Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Te ohipa pae tino e te pae varua, « te hoeraa i roto i te ohipa »


Pene 22

Te ohipa pae tino e te pae varua, « te hoeraa i roto i te ohipa »

I roto i ta tatou mau tutavaraa no te haapuai i to tatou mau utuafare e te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa i te pae tino e te pae varua.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

I te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua a‘o pinepine te mau peropheta e te mau aposetolo i te nunaa ia rave i ta ratou tuhaa no te paturaa i te basileia o te Atua. Ua titau teie nei tutavaraa i te ohipa i te pae varua e te pae tino. Taa ê noa’tu i te mau ohipa mai te pureraa, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e te faaiteraa i te evanelia, ua patu te Feia Mo‘a i te mau fare e te mau oire, ua haamau i te mau fare haapiiraa na te huiraatira, ua tanu e ua faarari i te repo paari, e ua huti mai te ofa‘i ereere na ni‘a mai i te mau mou‘a no te paturaa i te hiero no Roto Miti. I te matahiti 1857, hoê ahuru matahiti i muri a‘e i to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea tomoraa’tu i roto i te Faa no Roto Miti, ua parau o Elder Wilford Woodruff: « Mai te mea e haere tatou iho e rave i te ohipa e e patu i te basileia o te Atua, noa’tu eaha te huru o ta tatou ohipa no te paturaa i te basileia, i roto anei i te paturaa i te hoê faataheraa pape, aore râ i roto anei i te paturaa i te hoê hiero, i te pororaa anei i te evanelia, te faapuraa anei i te fenua, aore râ te tahi ohipa ê atu… E ite ïa tatou e, e tauturu te Fatu ia tatou e e turu oia ia tatou, e e horo‘a mai oia i to’na puai, e e tauturu oia ia tatou i roto i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia rave. »1

Ua ite o ratou tei matau i te peresideni Woodruff e aita oia i parau vaha noa i te faufaa o te rave–puai–raa i te ohipa–ua faaohipa oia i te parau tumu i roto i to’na oraraa. Taa ê noa’tu i te faarahiraa i to’na mau piiraa i roto i te autahu‘araa, ua itoito oia i roto i ta’na mau ohipa i te pae tino, e tae noa’tu i to’na ru‘auraa. Ua papa‘i te taata papa‘i aamu Feia Mo‘a o Andrew Jenson: « Ua riro to’na itoito i te ohipa ei tuhaa itehia e te mata no to’na huru, e i te iva ahururaa o to’na matahiti, ua aravihi a‘e te hoê o ta’na mau mootua ia’na i te vaere i roto i te aua pota, ua parau oia ma te haehaa: ‘E, teie te taime matamua i roto i to‘u nei oraraa ua aravihi a‘e te hoê o ta‘u mau tamarii i te ohipa vaere.’2

Ua parau te hoê taata tei ora i te tau o te peresideni Woodruff: « E mea au na’na i te rave i te ohipa, eiaha no te ohipa noa, no te mea atoa râ e faaueraa te reira na te Atua. E ere te ohipa ei rave‘a noa na’na no te haere atu i mua i roto i te ao nei, ma te amui atu te mau mea maitai e te fana‘o i to’na iho oraraa e no te mau taata ta’na e faaamu nei; ua riro te ohipa ei haamaitairaa na’na, ei rave- ‘a, ei taime ta’na e faaohipa mai te peu e faati‘a to’na piiraa ia na reira oia… Ua riro te hou i ni‘a i te rae ei faaueraa na te Atua mai te pure; ua faahoho‘a teitei oia i roto i to’na oraraa e na te oraraa kerisetiano ohie e faatupu i te oraraa maitai o te taata i te pae tino, i te pae feruriraa e te pae morare. Ua ti‘aturi maite oia i te maitai morare no te ohipa i te pae tino. Ua here oia e ua oaoa oia i te reira. »3

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

A patu noa’i tatou i te basileia o te Atua, e rave atoa tatou i ta tatou mau ohipa i te pae tino.

Ua parau pinepine to tatou peresideni [Brigham Young] ia tatou e, eita e nehenehe ia tatou ia faataa ê te pae tino i te pae varua, e ti‘a râ ia raua toopiti ia rave amui i te ohipa, o te reira ihoa e e ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa no te paturaa i te Ekalesia e te basileia o te Atua.4

Te mana‘o nei te tahi o te mau taata e, aita ta te Peresideniraa o teie nei Ekalesia e na Ahuru ma Piti Aposetolo e auraa no te mau mea no te pae tino. E, tei roto ïa tatou i te hoê huru ino mai te mea aita tatou e tau‘a nei i te mau mea no te pae tino.5

Te patu nei tatou i te basileia mau o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e te vai nei ta tatou mau hopoi‘a i te pae tino e ti‘a ia tatou ia rave. Te faaea nei tatou i roto i te mau tino tahuti nei, te amu nei tatou i te maa tahuti, te patu nei tatou i te mau fare tahuti, te faaamu nei tatou i te mau puaatoro tahuti e te sitona tahuti; te aro nei tatou i te mau aihere tahuti, e te mau enemi tahuti i roto i to tatou nei repo, e te horo‘a mai nei teie nei mau mea i te titauraa ia haere atu e rave i te mau hopoi‘a e rave rahi o te hoê natura tahuti e te fifi, e tei roto ïa te reira i ta tatou nei haapa‘oraa.6

Eita e nehenehe ta tatou e patu ia Ziona ma te parahi noa i ni‘a i te hoê tapu raau ma te himeneraa i te oaoa mure ore; e ti‘a ia tatou ia faaapu i te fenua, e ia rave i te mau ofa‘i e te mau mauhaa mai roto mai i te mau mou‘a e ia patu i te mau hiero i te Atua Teitei; e ua anihia ia tatou teie nei ohipa tahuti nei e te Atua no te ra‘i, mai ta’na i titau i te Mesia ia pohe no te faaora i te ao nei, aore râ mai ta te Faaora i titau ia Petero, Iakobo e Ioane ia haere e poro i te evanelia i te mau nunaa atoa o te fenua nei. Teie te tau tuuraa rahi i reira te Ziona no te Atua e patuhia’i, e e ti‘a ia tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia patu i te reira.7

I roto i te mau ohipa tahuti nei, e ti‘a roa ia tatou ia farii poupou i te a‘o a te Fatu e a Ta’na mau tavini.

Mai te haamataraa mai o teie nei ohipa e tae roa mai i teie nei mahana e mea huru paari a‘e te ohipa a te mau tavini a te Atua ia faaineine i te nunaa i roto i to ratou aau ia vaiiho i te Fatu ia faatere e ia hi‘opo‘a ia ratou i roto i ta ratou ohipa e ta ratou mau rave‘a tahuti i te mau mea no to ratou oraraa mure ore …

Te vai nei te tahi mea huru ê no ni‘a i teie ohipa, te mana‘o nei râ vau, penei a‘e, e hopea te reira no te ti‘araa ta tatou e mau nei. Te vai nei te hoê paruru i rotopu i te taata e te mau mea mure ore; ahani e faatea–ê–hia’tu taua paruru ra e ua nehenehe ia tatou ia ite atu i te mau mea mure ore mai to ratou ihoa huru i mua i te Fatu aore ïa e taata e faahemahia e te auro, te ario aore râ te mau mea no teie nei ao, e aore e taata, no teie nei mau mea, o te ore e hinaaro ia vaiiho i te Fatu ia faatere ia ratou. I ô nei râ e ti‘amâraa to tatou, e tei roto tatou i te hoê tau tamataraa, e te vai nei te hoê paruru i rotopu ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra e te ao varua; e teie no te hoê ïa opuaraa paari e te au maitai i roto i te Fatu to tatou Atua, ia faaite mai te mea e haapa‘o te mau tamarii a te taata i ta’na ture aore râ aita i roto i te vahi i tuuhia ai ratou i ô nei. E te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea e, a feruri i teie nei mau mea. Ua hinaaro tatou, ma to tatou atoa mana‘o e to tatou aau, ia arata‘i e ia faatere o Iosepha Semita, te peresideni Young e te mau taata faatere o te nunaa no ni‘a i to tatou mau maitai mure ore; e te mau haamaitairaa tei taatihia i ni‘a iho ia tatou e to ratou ra mana, e haere atu ïa i roto i te ao varua e e vai noa mai i muri a‘e i te pohe, e e mana to ratou i ni‘a i to tatou hopearaa e a muri noa’tu.

Ua taatihia i ni‘a i te mau taata, i te tau o Aberahama, Isaaka et Iakoba, e Iesu e te mau Aposetolo, te mau haamaitairaa, te mau basileia, te mau terono, te mau hau hui arii e te mau mana, e te mau haamaitairaa atoa o te Fafauraa Apî e te mea mure ore. E nehenehe te uiraa e uihia mai, e faufaa anei to teie nei mau haamaitairaa mure ore no tatou ? E mea faufaa ratou, aore râ e ti‘a i te reira ei faufaa ? E mea faufaa e e ti‘a ia ratou ia riro ei mea faufaa. E hoona anei teie nei mau haamaitairaa i ta tatou nei faufaa tahuti, mea iti anei aore râ mea rahi anei ? E mea hoona anei te ora, te ora mure ore no na puaatoro e piti, no te hoê fare, no na hanere ahuru ta fenua, aore râ no te mau mea ta tatou i mau i ô nei i te tino nei ? Mai te mea e hoona te reira e ti‘a ïa ia tatou ia faati‘a i te Fatu ia faatere e ia hi‘opo‘a ia tatou i roto i ta tatou atoa mau ohipa tahuti mai ta tatou e rave nei i roto i ta tatou mau ohipa varua.

Teie â, ia pohe ana‘e te hoê taata eita e nehenehe ia’na ia rave i ta’na mau puaatoro, ta’na mau puaahorofenua, to’na mau fare aore râ to’na mau fenua na muri ia’na; e haere oia i te menema–te vahi faafaaearaa no te mau tino atoa. Aore roa e taata e ape i te reira, te vai nei te ture no te pohe i ni‘a i te mau taata atoa. Ua hope te taata i te pohe ia Adamu, e hope i te faaorahia i te Mesia [a hi‘o 1 Korinetia 15:22].Ua taa paatoa tatou e ua tae te pohe i ni‘a i te mau taata atoa, area râ… aore roa te hoê o tatou i ite eaha te taime no to tatou pohe, noa’tu e ua ite tatou eita e maoro roa hou tatou e piihia’i ia pee atu i te mau u‘i tei na mua’tu ia tatou. Ia feruri ana‘e tatou i teie nei mau mea te mana‘o nei au e, e ti‘a ia tatou paatoa ia vaiiho i te Fatu ia arata‘i ia tatou i roto i te mau ohipa tahuti nei.8

Tei roto i te oraraa i te evanelia te haapiiraa pae varua e te haapiiraa pae tino amuihia e te ohipa parau–ti‘a.

Te vai nei te hoê parau paari aore râ parau o ta‘u i faaroo e rave rahi mau taime i roto i to‘u nei oraraa, e ta‘u e mana‘o nei e, e mea faufaa rahi roa, e o te na ô ra, « e mea puai te parau mau e e vai â oia. » Te mana‘o nei au e ua faaitehia te reira i roto i te mau aravihi atoa i reira i te faaohipa–raa–hia te parau mau i te pae tino aore râ i te pae varua; ua faaohipahia anei no te maitai o te mau nunaa aore râ no te mau utuafare aore râ no te mau taata tata‘itahi; ua faaohipahia anei i to te ao aore râ i te Basileia o te Atua.9

E parau mau ta‘u e parau nei e tei roto i te paturaa o te Ziona a te Atua i teie nei mau mahana hopea nei, te mau tuhaa atoa o te imiraa faufaa, te pae tino e te pae varua, ta tatou e rave nei. Eita e nehenehe ia tatou ia paraparau no ni‘a i te hoê parau tumu tei au i te ture i mua i te Atua e te taata tei ore i tuuhia i roto i to tatou nei haapa‘oraa. Tei roto i te evanelia a Iesu Mesia ta tatou i farii e ta tatou e poro nei, te taatoaraa o te parau mau e te mau piiraa e te ti‘araa mana o te taata.10

Eiaha ta tatou mau tamarii ia ore ia haapa‘ohia; e ti‘a ia ratou ia farii i te hoê haapiiraa tano i roto i te mau mea o te pae varua e i te pae tino. Tera te faufaa ai’a maitai roa‘e ta te mau metua e nehenehe e vaiiho atu i ta ratou mau tamarii.11

A rahi ai te hinaaro i te haapii i te mau mea i roto i te mau buka, eiaha râ te ohipa rima ia haapa‘o–ore–hia. E ti‘a te haapiiraa i te feruriraa e te haapiiraa o te tino ia haere amui noa. E ti‘a i te hoê roro aravihi ia amui atu i te hoê rima aravihi. Ia vai hanahana noa te ohipa rima i rotopu ia tatou e ia vai tura noa te reira. Te itehia nei teie peu i rotopu i te feia apî tane o te titau i te tahi noa maa haapiiraa iti e o te mana‘o i muri iho eita ratou e tano no te mau ohipa matini aore râ te tahi atu mau ohipa rima, ia ore ïa te reira peu ia faati‘ahia ia rahi i rotopu ia tatou nei… E ti‘a i te mau taata atoa ia faariro ei te’ote’oraa ia riro ei taata faatupu eiha noa râ ei taata amu. E ti‘a ia haapiihia i ta tatou mau tamarii ia haapa‘o ia ratou iho na roto i ta ratou iho ohipa e to ratou iho aravihi, eiaha noa râ ia rave i te reira, ia tauturu atoa râ i te tururaa i te tahi mau taata, e ia rave i te reira na roto i te ohipa parau–ti‘a o te hoê ïa o te mau rave‘a hau atu i te maitai ta te Atua i horo‘a i Ta’na mau tamarii i ô nei i ni‘a i te fenua nei. Te parau no te haapiiraa tano no te Feia apî no Ziona o te hoê ïa parau tumu hau atu i te faufaa.12

I roto i ta tatou imiimiraa faufaa, e ti‘a ia tatou ia haapa‘o i to tatou mau utuafare, ia haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru, ia horo‘a hua i ta tatou mau rave‘a, e ia ape i te tarahu.

No ni‘a i ta tatou mau mea tahuti nei, e ti‘a ia tatou ia haere e rave i te ohipa e ia haapa‘o ia tatou iho.13

E no te mau tao‘a rahi e te faufaa, aita vau e hinaaro mai te mea e faahapahia vau no ratou. Te hinaaro nei au ia nava’i ia‘u no te faaahu, no te hoo i te tiaa e no te faaamu i to‘u [utuafare], e ia maitai ratou, e mai te mea e noaa te reira na roto i te parau–ti‘a i mua i te Fatu; e mea hau a‘e râ na‘u ia vai noa vau e o ratou atoa i roto i te vêvê eiaha râ ia faufaahia e ia haamouhia. E mea ataata te mau tao‘a rahi maori râ ia faaohipa tatou i te reira eiaha râ no te haamou ia matou; mai te mea eita e nehenehe ia tatou ia faaohipa i te reira no te hanahana o te Atua e no te paturaa i to’na basileia, e mea maitai a‘e tatou mai te mea aita ratou.14

Te faariro nei te tahi mau taata i te ture no te tuhaa ahuru mai te hoê tute e te hoê hopoi‘a tei tuuhia i ni‘a iho ia ratou, e no vai râ ? Ta tatou tuhaa ahuru, ta tatou ohipa, e te mau mea atoa ta tatou e rave i roto i te basileia o te Atua, no vai ïa teie nei mau mea atoa ?… Ta tatou tuhaa ahuru, ta tatou tutavaraa, ta tatou mau ohipa e ere ïa no te faateiteiraa o te Mana Hope, no tatou râ… Ia taa ia tatou i te reira, e maitai ïa tatou. Na roto i te aufauraa i ta tatou tuhaa ahuru, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture atoa tei horo‘ ahia mai no te faateitei ia tatou e no te haamaitai ia tatou, no to tatou iho ïa maitai tata‘itahi e no te maitai o ta tatou mau tamarii, e ere no te hoê noa‘e maitai o te Fatu, maori râ e mauruuru oia i te haapa‘o–maitai–raa o ta’na mau tamarii e te hinaaro nei oia ia ratou ia haere na ni‘a i te e‘a e arata‘i atu i te faaoraraa e te ora mure ore.15

E hi‘o noa tatou na pihai iho ia tatou no te haapapû ia tatou iho… e o ratou tei horo‘a rahi no te tautururaa i te ohipa a te Atua ua herehia ïa ratou e te Fatu. Teie te ohipa i tupu i Iseraela tahito ra, e teie te ohipa e tupu nei ia tatou. No ni‘a i te mau horo‘a a te taata iho ua rahi roa te haapa‘o–ore–raa, noa’tu te mau fafauraa faufaa rahi roa tei tu’atihia’tu i ni‘a i te reira. E ti‘a i te Feia Mo‘a ia faahaamana‘ohia i te titauraa e vai nei i ni‘a ia ratou. E ti‘a atoa i ta tatou mau tamarii, ia haapiihia i teie hopoi‘a, ia riro te reira ei peu matauhia e ratou no te haapa‘oraa i teie nei mau mea. E nehenehe ta te mau taata tei haapa‘o maitai i teie nei mau titauraa ia faaite i te oaoa rahi e te mau utu‘a maitai e rave rahi ta ratou i farii na roto i to ratou haapa‘oraa.

E au ra ua riro teie nei ture no te horo‘a–hua–noa–raa ei hoê o te mau paruru ta te Atua i haamau no te faatea–ê–raa’tu i teie nei nunaa te mau hope‘a ino o te noaa mai i muri a‘e i te poieteraa i te faufaa. Ua parau oia ia tatou e Na’na e horo‘a i te mau tao‘a o te fenua; ua faaara râ Oia ia tatou ia ara i te te’ote’o, a riro mai tatou mai te Ati Nephi i tahito ra [a hi‘o PH&PF 38:39]. Ua ite tatou i te ati ta te te’ote’o i faatupu i ni‘a iho ia ratou, e e ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai ia ore te tao‘a rahi ia faatupu i te ati rahi i ni‘a iho ia tatou nei. E rave rahi o te nehenehe e faaoromai i te vêvê e ia vai haehaa noa, e ia ora piri atu i te Fatu, eita râ e maraa ia ratou ia monihia ana‘e ratou. E faateiteihia ratou i roto i te te’ote’o e e riro mai ratou ei taata nounou, e e haamo‘e ratou i to ratou Atua. O ratou râ o te haamana‘o tamau noa i te mau haapiiraa a te Fatu no ni‘a i te fenua e to’na mau nunaa, e o te horo‘a hua i te mau rave‘a ta te Fatu i horo’a’tu ia ratou no te tauturu i te feia vêvê e no te tauturu i te faahaereraa i te ohipa a te Atua i mua, e haavî ïa ratou ia ratou iho e e mea iti roa te mana ta ratou e horo’a’tu ia Satane no te arata‘i ê atu ia ratou.16

Te ite nei matou i te mana‘o puai no te faaararaa’tu i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia pato‘i i te peu no te faatupuraa i te tarahu e te raveraa i ni‘a iho ia ratou te mau titauraa tei haateiaha ia ratou i te mau tarahu eita e pee ia ratou i te aufau, e o te arata‘i atu i te ereraa i to ratou mau fare e te tahi atu o ta ratou mau faufaa. Ua ite tatou e, e peu teie no teie tau ia faaohipa i te tarahu e tae noa’tu i te hopearaa… E ohipa ino teie e ti‘a ia tatou, ei nunaa, e ei taata tata‘itahi, ia ape maite atu. E ti‘a ia rave–afaro–hia ta tatou mau raveraa, e ia na reirahia, i ni‘a i te parau tumu i te aufauraa i te mea ta tatou e hoo mai nei, e e ti‘a i to tatou mau hinaaro ia vai i roto i te oti‘a o ta tatou mau rave‘a. E ti‘a te hinaaro ia pere e ia rave i te mau ohipa papû ore ia haaviihia… A oaoa i te moni au noa e noaa ra ia outou, ia ore outou e arata‘i–ê–hia’tu e te mau ti‘aturiraa hape e monihia outou. A haamana‘o i te parau paari a te taata paari: « O tei ru râ i te haaputu i ta’na tao‘a ia rahi eita e ore te hara. » [A hi‘o Maseli 28:20]. Ia haapii–atoa–hia ta tatou mau tamarii i te mau peu no te tarani, e eiaha e horo atu i roto i te mau hinaaro e ore e nehenehe ia ratou ia haamaha maori râ na roto i te tarahuraa.17

I roto i ta tatou mau imiraa atoa, e ti‘a ia tatou ia imi na mua roa i te basileia o te Atua.

Te vai nei te hoê hinaaro rahi o tei faaitehia mai e teie nei nunaa ia monihia, e no te rave i te ohipa no’na iho eiaha râ no te basileia o te Atua. Eaha râ ïa te apî no outou aore râ no‘u nei ia faaea i te pure e ia haere e rave i te ohipa e ia monihia ? Eaha ta te taata nei faufaa, ia roaa ia’na te tao‘a atoa o teie nei ao, ia ere oia i to’na iho ora ? Aita rea faufaa. Eaha ta te taata nei e ore e horo’a ei hoo i to’na iho ora ia tae oia i te tahi atu pae o te paruru ? [A hi‘o Mareko 8:36–37]

Te maere rahi nei au i te iti o te anaanatae e faaitehia mai nei e te mau taata o te fenua no ni‘a ihoa râ i to ratou oraraa i mua nei. Te taata tata‘itahi i ô nei i teie nei mahana o te ora maoro i te tahi atu pae o te paruru mai to to’na Taata i Hamani ia’na – e tae noa- ’tu i te mau tau hopea ore no a muri atu, e te hope‘a mure ore o te mau taata tata‘itahi atoa tei te huru ïa o te faaohipa–raa–hia o nau matahiti poto o te oraraa i te tino nei. Te ani nei au i te i‘oa o te Fatu, eaha te faufaa o te tuirooraa no outou aore râ no‘u nei ? Eaha te auro aore râ te ario, aore râ te mau tao‘a o teie nei ao no te hoê o tatou, maori râ te faati‘araa ia tatou ia noaa i te mea e hinaarohia e tatou no te tamaa, te inu e te oomo, e no te paturaa i te basileia o te Atua. E ia faaea tatou i te pure e ia onoono tatou i te tapapa i te mau tao‘a o te ao nei o te ohipa maamaa e te aoaoa rahi roa‘e ïa.

Ia hi‘o ana‘ehia te huru o te tahi mau taata, e mana‘o paha outou e, e ora ratou i ô nei e a muri noa’tu, e to ratou hope‘a mure ore tei te rahiraa ïa o te tara tei noaa ia ratou. Te ani nei au i te tahi mau taime i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, eaha te rahiraa o ta tatou faufaa i to tatou haereraa mai i ô nei ? E hea rahiraa moni ta tatou i afa‘i mai, e no hea mai te reira ?… Aita vau e mana‘o e, o tatou tei fanauhia i ni‘a i te tua o te hoê puaahorofenua aore râ i roto i te hoê pereoo huti, aore râ ua hopoi mai tatou te mau parau faturaa e te mau animala e te mau fare na muri ia tatou, ua fanau tahaa–noa–hia râ tatou mai ia Ioba te huru, e te mana‘o nei au e, e faaru’e tatou i teie nei vahi i roto i to tatou vai–tahaa–noa–raa mai ia’na [a hi‘o Ioba 1:20–21]. I teie nei no ni‘a i te mau tao‘a no teie nei ao eaha to ratou faufaa no tatou e tura‘i ai ratou ia tatou ia ere i to tatou ora no ratou ? Te parau nei au e mea au a‘e na‘u ia vai vêvê noa i te taatoaraa o te mau mahana o to‘u nei orararaa; mai te mea e faahapahia vau e te mau tao‘a rahi e e ere vau i te hanahana ta‘u i ti‘aturi i te farii na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, te pure nei au i te Atua ia ore roa’tu vau e fatu i teie nei mau tao‘a.

Te mau nei te Atua i roto i to’na na rima te tao‘a o teie nei ao: te auro e te ario, na’na te nana puaatoro e te fenua, e e horo‘a oia i te taata ta’na e horo‘a’tu. I to te Mesia ti‘araa’tu i ni‘a i te mou‘a, ua faaite o Lucifero, te diabolo, ia’na te hanahana atoa o te ao nei e ua hinaaro i te horo’a’tu ia’na mai te mea e tuturi oia i raro no te haamori ia’na [a hi‘o Mataio 4:8–9]. Ua ite anei râ outou e aita roa’tu taua diabolo vêvê ra i fatu noa‘e i te hoê metera tuea fenua i te ao taatoa nei, e aita atoa ho‘i to’na e tino, aore ra e farii ? Te fenua o te taahiraa avae ïa o te Fatu, e mai te mea noa’tu ua fatu tatou iho i te tahi tuhaa e horo‘a mai ïa te Fatu i te reira ia tatou; e ti‘a ia vai parau–ti‘a e ia haapa‘o i ta tatou haapa‘oraa mai te mea râ e hoê ahuru tauatini milioni tara ta tatou e mai te mea aita rea ta tatou. Te ora mure ore o to tatou ïa huru e te mea e ti‘a ia tatou ia riro mai i muri a‘e, e e ti‘a i te reira ia riro ei fâ matamua na tatou noa’tu eaha to tatou huru oraraa e te ti‘araa i roto i te oraraa nei …

… Ua paraparau na vau no ni‘a i te imiraa i te mau tao‘a. Aita vau e imi nei i te hape i roto i te mau tao‘a. Na te Fatu te auro e te ario. Te hinaaro nei tatou [ia patuhia] te mau fare e e ti‘a ia tatou ia faaapu i te fenua. E mea maitai te reira. Aita vau e imi nei i te hapa i te taata e monihia ra. Te ite nei ra vau i te hapa i to tatou hooraa i te basileia o te Atua, to tatou tuhaa matahiapo, te hooraa i te evanelia e te faaereraa ia tatou iho i te ora mure ore no te maitai e te haamaharaa i te hiaai o te tino, te te’ote’o o te oraraa e te mau peu o te ao nei, e te haamauraa i to tatou mau aau i ni‘a i teie nei mau mea.18

Te faahiti nei au i te mau parau a Iesu Mesia ta’na i parau atu i to’na feia apee: « E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau–ti‘a na’na e amui–atoa–hia mai taua mau mea ra ia outou. » [A hi‘o Mataio 6:33] E parau atu vau ia outou, e te mau taea‘e e te mau tuahine, e nehenehe tatou e tamata i te reira i te mau mahana atoa o to tatou nei oraraa, e nehenehe ta tatou e tamata i te mau e‘a atoa e te mau parau tumu atoa i roto i teie nei ao, eita tatou, te Feia Mo‘a, e nehenehe e ruperupe na roto i te tahi ê atu rave‘a maori râ te imiraa na mua roa i te basileia o te ra‘i e to’na parau–ti‘a; ia rave ana‘e tatou i te reira aita e haamaitairaa, aita e maitai, aita e faateiteiraa, e horo‘araa, e maitai, e hinaaro, aore râ te tahi atu mea ta te hoê taata maitai e hinaaro e mea faufaa, e mea maitai no teie nei e no te tau mure ore, e e horo’ahia’tu râ ia outou.

E rave rahi mau taata tei tamata i te imi i te oaoa ma te ore e imi na mua i te basileia o te ra‘i, … ua ite râ ratou e, e ohipa fifi mau, e na reira atoa tatou mai te mea e tamata tatou ia na reira.19

E mea teitei ta tatou nei fâ. Te titau nei tatou i te hoê parahiraa i roto i te basileia tiretiera a te Atua, ia noaa te ora mure ore, te horo’a hau a‘e te reira i te mau horo’a atoa a te Atua i te taata nei. E ti‘a i te tura atoa, te hanahana atoa, te faufaa atoa o teie nei ao, ia topa i roto i te faufaa ore i roto i to tatou mau mana‘o ia faaauhia i te hoê faufaa a’ia i mua i te aro o te Atua e te Arenio, e te mau peropheta atoa, te mau aposetolo e te feia mo‘a, e te utuafare o to tatou metua. A pee ê ai te hoê e a mo‘e roa’tu ai, e vai noa mai te tahi e a muri noa’tu.20

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • Eaha ta te peresideni Wilford Woodruff i rave no te pee atu i te mau parau tumu tei hohorahia mai i roto i teie nei pene ? (A hi‘o i te mau api 251-53)

  • No teaha « eita e nehenehe ta tatou ia faataa ê te pae tino i te pae varua » ? (A hi‘o i te mau api 251-54; a hi‘o atoa PH&PF 29:34–35.) Nahea ta tatou e nehenehe ai e faaohipa i teie nei parau mau i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa ? i roto i ta tatou taviniraa i roto i te Ekalesia ?

  • Ua ite te peresideni Woodruff e, e rave rahi te mau taata e ore e pee nei i te a‘o a te Fatu no ni‘a i te mau mea no te pae tino nei. No te aha i to outou feruriraa e mai te reira te huru ? (A hi‘o i te mau api 254-55). Eaha te a‘o ta te peresideni o te Ekalesia i teie nei mahana i horo‘a no ni‘a i te mau mea no te pae tino ?

  • A tai‘o faahou i te piti o te paratarafa i te api 260. Eaha te tahi mau maitai no te ohipa rima ? Eaha to outou mana‘o no te auraa « ia riro ei taata faatupu eiaha noa râ ei taata amu » ?

  • Eaha te mau faaararaa ta te peresideni Woodruff i horo‘a no ni‘a i te moni ? (A hi‘o i te mau api 257-59). Eaha te a‘o ta’na i horo‘a no ni‘a i te tarahu e te aitarahuraa ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tape‘a i te faito maitai ?

  • Nahea te mau ahururaa e te mau ô e riro ai « ei maitai no tatou tata‘itahi e ei maitai no ta tatou mau tamarii » ? (A hi‘o i te api 257)

  • Eaha te auraa no outou te haapiiraa a te Faaora i roto i te Mataio 6:33 ? (A hi‘o i te mau api 259-62)

  • A tai‘o vitiviti i te pene, ma te hi‘o atu i te mau parau tumu ta te mau metua e ti‘a ia haapii atu i ta ratou mau tamarii. Eaha te tahi mau mea taa ê e nehenehe ta te mau metua e rave e ta ratou mau tamarii no te haapii i teie nei mau parau tumu ? Eaha te mau mea i tupu ia outou i te haapiiraa mai e te haapiiraa’tu i teie nei mau parau tumu ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Malaki 3:8–11; Mataio 6:19–21; Iakobo 2:14–26; Iakobo 2:12–19; PH&PF 42:42; 58:26–28

Te mau nota

  1. Deseret News, 4 no mati 1857, 411

  2. Latter-day Saint Biographical Encyclopedia, 4 buka (1901-36), 1:26.

  3. J. M. Tanner, «Character Sketch,» in Matthias F. Cowley, Wilford Woodruff: History of His Life and Labors as Recorded in His Daily Journals (1964), 644-45.

  4. Deseret News, 30 no tiurai 1862, 33.

  5. Deseret Weekly, 25 no atete 1894, 289.

  6. Deseret News, 22 no me 1872, 216.

  7. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e G. Homer Durham (1946), 164-65.

  8. Deseret News: Semi-Weekly, 23 no tiunu 1874, 1.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 22 no tenuare 1884, 1.

  10. Deseret News, 22 no me 1872, 216.

  11. The Discourses of Wilford Woodruff, 267.

  12. «An Epistle to the Members of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints,» Millennial Star, 14 novema, 1887, 733

  13. Deseret Weekly, 25 no atete 1894, 290.

  14. The Discourses of Wilford Woodruff, 173-74.

  15. Deseret News, 4 no febuare 1857, 379.

  16. Millennial Star, 14 no novema 1887, 727.

  17. Millennial Star, 14 no novema 1887, 728-29.

  18. Deseret News: Semi-Weekly,29 no febuare 1876, 1.

  19. Deseret News, 4 no mati 1857, 410.

  20. «Epistle,» Contributor, eperera 1887, 237

Hōho’a
family gardening

« E ti‘a i te mau taata atoa ia faariro ei mea te’ote’o no te riroraa ei taata faatupu eiaha noa râ ei taata amu »

Hōho’a
class discussion

« Te parau tumu no te haapiiraa tano no te Feia Api no Ziona o te hoê parau tumu hau atu i te faufaa rahi »

Hōho’a
couple managing finances

Te tuhaa Ahuru o te hoê ïa « ture tei horo‘ahia mai no te faateitei e no te haamaitai ia tatou »

Nene’i