Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Te haapiiraa e te iteraa na roto i te varua


Pene 6

Te haapiiraa e te iteraa na roto i te varua

E hinaaro tatou i te arata‘iraa a te Varua Maitai a haapii mai ai tatou i te evanelia e a haapii atu ai tatou i te reira ia vetahi ê.

No roto mai i te oraraa o Wilford Woodruff

A faaineine ai o Elder Wilford Woodruff ia’na iho no te hoê amuiraa i te ava‘e atopa 1885, ua pure oia ia arata‘ihia oia, ma te ani eaha râ ta’na e ta to’na mau taea‘e e ti‘a ia haapii i te nunaa. Ei pahonoraa i ta’na pure, ua farii oia i te heheuraa i muri nei: « Ia noaa i ta‘u nei mau tavini te Varua Maitai e ia tape‘a ratou i to‘u nei Varua ia ratou ra, e na’na e haapii ia ratou eaha te mea e haapii tamau noa i te nunaa; e a haapii i te nunaa ia tape‘a i to‘u nei Varua ia ratou ra, e e nehenehe ai ia ratou ia taa i te parau a te Fatu ia haapiihia te reira ia ratou. »1

Ma te hoê iteraa papû paari no ni‘a i teie nei ture, e mea pinepine te peresideni Woodruff i te haamata i ta’na mau a‘oraa i te amuiraa na roto i te faaiteraa i te hoê hinaaro ia haapii na roto i te mana o te Varua Maitai. Ua faahaamana‘o pinepine atoa oia i te Feia Mo‘a no ni‘a i ta ratou hopoi‘a ia faaroo e ia haapii mai na roto i taua iho mana ra. Ua parau oia i te hoê taime, « E feia paatoa ana‘e tatou o te ti‘aturi nei i te Varua o te Fatu, i te heheuraa, i te faaururaa, i ni‘a i te Varua Maitai, ia nehenehe ia tatou ia haapii i te nunaa ia au i to tatou piiraa no te a‘o atu, e mai te mea eita te Fatu e horo‘a mai ia‘u te Varua Mo‘a i teie nei avatea, te fafau atu nei au ia outou paatoa e aita rea parau ta outou e farii no ô mai i te taea‘e o Woodruff. »2

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

E ti‘a ia tatou ia haapii i te evanelia mai te mea ana‘e e faauruhia tatou e te Varua Maitai.

Eita e nehenehe ia‘u, eita atoa e nehenehe i te hoê noa a’e taata e haapii i te mau tamarii a te taata e e faaitoito ia ratou i roto i te Evanelia a Iesu Mesia mai te peu e aita e Varua Mo‘a, aita e heheuraa, aita e faaururaa a te Atua Manahope. No reira, te hinaaro nei au i te faaroo o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e ta ratou atoa mau pure. Te hinaaro nei au i te Varua o te Atua no te tauturu mai ia‘u, mai te mau taata atoa e tamata nei i te haapii i te nunaa i te mau mea no te basileia o te ra‘i ra.3

To‘u faaroo e aita roa e taata, i roto i teie nei u‘i aore râ i roto i te tahi atu u‘i, e nehenehe e haapii e e faaitoito i te mau taata o te fenua nei ma te ore e faauruhia e te Varua o te Atua. Ei nunaa ua tuuhia tatou i roto i te mau ti‘araa… tei haapii mai, i roto i ta tatou mau faatereraa e ohipa mau atoa, te faufaa rahi no te ite i te rima o te Atua i roto i te mau mea atoa. Te ite nei tatou i teie nei titauraa i teie nei mahana. Te ite nei au e aita to‘u e aravihi no te haapii i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e aore râ i to te ao nei mai te peu e aita te Varua o te Atua. Te hinaaro nei au i teie nei mea… e to outou atoa faaroo e ta outou atoa mau pure, ia nehenehe to‘u feruriraa ia arata‘ihia i roto i te hoê feruriraa mana‘o e maitai ai outou. I roto i ta‘u mau a‘oraa i mua i te taata eita roa vau e faati‘a i to‘u nei mana‘o ia pee atu i te hoê noaae e‘a maori râ te e‘a ta te Varua e parau mai ia‘u, e teie te ti- ‘araa ta tatou e ti‘a nei ia farerei tatou i te Feia Mo‘a, aore râ iahaere tatou i mua i te pororaa i te evanelia..4

Teie ta te Fatu i parau na roto ia Iosepha Semita: « E te mau mea atoa ta ratou e parau ra ia ûrûhia ra e te Varua Maitai e riro ïa ei parau mo‘a, e riro ïa te hinaaro o te Fatu, e riro ïa te mana- ‘o o te Fatu, e riro ïa te parau a te Fatu, e riro ïa te reo o te Fatu, e te mana ho‘i o te Atua e tae noa’tu i te ora. » [PH&PF 68:4] No te aha teie ? No te mea ua riro te Varua Maitai e hoê no te Atuaraa, e no reira ia parau ana‘e te hoê taata na roto i te Varua Maitai, e riro ïa ei parau a te Fatu. E ti‘a ia tatou ia imi ia noaa teie nei Varua e ia parahi noa oia i pihai iho ia tatou i te mau taime atoa e ia riro ei ture no te heheuraa no tatou.5

Te hinaaro nei te mau mana‘o o teie nei nunaa ia faaamu tamaunoa- hia ratou, e e ti‘a ia tatou paatoa ia ti‘aturi i ni‘a i te Varua Maitai e i ni‘a i te Fatu no te faaamu i to tatou mau mana‘o na roto mai i te tumu vai hopea ore o te maramarama o te Atua, no te mea eita roa e nehenehe ia tatou ia noaa mai te maa na roto mai i te tahi ê atu puna no te faaamu i te mana‘o mure ore o te taata nei.6

Te vai nei te hoê varua i roto i te taata o te vai noa mai e amuri atu, te hoê varua no ô mai i te Atua ra, e ia ore oia e faaamuhia e taua iho puna ra aore râ mana tei hamani ia’na, eita oia e maha, e e ore roa oia e noaa i te haamahahia.7

Mai te mea aita to tatou e Varua Maitai eita e ti‘a ia tatou ia haapii.8

A haapii ai tatou i te evanelia, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e te mau parau mau maramarama roa‘e e te ohie roa‘e o te mau parau mau ïa tei hau atu i te maitai.

Te haapii nei te mau heheuraa a Iesu Mesia ia tatou e ua fanauhia te Faaora i roto i te tahuti nei, e ua parau te Metua e aita oia i horo‘a ia’na te îraa i te matamua, ua haere noa râ oia mai te aroha i te aroha e tae noa’tu i te taime oia i farii ai i te îraa e i parauhia ai te Tamaiti a te Atua no te mea aore oia i farii i te îraa i te matamua [ a hi‘o PH&PF 93:12–14]; e ti‘a ia tatou ia na reira atoa ia imi ma to tatou aau atoa ia tupu i te maitai, i te maramarama e te parau mau, e ia tae i te taime e nehenehe ai ia tatou ia farii i te îraa [ a hi‘o PH&PF 93:20].

E rave rahi te mau parau tumu rarahi ta te Fatu i faaherehere no tatou, e te mau parau tumu rahi roa‘e ta’na i faaherehere no tatou o te mau parau tumu hau atu ïa i te ohie e te maramarama. Te mau parau tumu matamua o te evanelia o te arata‘i ia tatou i te ora mure ore o te mau parau tumu ohie roa a’e ïa e ua hau to ratou hanahana aore râ faufaa rahi no tatou. E rave paha te taata i te ohipa no te faatupu i te hoê faaiteiteraa rahi no te taleni, te ite e te aravihi i roto anei i te neneiraa i te mau buka aore râ, i te pororaa anei, e tamata paha ratou i te poro i te mau parau aro e ia hohora i te tahi mea huru ê, te rahi e te maere, e rave paha ratou i te ohipa no teie nei mea ma to ratou puai atoa, na roto i te varua e te puai taata ma te tauturu-ore-hia e te Varua Mo‘a o te Atua e aita te taata i haamaitaihia e aita ta ratou mau pororaa i haamaha rahi i to ratou hiaai. Na te mau mea maramarama maitai roa‘e e te ohie roa‘e e haamaitai rahi nei ia tatou, mai te mea ua haapiihia e te Varua o te Atua, e aita’tu e mea hau atu i te faufaa rahi aore râ i te maitai no tatou. Mai te mea te parahi ra taua Varua ra i pihai iho ia tatou, e mai te mea e vai tamau noa mai oia i pihai iho ia tatou, ma te haamaramarama i to tatou mau mana‘o i te mahana e i te pô–tei ni‘a ïa tatou i te e‘a papû.9

Te hinaaro nei au e parau e mai to‘u matauraa mai i teie nei Ekalesia, ua ite au i te mau taata tei ti‘a mai mai tera taime e i tera taime e tei tamata ia riro ei mau tavini na te Atua. Ua tamata ratou i te tatara i te mau mea ta ratou i ore i ite no te faariro ia ratou ei feia maramarama a‘e. Ua rahi roa teie nei huru ohipa i teie nei tau. Te vai nei te hoê o te mau peresibutero faatere o te Ekalesia tei haere atu i mua i te taata e tei tamata i te poro i te tahi mau parau tumu. Ua faaroo o Iosepha i te reira e ua hinaaro oia ia hohora mai taua taata ra ia’na te haapiiraa na roto i te papa‘iraa. Ua papa‘i oia e ia oti te reira ua tai‘o atu i te reira i te peropheta. Ua ani oia ia Iosepha eaha to’na mana‘o no ni‘a i te reira. « No te aha ho‘i, parau atura Iosepha, e faanahonahoraa nehenehe roa, hoê noa râ hape ta‘u i ite– » « Eaha taua hape ra, e te taea‘e Iosepha ? » Parau atura Iosepha– « E ere i te parau mau ». No reira te parau atu nei au, i te mau taime atoa, e tamata te tahi taata, i to’na mana‘oraa e mea maramarama a‘e oia, i te haapii i te tahi mea e aita i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e te mau buka a te Ekalesia, e ere ïa i te parau mau …

… A poro i te parau mau mai ta outou i taa. Eiaha e imi i te mau mea aita outou i ite, no te mea aita e maitai i reira no te taata. Mai te mea e faaroo outou i te haapiiraa haavare e arata‘i-ê-hia ïa outou e te mau varua haavare. A haamana‘o e a haapa‘o i teie parau, e maitai ïa outou i reira. A tape‘a noa i te mau e‘a no te parau mau, e maitai ïa outou.10

Ia haaputuputu tatou no te haapii i te evanelia, e hinaaro tatou i te Varua mai te orometua haapii e hinaaro atoa ra.

Te ti‘aturi nei au e, e parahi mai te Varua o te Atua eiaha noa i roto i te feia e a‘o e e haapii ra …, i roto atoa râ ia ratou o te parahi e te faaroo ra.11

E hinaaro paatoa tatou i te faaururaa a te Manahope …, ia poro ana‘e tatou aore râ ia faaroo ana‘e tatou.12

Te parau nei au i to‘u mau taea‘e e i to‘u mau tuahine, e tamata na tatou i te faaineine i to tatou mau feruriraa e to tatou mau aau na roto i te pure i mua i te Fatu, ia noaa ia tatou te maramarama o te Varua e titauhia e te mana o te Varua Maitai, ia ite e ia faahereherehia tatou i ni‘a i te e‘a o te ora, e ia farii ana‘e tatou i te mau haapiiraa e te mau a‘oraa a te mau tavini a te Atua, ia ineine tatou i te tape‘a maite i te reira i roto i to tatou mau aau e ia faaohipa i te reira i roto i to tatou nei oraraa.13

Mai te mea tei ia tatou taua tuhaa ra o te Varua o te Atua o tei riro ei haamaitairaa no tatou ia oaoa, e ia faarahi tatou i to tatou nei piiraa, e farii ïa tatou i taua iteraa ra o ta tatou e ti‘a ia farii i roto ia tatou i te mau taime atoa e hohorahia mai ai te hoê haapiiraa apî aore râ ia tatara hope-roa-hia te hoê haapiiraa tahito. Na roto i teie nei e‘a e fana‘o ai tatou i te pororaa a to tatou mau taea‘e e e nehenehe ai ia tatou ia faaherehere i te mau parau tumu no te ora mure ore.14

Te ti‘aturi nei e te pure nei au e a haaputuputu amui ai tatou e nehenehe ia tatou ia oaoa i te Varua o te Atua e ia hoê to tatou mau aau mai te aau o te hoê noa taata; ia pûpûhia ta tatou mau pure i mua i te Fatu, ia vai mai Ta’na mau haamaitairaa i ni‘a ia tatou e ia a‘o mai te mau taata ia tatou na roto i te faaururaa a te Varua Maitai e te mana o te Atua.15

E ti‘a ia tatou ia horo‘a [i te orometua haapii] to tatou haapa- ‘o-maitai-raa, ta tatou mau pure e te faaroo, e ia na reira tatou e farii ïa tatou, na roto i te pu‘eraa o te maitai ra o to’na aau, taua mau mea o te haamaitai ia tatou.16

Ia ti‘a ana‘e te hoê o te Peresideniraa o teie nei Ekalesia, aore râ te hoê o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, aore râ te hoê o te mau peresibutero no te paraparau, e hi‘o teie nei nunaa ia ratou e e tia‘i ratou ia oaoa i te Varua Mo‘a no te parau mai i te tahi mea o te faaitoito ia ratou; e te tia‘i amui nei te nunaa i te reira. E parau ïa vau e i te tahi pae, te tia‘i nei te Peresideniraa, na Ahuru ma Piti Aposetolo, e te mau peresibutero… ia noaa [atoa] i te nunaa te Varua o te Fatu ia nehenehe ia ratou ia taa, e ua titau-atoa-hia te reira, ia nehenehe ia ratou ia taa i te mea e parauhia ra ia ratou mai tei titauhia i te mau taea‘e o te a‘o nei no te haapii i te haapiiraa, te parau tumu, te parau mau e te mau heheuraa a Iesu Mesia.

Ia oraora e ia maramarama te mau mana‘o o te nunaa e te mana o te Atua e te horo‘araa a te Varua Maitai, e nehenehe ta ratou e oaoa e e faaherehere i te mau parau tumu no te parau mau mure ore e te mau heheuraa ta te Atua i horo‘a mai… i reira ratou e faaineinehia’i no te oaoa i taua mau haamaitairaa tei niniihia i ni‘a iho ia ratou. O outou atoa tei ite i teie nei haamaitairaa, e te mana‘o nei e ua oaoa te Feia Mo‘a i teie nei haamaitairaa i te tahi taime, ua maere outou i te tahi taime no to outou oraraa e te vai nei teie huru-ê-raa i roto i to ratou mau mana‘ o. Ua ite au e teie te huru ia‘u nei e te mana‘o nei au e mai te reira atoa ia vetahi ê.

I vai na te tahi mau taime a matara ai te mau mata o to‘u nei mana‘o no te taa i te parau a te Atua e te mau haapiiraa a to’na mau tavini.–Ua matara te mata o to‘u nei feruriraa e ua faaorahia e te mana o te Atua e te horo‘araa a te Varua Maitai. E ia parahi au i ô nei e ia faaroo vau i te Peresideniraa, e te mau tavini a te Atua i te haapiiraa i te parau tumu no te parau-ti‘araa, e te parau a te Atua ia tatou nei, ua ite au i te puai, te mana e te faufaa rahi no teie nei mau parau mau mure ore ta ratou i hohora mai i to tatou nei mau feruriraa, e i te tahi atu mau taime ua haapiihia’tu taua iho mau parau mau ra, aita râ ratou i faaea mai e aore i faatupu i te hoê â huru i roto i to‘u nei feruriraa.

… Te faariro nei au i te reira ei mea faufaa rahi e ia haa tatou ia noaa taua Varua ra, ia rahi te reira i ni‘a ia tatou e ia afa‘i tatou i te reira na muri iho ia tatou e ia faaroo ana‘e tatou i te haapiiraa, ua ineine ïa to tatou mau feruriraa i te farii i te reira …

Te parau nei au i teie nei e no te mea ho‘i e e rave rahi o tatou tei farii i te evanelia e tei amui atu i te Feia Mo‘a a te Atua, e mea faufaa rahi ïa ia haa tatou i teie nei mahana, e ia ora tatou i raro a‘e i te mana o taua Varua ra e ia tamau noa te reira i te tupu i te rahi e i te faatere ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa i rotopu i te mau tamarii a te taata–I teie nei ia farii te hoê taata i te Varua Mo‘a e ia faaroo oia i te mau parau mau maramarama e te ohie no te ora, e mea hau atu ratou i te faufaa i te tahi ê atu mau mea, e ua ineine oia i te faatusia i te mau mea atoa no te tino nei no te haapapû i to’na iho ora, ia haapourihia râ te mau feruriraa o te mau taata, e ere ratou i te Varua Mo‘a e te faufaa no taua evanelia ra, e eita ratou e ite i te haamaitairaa e te hanahana no te amuiraa’tu i te Feia Mo‘a a te Atua …, eita atoa ratou e tape‘a i ta ratou fafauraa i to ratou Metua i te ao ra, eita atoa ratou e faahanahana i to’na i‘oa i ni‘a i te fenua nei aore râ e faafaufaa i to ratou auraa e te feia tei mau i te autahu‘araa mo‘a, e no reira e haere atu ratou i roto i te pouri… Te maere e te mana‘ona‘o nei tatou ia haamaramaramahia tatou e te Varua o te Atua e te mau heheuraa ta’na i horo‘a mai ia tatou, e ia ara tatou i te mana‘o no te faufaa rahi o teie nei mau mea e i reira ïa tatou e ite ai i to ratou mana e ta ratou ohipa i ni‘a iho ia tatou, eiaha noa no te faaineineraa i to tatou mau mana‘o ia haere atu i roto i te ao varua, no te faaineine râ ia tatou ia farerei i to tatou Metua i te ao ra.17

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • A tai‘o i te mau faahitiraa parau a te peresideni Woodruff i roto i na paratarafa matamua e piti o teie nei pene (api 62). Eaha te mau haapiiraa ta teie nei mau faahitiraa parau e faaite mai nei no ni‘a ia’na ? Eaha te mau haapiiraa ta ratou i horo‘a mai no ni‘a i te haapiiraa e te iteraa ?

  • Eaha ta outou i haapii mai roto mai i te mau parau a te peresideni Woodruff no ni‘a i te haapiiraa na roto i te mana o te Varua ? (A hi‘o i te mau api 62, 65; a hi‘o atoa 2 Nephi 33:1–2.) Nahea ta tatou e nehenehe e faaineine no te farii i te arata‘iraa a te Varua Maitai ia haapii ana‘e tatou ?

  • Eaha te mau ohipa i tupu ia outou na roto i te haapiiraa atu e te haapiiraa mai na roto i te Varua ?

  • A tai‘o faahou i te tuhaa o te haamata i te api 66. No te aha e mea fifi roa ia feruri i te mau mea aita tatou i ite i te auraa ? No te aha tatou e faaitoito-rahi-hia ai e te mau parau mau maramarama e te ohie ?

  • Eaha te tahi o te mau ohipa a te feia e haapii ra ? (A hi‘o i te mau api 67-70). Nahea e nehenehe ai e noaa ia tatou te maitai rahi a‘e na roto mai i te hoê haapiiraa aore râ te hoê a‘oraa evanelia ? A feruri aore râ a aparau i te mau rave‘a e nehenehe ia outou ia haapiihia e te Varua.

  • A tai‘o faahou i te paratarafa matamua i te api 98. I roto i te mau ohipa tei tupu i ni’a ia outou i te haapiiraa i te evanelia, nahea outou i fana‘o ai i te « haapa‘o-maitai-raa, te mau pure e te faaroo » a te mau taata ta outou i haapii ?

  • Nahea ta te mau parau tumu i roto i teie nei pene e nehenehe ai e tauturu ia outou i roto i ta outou tuatapaparaa i teie nei buka ? (A hi‘o atoa i te mau api v-ix). Nahea teie nei mau parau tumu e tano ai a tuatapapa ai e a haapii ai outou i te evanelia i roto i to outou utuafare ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Hebera 4:2; 2 Petero 1:21; 2 Nephi 31:3; Alama 17:2–3; PH&PF 11:18–21; 42:14; 50:13–22; 52:9; 100:5–8

Te mau nota

  1. Journal of Wilford Woodruff, 19 no atopa 1855, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei.

  2. Deseret News: Semi-Weekly, 11 no setepa 1883, 1.

  3. Millennial Star, 21 no novema 1895, 737-38.

  4. Deseret News: Semi-Weekly, 4 no febuare 1873, 2.

  5. Deseret Weekly, 17 no atete 1889, 226.

  6. Deseret News, 4 no mati 1857, 410.

  7. Deseret News, 26 no ditema 1860, 338.

  8. Deseret Weekly, April 19, 1890, 560.

  9. Deseret News, 19 no eperera 1857, 27.

  10. Millennial Star, no eperera 1890, 324.

  11. I roto i te Conference Report, eperera 1898, 2.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 26 no mati 1878 1.

  13. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no me 1873, 1.

  14. Deseret News, 30 no tiurai 1862, 33.

  15. Deseret Weekly, 13 no eperera 1895, 513.

  16. Deseret News, 1 no eperera 1857, 27.

  17. Deseret News, 1 no eperera 1857, 27.

Hōho’a
Mary learning at Jesus’ feet

Ei orometua haapii evanelia, e ti‘a ia tatou ia imi i te Varua ia nehenehe ia tatou ia pee atu i te hoho‘a o Iesu. Ia putuputu ana‘e tatou no te haapii i te evanelia, e ti‘a ia tatou ia ara e ia haapa‘o maitai, mai ia Maria a parahi ai oia i te pae avae o Iesu i te faarooraa i ta’na parau » (a hi‘o Luka 10:38–42).

Hōho’a
Gospel Doctrine class

« E hinaaro paatoa tatou i te faaururaa a te Manahope … a poro ai tatou aore râ a faaroo ai tatou. »

Nene’i