2019
Tē ora ra ānei ’oe i te ’evanelia ma te ’ana’anatae ’ore ?
’Ēperēra 2019


Roro uira noa

Tē ora ra ānei ’oe i te ’evanelia ma te au ’ore ?

Tē vai mau ra te ta’a-’ē-ra’a nō tō tātou huru i roto i tā tātou hōpoi’a i roto i te ’Ēkālesia.

« E ti’a ānei iā’u ? »

’Ua fāri’i a’ena ānei ’outou i teie mama’o i mua ra ? ’Ua tae mai te reira e rave rahi taime i tō’u ferurira’a. ’Ua ha’api’i mai au i teie huru ferurira’a tāu’a ’ore ’o te hō’ē ïa fa’a’itera’a faufa’a mau o tō’u huru. Pāpū maita’i, e nehenehe tātou e toro i te rima ’e e tāvini ’ia vetahi ’ē, e nehenehe tātou e fāri’i ’e e pāturu i tō tātou pi’ira’a o te ’Ēkālesia ’e e nehenehe tātou e haere i tā tātou mau purera’a a te ’Ēkālesia. Noa atu e ravehia te reira ma te ’ana’anatae ’ore, e ta’a-’ē-ra’a tō te reira mau mea i roto i tō tātou orara’a. E tā’ōti’a ānei te reira i te fāito tā te Atua ’ia fa’a’ohipa ia ’outou ? E tā’ōti’a ’anei te reira i te fāito tā te Atua ’ia taui ia ’outou ? Nō’u, tē mana’o nei au ē ’ē.

Tē fa’aha’amana’o nei teie ferurira’a iā’u ia Lamana ’e Lemuela, tei fa’aru’e ia Ierusalema, tei haere e ti’i i te mau pāpa’a parau, tei tauturu i te hāmanira’a i te pāhī, tei rave i te tahi mau mea o te ha’apa’o---’ua rave rā rāua i te reira mau mea ma te ’ana’anatae ’ore ’e te ti’aturi ’ore. ’Aita rāua i vaiiho i tō rāua ’itera’a ’ia taui ia rāua ’ia maita’i atu ā. ’Aita roa, ’ua amuamu noa rāua ’e e huru hā’iri’iri tō rāua i roto i te mau mea ato’a i tupu tei roto rāua. I muri iho i te ’itera’a i te reira, ’aita roa vau e hina’aro ’ia riro ’ei hō’ē Lamana ’aore rā hō’ē Lemuela.

Rave i te hō’ē taime nō te feruri maita’i i te mau tumu o tā ’outou mau ’ohipa. Tē toro ra ānei ’outou i te rima ia vetahi ’ē ma te fa’atumu i ni’a i te mau ha’amaita’ira’a e tīa’i mai ra ’ia ’outou ? ’Aore rā, tē toro ra ’outou i te rima ’ia vetahi ’ē nō te mea ’ua hina’aro mau ’outou e fa’a’ite i te māramarama ’e te here e ’o rātou ? Tē rave rā ānei ’outou i te mau mea ato’a e nehenehe nō tō ’outou pi’ira’a nō te mea o te reira te tīa’ihia ra ia ’outou ? ’Aore rā, tē nā reira nei ’outou nō te mea ’ua hina’aro ’outou e tāvini i te Fatu ’e te feiā e hā’ati ra ia ’outou ?

’O teie te huru o te mau uira’a ’o tā’u e tāmata nei i te ui iā’u i te tahi mau taime. Tē rave ra ānei au ma tō’u pūai ato’a nō te ora mai te hō’ē pipi mau a te Mesia ma te mana’o tae ? ’Aore rā ’aita tō’u ’ā’au i roto tā’āto’a ? Tē mana’o nei au ’ua parau maita’i te ’episekōpo Gérald Caussé, te ’Episekōpo Peresideni, i te reira : « ’ua itoito ānei tātou i roto i te ’evanelia, ’aore rā ’ua ’ohipa rahi noa tātou i roto i te ’Ēkālesia ? (« ’O te ta’ata ana’e ïa », Liahona, Me 2018, 112).

Itoito vs. ’ohipa rahi noa

Nō’u, ’ia « ’ohipa rahi noa » ana’e au i roto i te ’Ēkālesia, e tae mai te tāu’a ’ore i roto i tō’u ferurira’a. E tae mai teie tāu’a ’ore nā roto mai i te huru ’ana’anatae ri’i ’aore rā fa’ati’ara’a i te mau ’ohipa faufa’a ri’i o tā’u tāpura ’ohipa ’ia mono i te mau ’ohipa faufa’a a’e. E tomo mai teie tāu’a ’ore ’ia pārahi ana’e au i roto i te purera’a ’ōro’a ’e ’aita vau e ha’apa’o atu, ’ia pure ana’e au i te pō ’e e ha’amata tō’u vārua i te hahi nā te tahi ’ē ’ohipa, ’ia hi’o vitiviti ana’e au i te mau pāpa’ira’a mo’a ma te tuatāpapa ’ore, ’aore rā ’ia toro ana’e au i te rima i te ta’ata nō te parau noa ’ua rave au, i te tāmatara’a ma te ’ā’au tae e fa’ahoa iāna.

I te tahi taime, e tae ato’a mai iā’u te fa’a’erera’a ’ia ’ore ana’e au e ’ite i te nu’ura’a i roto i tō’u orara’a---’ia tāu’a ’ore noa ana’e au ’e « ’ia ’ohipa rahi noa » i roto i te ’evanelia---’e e onoono noa teie mau ferurira’a e tae roa e ’itehia iā’u e aha te fifi. I te tahi taime, e ti’a iā’u e pārahi, e fa’atūati fa’ahou ’e ’ia ui iā’u iho, « tē hōro’a ra ānei au i teie pi’ira’a ’aore rā i teie ta’ata ’aore rā i teie pure ’aore rā i te pāpa’ira’a mo’a i tō’u ara ato’a ’e tō’u ’ā’au tae i teienei.

’Ia teie huru hīro’a, i reira noa te tauira’a e tupu ai i roto i tō’u orara’a. ’Ia pure mau vau nō te ’ite i te tahi atu mau ’ohipa mai tā te Metua i te Ao ra e ’ite ra, ’ia pure ana’e au nō te mau rāve’a nō te aupuru, ’ia pure ana’e au ’ia arata’ihia i roto i tō’u pi’ira’a, i roto i tā’u ’ohipa, i roto i tō’u orara’a i te mau mahana ato’a, ’e hau atu te faufa’a, ’ia ha’a vau nā roto i te fa’aurura’a tāna e hōro’a mai iā’u, ’ia fa’ahōho’a tā’u mau ’ohipa i tō’u hina’aro o roto ’ia riro ’ei mea maita’i a’e---’oia ho’i ’ia itoito vau i roto i te ’evanelia. I te reira taime au e fāri’i ai i te tauira’a mau i roto i tō’u huru, tō’u ’ā’au ’e tō’u vārua. I reira vau e ’ite ai i te mau ’ohipa temeio ’ia tupu. I reira vau e fāri’i ai i te ’oa’oa mau ’ia tomo mai i roto i tō’u orara’a. I reira vau e tāmata mau ai i te taui nō te maita’i.

Mau ’ohipa vs, mau ferurira’a

Tē mana’o nei au ē e nehenehe tātou pā’āto’a e hi’o i muri i te tahi ma’a taime o tō tātou orara’a i reira tā tātou ’ohipa i te rirora’a ’ei mea fa’ahiahia, ’e tō tātou rā mau ferurira’a nō te reira mau ’ohipa e ’ere ïa i te mea faufa’a. I te tahi taime e riro te orara’a ’ei ’ohipa rahi noa, i te tahi taime ’aita tātou i ’ī i te ’oa’oa, ’e te tahi taime ’aita te mau mea e tupu ra mai tā tātou e hina’aro. E ’ere tātou i te ta’ata maita’i roa, mai te mea rā e ani tātou i tō tātou Metua i te Ao ra ’ia tauturu mai ’ia tātou ’ia tu’u i tō tātou ’ā’au ato’a i roto i te mau ’ohipa ha’umani ’aore rā e rave i tō tātou taime nō te rave, e nehenehe tātou e ha’api’i mai ’ia rave hau mai tā te Mesia te huru.

Tē ha’aman’o nei au i te mau taime ’a fāri’i ai au ma te au ’ore ’ia rave i te hō’ē ’ohipa tāvinira’a, ’ua tāmārūhia rā tō’u ’ā’au ’e ’ua taui i muri iho i te reira ’ohipa i tupu. ’Aore rā ’a fāri’i ai au i te hō’ē pi’ira’a ’e ’ua amuamu i te mea e rave te reira i tō’u taime, ’ua ta’i roa vau i te taime ’a ha’amāuruuruhia ai au nō te mea ’ua here au i te reira.

E nehenehe tātou e hōro’a i te māramarama, e rave i tā tātou mau hōpoi’a ’e e fāri’i i te mau pāhonora’a i tā tātou mau pure ma te maita’i a’e mai te mea tei te vāhi ti’a tō tātou ’ā’au. Mai te mea e rave tātou i te taime nō te hi’opo’a i te mau huru ’e te mau mana’o i muri mai i tā tātou mau ’ohipa ’e e rave tā’āto’a ma tō tātou « ’ā’au hina’aro mau ’e ma te mana’o pāpū » (Moroni 10:4), e nehenehe tātou e ’ite maita’i a’e i te mau arata’ira’a a tō tātou Metua i te Ao ra, ’ia ’ite mai i te ’oa’oa’ rahi a’e ’e e fana’o mai i te ta’a-’ē-ra’a i roto i tō tātou orara’a ’e i roto i te orara’a o vetahi ’ē.

Nene’i