2019
E horora’a ātea te orara’a : Te feiā ’āpī i Heleni
’Ēperēra 2019


E horora’a ātea te orara’a

Tē ora nei teie nau melo feiā ’āpī i teie mahana i reira te ’āpōsetolo Paulo i te orara’a i te tau nō te Faufa’a ’Āpī. ’E tē ora nei rātou mai te au i tāna mau parau.

Hōho’a
Bryana

« ’Ua ha’api’i mai au ē, hō’ē ā te ’evanelia i te mau vāhi ato’a. I tō’u orara’a nā te ara, ’ua ha’api’i mai au ’ia rōtahi i ni’a i te mau parau mau o te ’evanelia ’e ’ia putapū i te Vārua ’eiaha rā ’ia fa’a’ōnevanevahia e te ta’ere » —Bryana W., 15 matahiti.

Hōho’a
Marie

« ’Ua pāpa’i au i te ta’o ha’amana’o i ni’a i tō’u hi’o nō te ha’amana’o i te mau mea ato’a i tupu i teie matahiti : te JSF, te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine, te séminaire. E tauturu te reira iā’u ’ia ha’amana’o nō hea mai au »—Marie H., 17 matahiti.

Hōho’a
Lizzie

« ’Ua ’ite au ē, ’ia haere au i te séminaire, e ti’a iā’u ’ia ’ite i te mana’o au nō te ’itera’a ē tē rave ra vau i te mea e tītauhia iā’u ’ia rave, ’e ’ua ’ite au e tere maita’i te mau mea ato’a »—Lizzie T., 17 matahiti.

Hōho’a
Loukia

’Ua hōro’a ’o Loukia C., 15 matahiti, i tōna ’itera’a pāpū nō te taime mātāmua i te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine, ’e ’ua bāpetizohia i muri iho.

Hōho’a
Haig

« Te mau taime tā’u i au roa i te JSF, ’o te mau tū’aro ïa, te ’ori ’e te mau rurura’a pupu, ’oia ho’i e mau purera’a te po’ipo’i ’e te taime hi’opo’ara’a. ’Ua tauturu te reira iā’u ’ia tauturu atu ā i te ta’ata ’e ’ia fa’a’oroma’i ’e ’ia au i te mau pāpa’ira’a mo’a »—Haig T., 14 matahiti.

Hōho’a
Alexis

« I te JSF, ’ua ha’amata mātou i te riro ’ei pupu, ’e ’ua ha’apūaihia mātou. ’Ua tauturu te reira i te fa’anaho ’e i te fa’auru i te fa’anahora’a feiā ’āpī i Heleni inaha ’ua mātau maita’i a’e mātou i teienei »—Alexis H., 18 matahiti.

Hōho’a
Irini

« ’Ua riro te hīmenera’a i ni’a i te tahua i te JSF hō’ē o te mau ’ohipa itoito roa a’e tā’u i rave a’enei ’e hō’ē o te mau taime maere roa a’e nō’u. I teienei, ’ua ha’api’i mai au i tō tātou faufa’a i roto i teie ao nehenehe »—Irini S., 17 matahiti.

Hōho’a
Winifred

« I te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine ’ua ha’api’i mai au ē, mai te hō’ē horora’a ātea te orara’a. ’Ua tauturu te reira i te fa’arahi i tō’u fa’aro’o, ma te ’ite ē, tītauhia ’ia tāmau noa tātou i ni’a i te ’ē’a parau-ti’a, mai tā tātou iho e horo ātea nei. ’Ua tauturu te reira ’ohipa i te fa’arahi i tō’u ’itera’a pāpū ’e i te tāmau noa i te fa’aro’o ’e i te fa’aea i ni’a i te ’ē’a ti’a »—Winifred K., 14 matahiti.

Hōho’a
Pavlos

« ’Ua au roa vau i te ’itera’a ē e aha te huru te haerera’a ’e te feiā ’āpī hō’ē tō mātou mau ti’aturira’a. ’Ua tae roa mai te mana’o ē, ’ua tū’ati mātou i te rāve’a ta’a ’ē, hau atu i te ’ite-noa-ra’a i tō te tahi ’e te tahi i’oa »—Pavlos K., 15 matahiti.

Hōho’a
Joshua

« ’Ua ’oa’oa vau i te rāve’a nō te fārereira’a i te tahi atu mau feiā ’āpī ’o tē ora nei i te hō’ē ā mau mea e tā’u nei, i te mau mahana ato’a »—Joshua K., 17 matahiti.

Hōho’a
Olivia

« Hō’ē mana’o i tae mai nō te JSF ’e te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine, noa atu ā te vāhi o te ao e haerehia ’outou. ’Ua au roa vau i te pūhapara’a na’ina’i a’e a te feiā ’āpī tamāhine, e mea ’ōhie a’e ’ia paraparau te tahi ’e te tahi »—Olivia H., 15 matahiti.

Hōho’a
Irene

« E ’ere au i te melo nō te ’Ēkālesia, e haere mai rā vau i te mau hepetoma ato’a mai ta’u e nehenehe. ’Ua au roa vau i te mau mea tā te feiā ’āpī tamāhine e pāturu nei »—Irene C., 14 matahiti.

Hōho’a
youth in Greece

Ma’a ’āva’e i ma’iri a’enei, ’ua putuputu te hō’ē piha séminaire i ni’a i te Areopago, i Heleni, i reira te ’āpōsetolo Paulo hōro’ara’a i te hō’ē a’ora’a pūai mau (hi’o Te mau ’Ohipa 17:22-34). ’Ua paraparau te mau pīahi nō te mana o te séminaire i roto i tō rātou orara’a, nā reira ato’a tā Paulo mau ha’api’ira’a.

’Ua nā ’ō Alexis H., 18 matahiti ē : « Nō te mea tē ora nei au i Heleni, e oraora roa mai te mau ’ā’amu nō te Faufa’a ’Āpī ». « E mea au nā tō’u metua tāne ’ia haere i terā vāhi ’e terā vāhi ano i reira Paulo te ha’api’ira’a ’e e fa’a’ite ’oia i te hō’ē ’īrava ’aore rā e fa’ati’a mai ’oia i te hō’ē ’ā’amu nō ni’a i te vāhi terā ’ohipa i te tupura’a ».

Mai ia Paulo i tōna iho tau, tē fa’aruru ato’a nei te feiā ’āpī nō Heleni i te mau fifi sōtiare, poritita ’e i te pae faufa’a. E mea varavara te mau ’āmuira’a feiā ’āpī ’e te pūhapara’a feiā ’āpī tamāhine i Heleni, e mea fifi ato’a ’ia haere i te séminaire. Noa atu ā teie mau fifi ’e tē vai atu ra, tē fa’a’ohipa nei te feiā ’āpī nō Heleni i te fa’aitoitora’a a Paulo ’ia « mau pāpū… ma te vārua hō’ē, ’e ma te ’ā’au hō’ē, i te fa’aitoito-ato’a-ra’a i te parau ra i te ’evanelia nei » (Philipi 1:27).

Nō te orara’a i Heleni, ’ua fāna’o teie nau melo feiā ’āpī i te reva māhanahana, te mau tahatai, te mā’a ’e te ’ori . E mea au ato’a nā rātou ’ia ’āmui haere. Nō te mea tē haere ra rātou i te séminaire ’e i te mau ’ohipa fa’a’oa’oara’a a te ’āma’a, ’ua pūai atu ā tō rātou fa’aro’o ’e te hoara’a.

Piha séminaire i ni’a i te Areopago

Hōho’a
Seminary students

Te pupu séminaire i mua i te fare purera’a nō Ateno.

Hōho’a tei hōhia mai e Leeann Heder

I te ha’amatara’a te séminaire i Heleni ma’a matahiti i ma’iri a’enei, e pae ana’e pīahi. E putuputu rātou e toru po’ipo’i i te hepetoma hō’ē, tē vai ra e ’āmui mai nā roto i te paraparaura’a roro uira. E putuputu ato’a rātou i te mau avatea mahana toru nō te séminaire, ’e i muri iho, e ’ohipa fa’a’oa’oara’a tā rātou. ’Ua hoa rahi roa rātou ’e ’ua riro mai ’ei māramarama nō tō rātou mau hoa tei ’ite i tō rātou hi’ora’a maita’i. ’Ia ui mai tō rātou mau hoa i te mau uira’a, e ’āfa’i teie mau feiā ’āpī ia rātou i te séminaire ’e i te mau fa’a’oa’oara’a a te feiā ’āpī.

Tē nā ’ō ra hō’ē taure’are’a tamāroa, ’o Pavlos K., 15 matahiti : « E rāve’a maita’i te séminaire nō te ha’amata i te hō’ē mahana, tē tauturu nei te reira iā’u ’ia vai pūai noa. E fa’atupu te reira i te mana’o ’ia vai noa ’ei hi’ora’a maita’i nō vetahi ’ē. E tauturu te reira ’ia ha’amata i te mahana ma te feruri ia Iesu Mesia ».

’A rahi noa ai te pūai ’e te tāhō’ē o te feiā ’āpī, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau rāve’a au. ’Ei hi’ora’a, ’ua ha’amaita’ihia rātou i te matahiti 2017 i te haerera’a i te ’āmuira’a feiā ’āpī Jeunes, soyez forts (JSF). ’Ua haere ato’a te feiā ’āpī tamāhine i tā rātou pūhapara’a feiā ’āpī tamāhine mātāmua roa i Heleni. ’Ei fa’ahope’ara’a, ’ua piri atu ā rātou ’ei pupu, ’e ’ua tomo roa mai e piti tamāhine i roto i te ’Ēkālesia.

’Āmuira’a JSF fenua rau

Hōho’a
youth spelling out youth theme at FSY

I te JSF, te pī’āpāra’a i te ta’o « Ani » nō roto mai i te Iakobo 1:5.

Nō teie ’āmuira’a, tei tupu i Heremani, ’ua ta’iruru mai te mau melo feiā ’āpī nā Europa tā’āto’a. ’Ua tere atu te feiā ’āpī nō Heleni ’e nō Tupero (Chypre) e rave rahi maile, ’e ’ua fa’atupu te ’āmuira’a i te ’ohipa ha’amaita’i roa ’ino nō rātou. Nō Maximos A., 14 matahiti, « te ’ohipa e ha’amana’o roa vau i te JSF, ’o te taime ïa mātou i te fa’a’itera’a i tō mātou ’itera’a pāpū. ’Ua putapū te mau ta’ata ato’a i te Vārua, ’e ’ua tae mai tā’u fa’aurura’a e fa’arahi i tō’u iho nei ’itera’a pāpū ».

’Ua nā ’ō ato’a Loukia C., 15 matahiti ē : « I te ha’amatara’a e maha noa feiā ’āpī e haere mai, i te hope’ara’a, e 15 tei tae mai—’o te nūmera rahi roa a’e nō Heleni—e 3 hoa melo ’ore i roto ».

« E mea au roa i te ’āmuira’a i te hō’ē ā vāhi hō’ē ā ’evanelia tā mātou ’e ’aita tōna ’e tōna e ta’a-’ē-ra’a. ’Ua ’āmui mātou pā’āto’a, ’e ’ua putapū mātou i te hō’ē -ā Vārua. ’Ua tauturu te reira iā’u ».

« E ’ere tō’u metua tāne i te melo ’e e’ita ’oia e vaiiho iā’u ’ia haere i te JSF ’aore rā ’ia bāpetizohia », tē nā reirā ra Jesiana, 16 matahiti. « ’Ua pure rā te mau melo o te ’āma’a nō’u, ’e ’ua paraparau tō’u tupuna vahine i tō’u metua tāne. I muri iho, ’ua parau mai ’oia e nehenehe tā’u e haere ! »

I te JSF, e rave rahi mau mea ’a tahi ra ’oia i rave ai, mai « te haerera’a i te mau ha’api’ira’a ’e i te mau fa’a’oa’oara’a ’e te hōro’ara’a i tōna ’itera’a pāpū, ’ua tauturu te reira iā’u ’ia māramarama e aha mau te putapūra’a i te Vārua Maita’i. ʼAita vau i putapū aʼenei i te Vārua mai te reira i nā mua a’e, ’e ’ua ’oa’oa roa vau ’e te ’ana’anatae. ’Ua hōro’a vau i tō’u ’itera’a pāpū nō te taime mātāmua roa ».

Hōho’a
youth at FSY

Hau atu i te tāmā’ara’a pae vārua, ’ua fa’afa’aea ri’i ato’a te feiā ’āpī ’e ’ua ’ārearea i te ’āmuira’a. Nā Tupero mai ’o Haig T., 14 matahiti. « ’Ua ha’api’i au ’ia fa’ahoa i te ta’ata, ’ua ha’api’i au e aha mau te hoa ’e ’ia ’ārearea ato’a, noa atu ā te mau fifi ».

Pūhapara’a a te Feiā ’Āpī Tamāhine

Hōho’a
young women at Marathon Greece

Te feiā ’āpī tamāhine i Marathon (Heleni).

Hō’ē ā ’ohipa tā te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine i fa’atupu. ’Ahuru ma piti feiā ’āpī tamāhine tei putuputu ’e tō rātou feiā fa’atere i te vāhi ’arora’a tahito ra nō Marathon. E toru mahana tō rātou fa’aeara’a i’ō, i te ha’api’ira’a ’ia tūru’i i ni’a i te tahi ’e te tahi nō te pūai ’e te fa’aitoitora’a.

Tē nā ’ō ra Loukia, « ’ua haere au i te purera’a nō te taime mātāmua roa ’e ’ua ’oa’oa roa vau, ’ua ’ite a’era vau ’o vau ana’e nō terā fāito matahiti. I teienei, e piti matahiti i muri mai, e rave rahi feiā ’āpī tamāhine nō reira nō te taime mātāmua, ’ua ti’a ia mātou ’ia fa’atupu i te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine ». I te putuputura’a rātou, ’ua nā ’ō ’oia : « ’Ua ’apo mai au e aha te aura’a te ti’ara’a ’ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei ». ’Ia ora tātou i te ’evanelia, e mārama tē vai ’ati a’e ia tātou ».

Hōho’a
young women holding flag

Pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine, 2017—te pūhapara’a mātāmua roa i Heleni.

Nō Bryana W., 15 matahiti, ’ua tauturu te JSF ’e te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine iāna ’ia ha’amatara i te parau ’e ’ia paraparau ia vetahi ’ē. « E taui pinepine tō’u ’utuāfare i te vāhi nohora’a, ’e e mea fifi nō’u ’ia fa’atupu i te tā’amura’a i te ta’ata nō tō’u ha’amā », tē nā ’ō ra ’oia. « ’Āre’a rā, nō te pirira’a vau i tō’u pupu JSF, ’ua ’ite au i te tahi mau hoa maita’i roa. I roto i te putuputura’a ’itera’a pāpū, ’ua fa’a’ite mātou i tō mātou mau mana’o ’e ’ua ’ite a’era vau hō’ē ā tō vetahi ’ē mana’o ’e tō’u ».

Tē ha’amana’o ra ’o Marie H., 17 matahiti, i te tumu parau o te pūhapara’a : « E horora’a ātea te orara’a, e ’ere te horora’a vitiviti ». ’Ua ’āparau te feiā ’āpī tamāhine ’e tō rātou feiā fa’atere i te faufa’a rahi e fa’a’oroma’i noa ’e e fa’aoti i te horora’a, ’ua nā ’ō ’oia. « ’Ua fa’aha’amana’o te reira iā’u ē, e ti’a iā’u ’ia fa’a’oroma’i, ’ia ha’apa’o i tā’u horora’a ’e ’ia tūtonu noa i ni’a i te rēni tāpaera’a. ’Ei reira e ti’a ai iā’u ’ia rave fa’aoti i te mau mea tā te Metua i te Ao ra e hina’aro iā’u ’ia rave ».

Hōho’a
young woman at girls camp

« E vārua hau ’e te nehenehe te tupu i te māta’ita’ira’a i te hitira’a mahana »—Lizzie T.

Hō’ē taime rahi roa o te pūhapara’a, ’o te purera’a ïa tā rātou i rave i te hitira’a te mahana i te pae tahatai, i te mahana hope’a. ’Ua nā ’ō ’o Lizzie T., 17 matahiti : « ’Ua rave mātou i tā mātou mau pāpa’ira’a mo’a, ’ua rave mātou i te hō’ē purera’a ’e ’ua māta’ita’i i te mahana i te hitira’a. ’Ua putapū pā’āto’a mātou i te here o te Atua. E fa’ahope’ara’a fa’ahiahia roa nō tā mātou ’āmuira’a, te tahi ’e te tahi ».

Fa’aruru i te ananahi ma te mata’u ’ore

« I te JSF ’e i te pūhapara’a a te feiā ’āpī tamāhine, ’ua ha’api’i rahi au nō ni’a i te ’evanelia ’e te huru tā te reira e tauturu iā’u i roto i tō’u orara’a », tē parau ra Irini S., 17 matahiti. « E rave rahi ta’ata tā’u i fa’ahoa ’e ’ua ha’api’i au i te faufa’a rahi ’ia fa’a’ite i te mau mana’o o tō’u ferurira’a ’e o tō’u ’ā’au. ’Ua putapū roa ’ino vau i te Vārua Maita’i ’e i te here o tō tātou Fa’aora, Iesu Mesia.

Tē parau ra ’oia ē, maoti te putuputura’a ’e te tahi melo feiā ’āpī tōna ti’aturi i pūai ai. « Nā mua a’e i te JSF, ’aita vau e ’ite ra i te mau mea maita’i ’e te nehenehe tā te Atua e rave nei nō tātou nā reira ato’a te mau fa’anahora’a tāna e rave noa nei nō tātou ».

« ’Eiaha tātou ’ia fa’ahepohepohia e te hō’ē noa a’e ta’ata ’aore rā hō’ē noa a’e mea ’ati a’e ia tātou ’o te tāmata i te ’ume ia tātou i te ātea ’ē ’e te ’orera’a e ora i te ’evanelia », tē parau ra Manasseh A., 17 matahiti. « Hō’ē ā te ’evanelia i te mau vāhi ato’a ’e ’ia fa’aea noa tātou i ni’a i te ’ē’a ’āfaro e ti’a ai ».

’E i Heleni ānei ’aore rā i te tahi atu vāhi o te ao, maoti te haere-’āmui-ra’a tātou i ni’a i terā ’ē’a tātou e tāhō’ē ai i te vārua.

Nene’i