2002
Să devenim un ajutor puternic pentru semenii noştri
Julie 2002


Să devenim un ajutor puternic pentru semenii noştri

Mă rog ca, voi, tineri băieţi, să fiţi demni nu doar pentru a primi slujirea îngerilor, ci ca voi, ca şi tânărul Wilford Woodruff, să deveniţi un înger slujitor în vieţile celorlalţi.

La 5 noiembrie 1834, când era un tânăr de 27 de ani, Wilford Woodruff a fost rânduit ca preot. Opt zile mai târziu, el a început misiunea lui de doi ani în partea de sud a Statelor Unite.1 Într-o seară, el şi colegul lui au fost găzduiţi de o familie care le-a asigurat numai o podea drept pat, pe care el a descris-o ca fiind „destul de tare, după ce am mers 97 de kilometri fără să mâncăm nimic“.2

În ziua următoare, ei au mers 19 kilometri prin ploaie până când au ajuns la casa unui om care s-a întâmplat să facă parte din mulţimea de răufăcători din Missouri. Fratele Woodruff a povestit: „Când am intrat, familia era pe punctul de a se aşeza la masă pentru micul dejun. În acele zile, obiceiul celor din Missouri era de a te invita să mănânci, chiar dacă ei îţi erau ostili; aşa că, ne-au invitat la micul dejun şi noi am fost bucuroşi de invitaţie. Ştia că suntem mormoni; şi, imediat ce am început să mâncăm, el a început să-i înjure pe mormoni. Avea, pe masă, o farfurie mare cu şuncă şi ouă şi o grămadă de pâine, iar înjurăturile lui nu ne împiedicau să mâncăm, pentru că, cu cât înjura mai mult, cu atât mâncam mai mult, şi asta până când ne-am umplut stomacul; după aceea, ne-am ridicat de la masă, ne-am luat pălăriile şi i-am mulţumit pentru mâncare. Ultimul cuvânt pe care l-am auzit de la el a fost tot o înjurătură. Am încredere că Domnul îl va răsplăti pentru micul nostru dejun“.3

El a relatat că, la sfârşitul primului an din acea misiunea, „călătorise 5.228 de kilometri, ţinuse 170 de adunări şi botezase 43 de persoane“.4

Prima lui misiune în sudul Statelor Unite a fost urmată de două misiuni scurte în Fox Islands în largul coastei Maine,5 şi de două misiuni ulterioare în Anglia.6 În timpul ultimei sale misiuni din Anglia, în 1840, el a mărturisit că, „prin binecuvântările lui Dumnezeu“, el fusese un instrument în aducerea a peste 1.800 de suflete în Biserică într-o perioadă de opt luni.7

Wilford Woodruff a dovedit pentru el însuşi promisiunea din Cartea lui Mormon, în care se spune că: „Dumnezeu a oferit o posibilitate ca omul, prin credinţă să poată face mari minuni; de aceea, el devine foarte folositor pentru semenii săi“.8 Dragii mei fraţi, din Preoţia aaronică, vă amintesc că Tatăl nostru din Ceruri nu doreşte doar să fiţi buni, ci să fiţi buni pentru ceva, să slujiţi şi să binecuvântaţi vieţile altora şi să deveniţi un ajutor puternic pentru semenii voştri.

Citim în Evanghelia lui Luca: „Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor“.9 Deoarece, căutarea perfecţiunii în timpul vieţii pământene necesită ca noi să devenim mai asemănători Salvatorului, atunci, noi, de asemenea, trebuie să creştem în înţelepciune şi în statură, şi să fim tot mai plăcuţi înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Activităţile cvorumului preoţiei şi activităţile comune cu cele ale tinerelor fete, atunci când sunt planificate cu grijă şi cu evlavie şi când sunt discutate în cadrul Comitetului Episcopatului pentru Tineret,10 vor ajuta pe fiecare tânăr şi tânără, să crească în înţelepciune, pe măsură ce vor câştiga o mai mare apreciere pentru scripturi şi pentru cuvintele profeţilor în viaţă şi pe măsură ce vor participa la activităţile care includ „tot ceea ce este virtuos, vrednic de iubit, ceea ce are bună reputaţie sau este demn de laudă“.11

Sfătuirea, împreună, în cadrul Comitetului Episcopatului pentru Tineret, asigură, de asemenea, o instruire valoroasă pentru întreaga generaţie de viitori conducători, care învaţă să lucreze efectiv, împreună, în consilii.

Voi, tineri băieţi, veţi creşte în statură şi în forţă fizică, atunci când vă angajaţi în dansuri populare, în sport, în competiţii atletice prietenoase şi utile, caracterizate prin- tr-un bun spirit sportiv. Veţi creşte plăcuţi lui Dumnezeu atunci când vă veţi angaja în cercetările de istorie a familiei, în realizarea de botezuri în temple pentru strămoşii voştri decedaţi, când veţi deveni învăţători de acasă credincioşi, când veţi participa frecvent la curăţenia capelei, când veţi vizita cămine de copii şi când veţi ajuta la înfrumuseţarea comunităţilor voastre. Dacă veţi face aceste lucruri, veţi exemplifica sfatul regelui Beniamin: „când sunteţi în slujba aproapelui, sunteţi numai în slujba Dumnezeului vostru“.12 Un conducător înţelept al tineretului va pune mai puţin accent pe activităţile pentru strângerea de fonduri şi un accent mai mare pe acordarea de servicii dezinteresate către alţii.

Voi, tineri băieţi, veţi fi tot mai plăcuţi înaintea oamenilor şi veţi fi mai bine pregătiţi pentru misiune, pentru căsătorie şi pentru viitoarele locuri de muncă, atunci când veţi învăţa mai multe despre diferite profesiuni şi vă veţi dezvolta încrederea în voi prin ţinerea de cuvântări, prin participarea la montarea de scenete şi alte numere artistice.

Activităţile tineretului nostru trebuie să reflecte credinţa noastră, menţionată în Cartea lui Mormon: „oamenii sunt ca să poată avea bucurie“,13 iar noi trebuie să fim doritori să împărtăşim această bucurie cu ceilalţi. Nu cu mult timp în urmă, am întâlnit o femeie din estul Statelor Unite, care trăieşte acum în Valea Salt Lake. Ea este o membră credincioasă a unei alte biserici creştine; am întrebat-o cum se simte trăind printre sfinţii din zilele din urmă. Ea a spus: „Soţul meu şi cu mine ne simţim bine, dar îmi fac griji pentru fiica mea, adolescentă. În fiecare miercuri seară, în jur de ora şapte, câteva fete din vecinătatea noastră trec prin faţa casei noastre, îndreptându-se împreună spre un loc oarecare şi, nici măcar o dată, nu s-au oprit să o invite şi pe fiica noastră, în vârstă de 14 ani, să meargă cu ele“.

Am spus: „Dragă doamnă, astăzi este ziua dumneavoastră norocoasă; sunt în stare să vă rezolv această problemă“. Imediat, mi-a dat numele şi adresa fiicei sale şi am luat legătura cu preşedintele de ţăruş şi cu responsabilul cu seminarul.

Prietenii şi vecinii noştri sunt copiii unui Tată iubitor din Cer, care doreşte ca noi toţi să ne întoarcem la El. Putem fi noi mulţumiţi, atunci când nu sunt prezenţi duminica dimineaţa toţi membrii din cvorumul nostru? Cu siguranţă, putem întinde mâna celor mai puţini activi şi celor de altă credinţă şi, cu căldură, să-i invităm la activităţile comune ale Tinerilor Băieţi şi ale Tinerelor Fete, la seminar, la clasele Şcolii de Duminică şi la adunările de împărtăşanie.

Când Joseph Smith şi Oliver Cowdery au primit Preoţia aaronică din mâinile lui Ioan Botezătorul înviat, ei au primit „cheile slujirii îngerilor“,14 şi aşa aţi făcut şi voi când aţi fost rânduiţi. Mă rog ca, voi, tineri băieţi, să fiţi demni nu doar pentru a primi slujirea îngerilor, ci ca voi, ca şi tânărul Wilford Woodruff, să deveniţi un înger slujitor în vieţile celorlalţi, când vă manifestaţi credinţa realizând „miracole puternice“, prin aceasta devenind un „puternic ajutor“ pentru semenii voştri.

Satana vă va diminua credinţa şi va micşora puterea preoţiei voastre de a face miracole puternice, dar un Tată Ceresc iubitor v-a asigurat cu protecţie cerească – darul Duhului Sfânt. Din primul capitol al Cărţii lui Mormon am aflat că atunci când Lehi citea scripturile: „el era plin de Spiritul Domnului“.15 Mai departe, Nefi ne promite că atunci când ne „ospătăm din cuvintele lui Hristos … cuvintele lui Hristos ne vor spune toate lucrurile pe care trebuie să le facem“.16

Poate veţi avea de înfruntat o decizie cu privire la o misiune, la viitoarea voastră carieră şi, în final, cu privire la căsătorie. Când citiţi scripturile şi vă rugaţi pentru îndrumare, s-ar putea să nu vedeţi, cu adevărat, răspunsul sub forma unor cuvinte tipărite pe pagină, dar în timp ce citiţi veţi primi impresii distincte şi îndemnuri şi, aşa cum a fost promis, Duhul Sfânt „vă va arăta toate lucrurile pe care trebuie să le faceţi“.17

Satana vrea să abdicaţi de la libertatea voastră morală pentru diverse forme de comportamente vicioase dar, un Tată Ceresc iubitor v-a promis prin Isaia, profetul Său, că prin post sincer, când vă stăpâniţi poftele fizice, El vă va ajuta „să dezlegaţi lanţurile răutăţii“ şi „să rupeţi orice jug“.18 Demonstraţi această promisiune, pentru voi, prin post. Golul fizic, care se produce în urma postului, ne va ajuta să avem mai mult loc spiritual pentru a primi plenitudinea Evangheliei.

Studiul scripturilor şi postul, precedate şi urmate de rugăciune, în mod real, pot „din noapte face zi“.19 Întreaga viaţă a profetului Joseph Smith demonstrează puterea rugăciunii şi împlinirea promisiunii Domnului: „Dacă vei întreba, vei primi revelaţie după revelaţie“.20 O revelaţie importantă pe care o veţi primi va fi referitoare la modul în care puteţi cel mai bine să influenţaţi vieţile altora, care au rătăcit drumul lor. Făcând astfel, este bine să ne amintim de sfatul înţelept al preşedintelui Hinckley: „Duhul Sfânt este martorul Adevărului, care îi poate învăţa pe oameni lucruri pe care ei nu le pot învăţa unul de la altul“.21

Preşedintele Gordon B. Hinckley consideră prietenii buni ca fiind una dintre influenţele cheie în reţinerea convertiţilor şi în recuperarea celor mai puţin activi, iar Robert Browning a descris, cu elocvenţă, cum este aşa acest lucru:

… Dacă eram binecuvântat ca tine,

M-aş fi înconjurat cu dragoste şi cu prieteni iubitori

Care m-ar fi apărat.

N-aş fi căzut, deoarece prietenii mei de aceeaşi credinţă şi cu aceleaşi standarde,

M-ar fi ajutat. 22

Mai târziu, ca preşedinte al Bisericii, Wilford Woodruff a declarat: „Nu există nici o diferenţă dacă cineva este preot sau apostol, dacă îşi măreşte chemarea lui. Un preot deţine cheile slujirii îngerilor. Nici-odată în viaţa mea, ca apostol, ca membru în cadrul Celor Şaptezeci sau ca elder, nu am avut mai multă protecţie din partea Domnului ca atunci când am deţinut oficiul de preot. Domnul mi-a revelat prin viziuni, prin revelaţii şi prin Sfântul Spirit multe lucruri care erau în faţa mea“.23

Iubiţii mei fraţi tineri, mă rog ca fiecare dintre noi, prin credinţa noastră, să folosească puterea preoţiei de a face miracole puternice prin împărtăşirea Evangheliei şi prin slujirea celorlalţi şi, în felul acesta, să devenim un „puternic ajutor“ pentru semenii noştri, în numele lui Isus Hristos, amin.

Note

  1. Vezi Matthias F. Cowley, Wilford Woodruff: History of His Life and Labors (1909) pag. 47.

  2. Citat din Cowley, Wilford Woodruff, pag. 50.

  3. Citat din Cowley, Wilford Woodruff, pag. 50.

  4. Citat din Cowley, Wilford Woodruff, pag. 58.

  5. Citat din Cowley, Wilford Woodruff, pag. 70–86.

  6. Citat din Cowley, Wilford Woodruf,. pag. 99–113, 114–128, 129–146.

  7. Citat din Cowley, Wilford Woodruff, pag. 119.

  8. Mosia 8:18.

  9. Luca 2:52

  10. Church Handbook of Instructions, Book 2, Priesthood and Auxiliary Leaders (1998), pag. 318–319.

  11. Articolele de credinţă 1:13.

  12. Mosia 2:17.

  13. 2 Nefi 2:25

  14. Vezi D&L 13:1.

  15. 1 Nefi 1:8–12.

  16. 2 Nefi 32:3.

  17. 2 Nefi 32:5.

  18. Isaia 58:6.

  19. Imnuri şi cântece pentru copii, „Oare te-ai rugat?“ pag. 48.

  20. Vezi D&L 42:61.

  21. Gordon B. Hinckley, „The Father, Son, and Holy Ghost“, Liahona, martie 1998, pag. 8.

  22. „Paracelsus,“ în The Poetical Works of Robert Browning, 2 volume (1902), 1:25.

  23. „Discourse,“ Millennial Star, 5 octombrie 1891, pag. 628–629.

Tipărește