatou i te mau mahana i mua nei. Te pure nei au i te Atua e ia araara to tatou mata mai te hoê nunaa no te hi‘o, ia matara to tatou tari‘a no te faaroo, e ia matara to tatou aau no te taa i te ohipa puai e te faahiahia e vai nei i ni‘a i to tatou nei mau tapono e ta te Atua no te ra‘i e titau nei ia tatou. E mea faahiahia e te hanahana teie nei mau parau tumu ta te Atua i heheu mai ia tatou no ni‘a i te faaoraraa i to tatou feia tei pohe.14

Te tia‘i nei te feia pohe ma te pe’ape’a rahi e ia farii tatou i te mau oro‘a no ratou, e te hi‘o nei te Atua iho i te ohipa hiero ma te anaanatae rahi.

E ohipa rahi ta tatou e vai nei i mua ia tatou no te faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe. Te hi‘o–maite–hia ra te e‘a ta tatou e rave nei e to te ra‘i atoa.15

Te ti‘aturi nei to tatou mau tupuna ia tatou no te rave i teie nei ohipa. Te hi‘o nei ratou ia tatou ma te pe‘ape‘a rahi, e te hinaaro nei ratou e ia faaoti tatou i teie nei mau hiero e ia rave tatou i te tahi mau oro‘a no ratou, ia nehenehe ia ratou ia ti‘a mai i ni‘a i te po‘ipo‘i o te ti‘a–faahou–raa e ia oaoa atoa i te mau haamaitairaa ta tatou e oaoa nei.16

« O ratou atoa o tei pohe ma te ite ore i teie Evanelia, o tei farii râ i te reira ahiri ratou i faati‘ahia ia ora noa, e riro ïa ei feia ai‘a no te basileia tiretiera o te Atua; oia atoa, o ratou atoa o te pohe mai teie atu taime ma te ite ore i te reira, o tei ti‘a râ ia farii i te reira ma to ratou aau atoa, e riro ïa ratou ei feia ai‘a no te reira basileia. E Na‘u, na te Fatu, e haava i te mau taata atoa mai te au i ta ratou ra mau ohipa, e mai te au ho‘i i te hinaaro o to ratou ra mau aau. » [PH&PF 137:7–9]. E mea na reira atoa e to tatou mau tupuna. E mea iti roa, aore râ aita roa‘e hoê, o te ore e farii i te Evanelia… E e farii te mau tupuna o teie nei nunaa i te Evanelia.17

Ua parau te peresideni Young ia tatou, e parau mau roa te reira, mai te mea e ti‘a i te feia pohe ia parau mai ma te reo puai mai hoê ahuru tauatini patiri, ma te pii atu i te mau tavini a te Atua ia ti‘a i ni‘a no te patu i te mau hiero, ma te faarahiraa i to ratou piiraa e te faaoraraa i ta ratou mau taata tei pohe.18

Ahiri ua ite e ua taa [tatou] i te mana‘o o te peropheta Iosepha Semita, e te mana‘o o to’na mau taea‘e i amui atu ia’na, e te mau mana‘o o te mau milioni taata tei tape’ahia i roto i to ratou tape’araa i roto i te ao varua, e ore ïa tatou e rohirohi… E haa ïa tatou no te faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe.19

Tei ni‘a iho te mata o te ra‘i ia tatou; te hi‘o noa ra te mata o te Atua iho, te mata o te mau peropheta e te mau Aposetolo atoa i roto i te ao varua, ia tatou, ma te hi‘o atu i teie nei Autahu‘araa, no te hi‘o eaha ta ratou e rave ra, e eaha ta ratou e rave nei. E ua hau atu te reira i te faufaa rahi i te mea ta tatou e ite ra e e taa ra. Ia araara to tatou mata i te faufaa rahi o te mau oro‘a o te Fare o te Atua e ia rave tatou i ta tatou hopoi’a ia nehenehe ia tatou ia faati‘ahia.20.

Ia farerei ana‘e tatou i to tatou mau tupuna i te ao varua, e riro ïa ei taime no te oaoaraa aore râ no te tatarahaparaa, tei te huru ïa o te ohipa ta tatou i rave no ratou i ô nei.

E mana to tatou no te… faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe. E rave rahi o outou tei rave i teie nei ohipa, e te ti‘aturi nei au e, e tamau paatoa outou a vai noa’i to outou mau taata tei pohe no te faaora. Eiaha roa e faaea i taua ohipa ra a vai noa’i ia outou te mana no te tomo atu i roto i te hiero… Ua faaora vau i te tahi tauatini i reira. Ua rave au i te mau bapetizoraa, te mau faatoro‘araa, te mau horo‘iraa e te faatahinuraa, te mau oro‘a e te mau taatiraa no ratou, hoê â mau oro‘a mai te mea ra te ti‘a nei ratou i te tino nei. E haere au e farerei atu ia ratou i te tahi atu pae o te paruru. E haere outou e farerei i to outou mau fetii.21

Ia vaiiho ana‘e au i to‘u tino i roto i te menema e ia haere to‘u varua i te ao varua, e oaoa ïa vau e e farii au i te hanahana e ratou i te po‘ipo‘i no te ti‘a–faahou–raa. no te mea ua farii ratou i teie nei mau parau tumu. « E mea maitai’ e parau mai paha outou, « e mai te mea eita teie nei feia ta oe i bapetizo e farii i te Evanelia ? » E hape ïa na ratou e ere na‘u. Teie te hoê hopoi’a e vai nei i ni‘a ia Iseraela taatoa, e ia rave ratou i teie nei ohipa, ia vai noa â ta ratou rave‘a i o nei i ni‘a i te fenua.22

Eaha ïa to‘u mana‘o, i muri a‘e i to‘u ora roa mai ta‘u i ora, e te mau haamaitairaa ta‘u i farii no te haere i roto i teie nei mau hiero, ia haere ana‘e au i te ao varua ma te oreraa i rave i teie nei ohipa ? E farerei au i te mau fetii o to‘u metua tane, e farerei au i te mau fetii o to‘u metua vahine, e farerei au i to‘u mau tupuna, e ua tape’ahia ratou i roto i te vahi tape’araa; ua mau vau i te mau taviri no to ratou faaoraraa, e aita â vau i rave i te tahi ohipa no ratou; eaha râ ïa to‘u mau mana‘o, aore râ eaha râ ïa to ratou mau mana‘o no‘u ?23

Aita vau e hinaaro ia haere atu i roto i te ao varua e ia farerei i to‘u mau tupuna tei ore roa i faaroo i te Evanelia i to ratou ra tau e to ratou u‘i, e ia parau mai ratou ia‘u e, « Tei roto i to oe rima te mana no te haere e faaora ia‘u e aita roa oe i rave i te reira. » Aita vau e hinaaro e ite i teie huru ohipa. Aita vau e hinaaro i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia ite i te reira. Te mana‘o nei au e, e mea maitai te ohipa ta tatou e rave nei. E maha ta tatou mau hiero tei faati‘ahia i roto i teie nei mau faa no te mau mou‘a [i te matahiti 1897], e e mea faaohipa–maitai–hia ratou e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te hinaaro ra matou ia tamau noa i te reira e tae no‘atu ua faaora tatou i te mau taata atoa e noaa ia tatou i te faaora. Mai te mea e faaohipa tatou i teie nei parau tumu, e farii ïa tatou i te haamaitairaa no te reira. E e vai mai te reira ia tatou i te po‘ipo‘i o te ti‘a–faahou–raa ia ti‘a mai to tatou mau metua tane e metua vahine e to tatou mau tupuna i ni‘a e tatou atoa no te mea ua faaora tatou ia ratou.24

Ia ore ana‘e tatou e rave i tei titauhia ia tatou i roto i teie nei ohipa, tei raro a‘e ïa tatou i te faahaparaa. Mai te mea e haapa‘o tatou i teie ohipa, i reira, ia haere ana‘e tatou e farerei i to tatou mau hoa i roto i te basileia tiretiera, e parau mai ïa ratou, « Ua riro outou to matou mau faaora, no te mea e mana to outou i te raveraa i te reira. Ua haapa‘o outou i teie nei mau oro‘a ta te Atua i titau. »25

Ua piihia tatou ei mau Faaora i ni‘a i te Mou‘a ra i Ziona a vai noa’i te basileia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei. E mau parau tumu hanahana teie. Ia faaorahia tatou iho, e ia faaora i to tatou mau taata tupu, auê ïa parau tumu hanahana e! Eaha te auro e te piru, eaha te mau tao‘a rahi no teie nei ao ? E mou ratou na roto i te faaohiparaa. E pohe tatou e e faaru’e tatou ia ratou. Mai te mea râ e ora mure ore to tatou, e ua tape’a tatou i te faaroo e ua upooti‘ a tatou i ni‘a i te ao, e oaoa ïa tatou ia haere atu tatou i tera’tu pae o te paruru. E oaoa vau i roto i teie mau mea atoa. Aita roa e parau tumu ta te Fatu i heheu mai o ta‘u i oaoa rahi a‘e maori râ te parau tumu no te faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe; e e parahi tatou e to tatou mau metua tane, to tatou mau metua vahine, ta tatou mau vahine e ta tatou mau tamarii i roto i te faanahonahoraa utuafare, i te po‘ipo‘i no te ti‘a–faahou–raa matamua e i roto i te Basileia Tiretiera. E mau parau tumu faahiahia teie. Ua hoona te mau tusia atoa no teie mau mea.26

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri hohonu i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu â tautururaa, a hi‘o atu i te mau api v-ix.

  • Eaha te huru o Wilford Woodruff i to’na faaroo–matamua–raa i te haapiiraa no te faaoraraa i te feia i pohe ? Eaha to’na mana‘o matamua ? (A hi‘o i te api 208-209). Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai roto mai i teie nei mau pahonoraa ?

  • Ua parau te peresideni Woodruff e, e mea faufaa rahi te ohipa hiero no te feia pohe mai te ohipa misionare no te feia ora (api 210). A feruri aore râ a aparau i te auraa no teie faahitiraa parau. Eaha te mau mea i tupu tei faaite mai ia outou te tuatiraa i roto i te ohipa hiero e te ohipa misionare ?

  • Ua parau te peresideni Woodruff e ia farii ana‘e tatou i te mau oro‘a no tei pohe, te rave nei ïa tatou i te hoê ohipa e « ore e nehenehe ia vetahi ê ia rave no ratou iho » (mau api 210-11). Nahea teie iteraa e tauturu ai i to outou mau mana‘o no ni‘a i te ohipa hiero ?

  • A tai‘o faahou i te tuhaa e haamata i te api 212. Mai te au i te peresideni Woodruff, eaha te mana‘o o to tatou mau tupuna no ni‘a i te ohipa hiero ? Eaha to te Atua te Metua hi‘oraa i teie nei ohipa ? Eaha to outou mana‘o a tai‘o ai outou i teie nei mau faahitiraa parau ?

  • A tai‘o faahou i te tuhaa hopea no te pene, ma te haamata i te 214. A feruri i to outou mana‘o ia farerei outou i to outou mau tupuna i roto i te ao varua.

  • Nahea e nehenehe ai ia outou ia faataa i te tahi taime no te ohipa hiero e te ohipa aamu utuafare ? Eaha te mau rave‘a ta te Ekalesia e horo’a mai nei no te arata‘i e no te tauturu ia outou ?

  • Nahea te raveraa i te ohipa hiero e te aamu utuafare e haapuai ai i to tatou mau utuafare ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te feia apî o te Ekalesia ia ite i te oaoa i roto i ta ratou hopoi’a no te faaoraraa i tei pohe ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: 1 Korinetia 15:29; PH&PF 128; 138

Te mau nota

  1. Deseret Weekly, 25 no ditema 1897, 34.

  2. Deseret News, 27 no me 1857, 91.

  3. Deseret Weekly, 25 no ditema 1897, 34.

  4. Deseret Weekly, 24 no febuare 1894, 288.

  5. Deseret Weekly, 24 no febuare 1894, 288.

  6. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e G. Homer Durham (1946), 341.

  7. Deseret Weekly, 19 no eperera 1890, 562.

  8. The Discourses of Wilford Woodruff, 149.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 2 no me 1876, 4.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 14 no Me1878, 1.

  11. Deseret News: Semi-Weekly, 26 no mati 1878, 1.

  12. Millennial Star, 21 no novema 1887, 742-43.

  13. Millennial Star, 21 no me 1894, 324.

  14. Millennial Star, 28 no me 1894, 341.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 18 no atopa 1881, 1.

  16. The Discourses of Wilford Woodruff, 150.

  17. Millennial Star, 28 no me 1894, 339-40.

  18. Deseret News: Semi-Weekly, 26 no mati 1878, 1.

  19. Deseret News: Semi-Weekly, 26 no atopa 1880, 1.

  20. I roto i te Conference Report, atopa1897, 47.

  21. Deseret Weekly, 6 no atete 1892, 193.

  22. Deseret Weekly, 25 no eperera 1891, 555.

  23. Millennial Star, 14 no me 1896, 309.

  24. Deseret Weekly, 25 no ditema 1897, 34.

  25. I roto i te Conference Report, atopa 1897, 47.

  26. Deseret Weekly, 30 no atete 1890, 308.

Hōho’a
Salt Lake Temple

Te hiero no Roto Miti, haamo‘ahia e te peresideni Wilford Woodruff i te 6 no eperera 1893.

Hōho’a
Winter Quarters Nebraska Temple

Te hiero no Winter Quarters Nebraska, patuhia i te vahi i reira te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e rave rahi i puhapa ai i te tau to‘eto‘e no te matahiti 1846-47 hou to ratou tere i te Faa no Roto Miti.

Hōho’a
St. George Utah Temple

Te hiero no St George Utah, i reira te peresideni Wilford Woodruff taviniraa ei peresideni hiero.

Nene’i