Legea Zeciuielii
Domnul a stabilit legea zeciuielii ca o lege financiară a Bisericii Sale… Ea este, de asemenea, o lege prin care ne arătăm loialitatea faţă de Domnul.
La ultimul Crăciun am primit un dar special de la mama mea. Ea a păstrat cu multă grijă, în toţi aceşti ani, o cărticică pe care am primit-o prima dată de la părinţii mei în 1944, când aveam 10 ani.
Aceasta este cartea. Este un jurnal în care am fost învăţat să înregistrez săptămânal veniturile şi cheltuielile mele.
De exemplu, din înregistrările mele pe săptămâna ce includea ziua de 29 iulie 1944 rezultă că am început săptămâna cu 24,05 dolari şi am câştigat 7 dolari lucrând la ferma familiei noastre. Am cheltuit 5 cenţi pentru bomboane, 45 cenţi pentru altă cumpărătură, 20 de cenţi pentru un film şi 2,37 dolari pentru haine. De asemenea, am investit 20 de dolari într-o obligaţiune şi am plătit 70 de cenţi zeciuială. Am încheiat săptămâna cu 4,28 dolari în cont.
Îmi amintesc că l-am întrebat pe tata dacă salariul meu de 25 de cenţi pe oră ar putea creşte. Dar, amintindu-mi că un spectacol de film a costat 20 de cenţi şi bomboanele numai 5 cenţi, îmi dau seama acum că eram probabil, plătit prea bine.
Uitându-mă prin acest jurnal vechi de mai bine de 50 de ani, am observat că în fiecare săptămână în perioada anilor 1944 şi 1945, când eu obişnuiam să scriu în jurnal, am plătit o zeciuială de 10 la sută din venitul meu pe săptămâna respectivă. În decembrie 1944, am consemnat că plătisem o zeciuială de 12,35 dolari în acel an – o zeciuială integrală.
Acesta a fost locul şi acesta a fost modul în care am învăţat să plătesc zeciuială.
Eu şi soţia mea i-am învăţat pe copiii noştri cât este de important să pună de o parte zeciuiala, în fiecare săptămână când primeau o alocaţie sau câştigau bani îngrijind copii mici sau lucrând altceva. Ei îşi păstrau zeciuiala într-o cutiuţă. În duminica de post, dădeau zeciuiala episcopului. Ei au învăţat, de asemenea, valoarea banilor, economisind o mare parte din veniturile lor pentru o viitoare misiune şi pentru educaţia lor.
La rândul lor, ei îi învaţă acum pe nepoţii noştri să procedeze la fel.
Să-i învăţăm pe copiii noştri acest principiu şi să ne asigurăm că ei ne văd pe noi plătindu-ne zeciuiala. Preşedintele Joseph F. Smith a spus: „De îndată ce copiii noştri devin suficient de maturi ca să poată avea venituri, ei ar trebui învăţaţi să-şi plătească zeciuiala, pentru ca numele lor să poată fi scrise în cartea legii Domnului“.1
Când eram copil şi participam la orele Societăţii Primare, am învăţat această mică poezioară:
Ce este zeciuială?
Vă spun de fiecare dată
Zece cenţi dintr-un dolar,
Şi un cent din zece.
Doctrina referitoare la plata zeciuielii este menţionată de multe ori în scripturi. Avraam i-a plătit zeciuială lui Melhizedec.2 Copiii lui Israel erau învăţaţi să-şi aducă zeciuiala Domnului.3 Probabil cea mai citată scriptură referitoare la plata zeciuielii, din Vechiul Testament, se găseşte în Maleahi:
„Se cade să înşele un om pe Dumnezeu, cum Mă înşelaţi voi? Dar voi întrebaţi: Cu ce te-am înşelat? Cu zeciuielile şi darurile de mâncare…
Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare“.4
Zeciuiala pe care o plătim este cea mai perfectă şi rezonabilă înţelegere pe care o ştiu. Este a zecea parte din venitul nostru. Toţi, de la cel mai sărac la cel mai bogat, plătesc acelaşi procent. Hristos ne-a învăţat acest principiu în povestirea despre bănuţul văduvei:
„Isus şedea jos în faţa vistieriei Templului, şi se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulţi, cari erau bogaţi, aruncau mult.
A venit şi o văduvă săracă, şi a aruncat doi bănuţi, cari fac un gologan.
Atunci Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat mai mult decât toţi cei care au aruncat în vistierie; căci toţi ceilalţi au aruncat din prisosul lor, dar ea, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, tot ce-i mai rămăsese ca să trăiască“.5
Un bănuţ este o monedă foarte mică. Era cea mai mică monedă de bronz folosită de evrei. Valora a o sută şaizeci şi patra parte dintr-un dinar de argint al romanilor.
În această dispensaţie, Domnul a stabilit legea zeciuielii ca o lege financiară a Bisericii Sale. Fără ea, noi nu am putea îndeplini scopurile eterne ale Domnului. Ea este, de asemenea, o lege prin care ne arătăm loialitatea faţă de Domnul şi ne dovedim nouă înşine că suntem demni de privilegii, de rânduieli şi de binecuvântări.
Am fost, de curând, în Independence, Missouri, şi am simţit dorinţa să conduc, timp de o oră, pe un drum la nord de Far West. Sfinţii din zilele din urmă au întemeiat Far West în 1836 ca loc de refugiu în faţa persecuţiilor. Far West a devenit reşedinţa administraţiei ţinutului, cu un număr de 3.000 până la 5.000 de locuitori. Pentru o perioadă de timp, acolo s-a aflat cartierul general al Bisericii. Proprii mei strămoşi au locuit acolo.
Când am ajuns în Far West şi am privit în jurul meu, tot ce-am putut vedea erau ferme întinse cu câmpuri minunate, suculente, de porumb, cereale, fân şi alte culturi. Nu exista un oraş, nici străzi sau clădiri. Era doar un loc de templu, liniştit, plin de iarbă, cu patru pietre de temelie, înconjurat de un gard simplu.
În 1838, sfinţii au fost izgoniţi din Far West. Joseph Smith şi alţii au fost arestaţi şi duşi în închisoarea Liberty din apropiere. Acolo au zăcut timp de 6 luni, în cele mai groaznice condiţii. Chiar şi strămoşii mei au suferit îngrozitor în Far West şi erau aproape să-şi piardă vieţile.
În timp ce stăteam în Far West, imaginându-mi cum arătase el cu mult timp în urmă, mi-am deschis scripturile şi am citit secţiunea 19 din Doctrină şi Legăminte. Această revelaţie a fost dată prin profetul Joseph Smith, în Far West, la 8 iulie 1838, în timpul acelor persecuţii:
„Şi acesta va fi începutul zeciuielii poporului Meu.
Şi după aceasta, aceia care au plătit zeciuiala în acest fel vor plăti a zecea parte din tot venitul lor anual; şi aceasta va fi pentru ei o lege permanentă pentru totdeauna, pentru preoţia Mea sfântă, spune Domnul.“6
M-am gândit că legea zeciuielii nu ar fi putut fi primită de membrii Bisericii într-un timp mai puţin potrivit decât acela. Dar ei au primit-o, şi membrii au început s-o aplice în vieţile lor în timp ce îşi pierdeau proprietăţile şi, în unele cazuri, chiar vieţile. Vizitând Far West, am câştigat o mărturie spirituală despre legea zeciuielii, care a fost mai puternică şi mai profundă decât tot ce simţisem până atunci.
Mi-ar place să dau un sfat miilor de membri care se alătură azi Bisericii, în urma eforturilor sârguincioase ale misionarilor noştri. Manifestaţi-vă credinţa. Plătiţi-vă zeciuiala. Această lege poate fi diferită de ceea ce obişnuiaţi să faceţi înainte de botez. Dar nimic din ceea ce faceţi ca nou convertit nu vă va pregăti mai complet, ca să vă bucuraţi de minunatele binecuvântări care vă aşteaptă – chiar binecuvântările templului – decât plata zeciuielii.
Acum, un sfat scurt pentru misionari. Învăţaţi-i pe simpatizanţii voştri despre plata zeciuielii în aşa fel încât să-şi clădească o mărturie despre acest minunat principiu al Bisericii.
Mama lui Joseph F. Smith era cunoscută ca „văduva Smith“. Ea a fost văduva lui Hyrum Smith, care a fost martirizat odată cu profetul Joseph. Ea l-a dojenit pe preotul responsabil cu zeciuiala, care hotărâse că, din cauză că era săracă, nu ar fi trebuit să plătească zeciuială. Ea a spus: „Vrei să-mi iei o binecuvântare? Dacă nu-mi plătesc zeciuiala, ar trebui să mă aştept ca Domnul să-şi oprească binecuvântările sale pentru mine. Eu plătesc zeciuiala, nu numai pentru că este o lege de la Dumnezeu, dar şi pentru că mă aştept să fiu binecuvântată dacă fac aceasta. Păstrând această lege şi altele, mă aştept să prosper şi să fiu în stare să-mi întreţin familia“.7
Dacă a prosperat ea? Fiul ei şi nepotul ei au devenit preşedinţi ai Bisericii, iar printre urmaşii ei se numără astăzi un membru al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli şi mulţi conducători însemnaţi ai Bisericii.
Vorbind despre mama sa, Joseph F. Smith a spus, odată, că: ea plătea „zeciuială din oile şi vitele ei, a zecea parte din untul ei, a zecea din găinile ei, a zecea parte din ouăle ei, al zecelea porc, al zecelea viţel, al zecelea mânz – a zecea parte din tot ce creştea“.8
Predam odată legea zeciuielii unui grup de conducători ai Bisericii din Africa. Un frate a spus: „Elder Tingey, cum pot eu să plătesc zeciuială când eu nu am un venit?“ L-am întrebat şi am aflat că avea o familie mare, cu şapte sau opt copii, şi nu avea serviciu. L-am întrebat cum îşi hrănea familia? Mi-a spus că avea o mică grădină şi creştea gâşte. L-am întrebat: „Ce ai de la gâşte?“ „Ouă“, mi-a răspuns el. I-am spus: „Ce-ar fi dacă într-o zi ai descoperi 10 ouă de gâscă în cuibul gâştelor tale?“ O lumină a strălucit în sufletul său. „Aş putea lua un ou şi i l-aş da preşedintelui meu de ramură“, mi-a răspuns el. A înţeles şi a devenit un plătitor integral de zeciuială.
Când plătim şi ne învăţăm copiii să plătească zeciuială, clădim o familie care este bazată pe legămintele din templu. Cele mai glorioase dintre toate binecuvântările pe care le primim în această viaţă şi în eternitate sunt binecuvântările care vin din cunoaşterea faptului că familia este pecetluită pentru toată eternitatea. Astăzi, cineva poate afla că îşi refuză acest privilegiu neplătindu-şi zeciuiala. Pentru cei care se află în această situaţie, sfatul meu este să vă exercitaţi credinţa; dovediţi-I Domnului că sunteţi credincioşi şi plătiţi-vă zeciuiala.
O pace deosebită, depăşind orice înţelegere, va veni asupra dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră când plătiţi integral zeciuiala. Veţi vedea că toate temerile legate de finanţe, venituri şi grija pentru dumneavoastră şi familia dumneavoastră se vor diminua. Veţi şti că Tatăl dumneavoastră Ceresc vă iubeşte.
Sunt recunoscător că părinţii mei m-au învăţat să plătesc zeciuiala. Vă împărtăşesc mărturia mea umilă că plata zeciuielii este un principiu adevărat al Evangheliei lui Isus Hristos. În numele lui Isus Hristos, amin.