2007
Haapiiraa Aore e Piiraa Teitei Atu
Me 2007


Haapiiraa Aore e Piiraa Teitei Atu

I roto i teie ve‘a no te amuiraa, ua horo‘ahia mai te mau tauturu haapiiraa ei taatiraa no te Buka Haapiiraa a te Autahu‘araa a Aarona 2 e i te Buka Haapiiraa a te Feia Apî Tamahine 2. I te mau vahi e aita teie mau buka, ua horo‘ahia mai te mau ma‘itiraa i muri nei no roto mai i te buka Haapiiraa, Aore e Piiraa Teitei Atu (buka no. 36123) na te feia faatere, te mau orometua, e te mau metua no te haamaitai atu â i ta ratou mau tutavaraa haapiiraa.

TAPE‘A MA NOA I TE PARAU HAAPIIRAA

Ua riro te faatusiaraa a te taata no te titau i te parau mau ei faatupuraa i te haehaa e i te faaururaa. E rave rahi o tei bapetizo ia ratou, noa’tu ua mata-ino-hia ratou e to ratou utuafare no te faaotiraa i ravehia e ratou. Ua pohe te mau peropheta e te tahi atoa mau taata ma te ore e huna i to ratou iteraa papû. No ni‘a i te maratiri o Iosepha raua o Hairamu Semita, ua faaite te taea‘e John Taylor e, na te Buka a Moromona e te Buka o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau « i haamau‘a i te toto maitai a‘e no te tenetere hoê ahuru e ma iva no te afairaa mai i te reira ei faaoraraa i te ao o tei ma‘iri roa i raro » (PH&PF 135:6).

Te mau taata atoa o te haapii atu i te evanelia, ua titauhia ia ratou ia faaite i te reira ia vetahi ê i roto i to’na huru mau e ma te ruri-ore-ê-hia taua mau parau mau ra i tupu ai te mau faatutiaraa rahi. Ua faahiti te peresideni Gordon B. Hinckley e : « I paraparau’na vau na mua’tu i te faufaa no te tape‘a mâ noa i te parau haapiiraa a te Ekalesia, e ia hi‘o e, te haapiihia ra anei te reira i roto i ta tatou mau pureraa atoa. Te mana‘ona‘o nei au no ni‘a i te reira. Na te mau hape iti i ô mai i roto i te parau haapiiraa e faatupu i te mau hape rahi e te ino atoa » (Teachings of Gordon B. Hinckley [1997], api 620).

Ta outou mau hopoi‘a ei orometua

A faaineine ai e a vauvau atu ai outou i te mau haapiiraa, e mea ti‘a ia outou ia haapa‘o i te mau arata‘iraa i muri nei, ia ti‘a ia outou ia haapii atu i te parau mau ia au i ta te Fatu i heheu mai.

A haapii na roto i te Varua i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta o te tau hopea nei

Ua haapii te peresideni Ezra Taft Benson e : « Eaha te puna no te haapii i te opuaraa rahi a te Atua Mure Ore ? Aita’tu, oia hoi te mau Papa‘iraa Mo‘a, te Buka a Moromona ihoa râ. Na reira atoa te mau heheuraa o teie tau hopea nei. Ia amuihia te reira e te mau parau a te mau Aposetolo e a te mau Peropheta e te mau muhumuhuraa a te Varua » (i roto i te Conference Report, Eperera 1987, 107)

A faaohipa i te mau buka haapiiraa i nene‘ihia e te Ekalesia

No te tauturu ia tatou ia haapii i te mau Papa‘iraa Mo‘a e i te mau parau a te mau Peropheta o teie tau hopea nei, ua nene‘i te Ekalesia i te mau buka haapiiraa e i te tahi atu mau buka. Aita e titau-roa-hia te tahi atu mau tuatapaparaa mana‘o, e aoere râ, i te tahi atu mau buka faahororaa. E mea ti‘a ia tatou ia haapii maite i te mau Papa‘iraa Mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te tau hopea nei, e te mau buka haapiiraa, ia papû maitai e, ua haroaroa maitai tatou i te parau haapiiraa hou a haapii atu ai i te reira.

A haapii i te mau parau mau o te evanelia e eiaha te tahi atu mau mea

I to Alama faatoro‘araa i te mau tahu‘a no te haapii atu i te feia o tei bapetizohia i roto i te pape o Moromona, « ua faaue atura oia ia ratou, eiaha e haapii i te hoê mea, maori râ te mau mea ta’na i haapii, e tei parauhia e te vaha o te mau peropheta mo‘a ra » (Mosia 18:19). I to te mau pipi ati Nephi hoê ahuru e ma piti a te Faaora haapiiraa’tu i te taata, « ua faaite [ratou] i te mau parau ta Iesu i parau ra, aita i faahuru-ê-hia ta Iesu i parau ra e hoê iti a‘e » (3 Nephi 19:8). Ia haapii outou i te evanelia a Iesu Mesia, ia pee outou i teie nei hoho‘a e ti‘a’i.

haapii i te mau parau mau o te evanelia ia ore hoi te hoê ia ere i te ite

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e : « Ia haapii outou i te mau parau haapiiraa tahito, eiaha no te faa-haroaroa noa, ia haapii atu râ outou i te mau parau haapiiraa a te Ekalesia ia ore ratou ia vai faahou i roto i te ite ore » (« Loyalty », in Charge to Religious Educators, te 2 o te nene‘iraa [1982], api 64).

Te mau faa-araraa i te mau orometua haapii evanelia

A tamata ai outou i te tape‘a mâ noa i te parau haapiiraa, ia ape outou i te mau fifi i muri nei e ti‘a ai.

Te mana‘o faananea

« Ia haapii ana‘e te hoê orometua hapao ore i te hoê haapiiraa, ua rau te mau rave‘a e hahi ê ai oia i te e‘a e tapae atu ai oia i ta’na ra titauraa. Te hoê o te mau faahemaraa matau-roa-hia, o te faananearaa ïa i te mana‘o i ni‘a i te mau mea aita te Fatu i faarahi i te parau. Area te orometua haapa‘o ra, eita oia e taiâ ia parau e, ‘Aita vau i ite,’ tirara atu ai. Mai tei faahitihia e te peresideni Joseph F. Smith : « E ere te faainoinoraa i to tatou maramarama e aore râ i to tatou huru parau ti‘a, ia faaite papû ana‘e tatou i mua e rave rahi mau uiraa faananea mana‘o e : ‘Aita vau i ite’ » [Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa (1939), 9] Joseph F.McConkie, « The Disciplined Teacher », Instructor, Tetepa 1969, api 334–35).

Faahitiraa hape

« E mea papû te mau faahororaa a te orometua haapa‘o maitai e e faaitoito atoa oia i te imiraa e, ua tano anei tera faahitiraa parau i te parau haapiiraa a te Ekalesia e aore râ e mana‘o noa anei te reira no te taata i fatu i taua faahitiraa parau ra » (Instructor, Tetepa 1969, api 334–35).

Eita tatou e parau e, no roto mai teie mau faahitiraa parau i te feia faatere o te Ekalesia ma te ore e imi i te pû mau no reira mai te reira faahitiraa parau. Ia faahiti tatou i te mau Papa‘iraa Mo‘a, ia ara maitai tatou i te faaohipa tanoraa i te reira i roto i ta tatou haapiiraa.

Te mau hopi o te evanelia

« Te mau hopi o te evanelia—oia hoi, te hoê haapapûraa taaê e aore râ hoê roa no ni‘a i te hoê parau tumu o te evanelia—ia faaore-roa-hia te reira e te mau orometua » (Instructor, Tetepa 1969, api 334–35).

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith e : « Na te mau hopi e horo‘a i te feia e faaohipa onoono nei i te reira i te hoê hoho‘a hape no ni‘a i te evanelia a te Faaora, e faahape e e faareru ratou i to’na mau parau tumu e tae noa’tu i ta’na mau haapiiraa. Eita te mana‘o i te mea mau. Te parau tumu e te raveraa tata‘itahi no ô mai i te Atua ra, e mea faufaa ïa no te faaoraraa o te taata, e mai te mea hoi e, hoê ana‘e o taua mau parau tumu ra te haafaufaahia ma te haamo‘e i te toe‘a, aita ïa e paari i roto i te reira e e mea ataata atoa hoi no to tatou ora, inaha na te reira e haapouri i te varua e e haamohimohi i te maramarama » (Te Parau Haapiiraa o te evanelia, api 202).

Te mau aamu maere

« Penei a‘e, te faahemaraa rahi roa a‘e o te orometua no te faa-anaanatae i to te piha haapiiraa, o te faati‘araa ïa i te aamu maere. E rave rahi o taua mau aamu ra, no roto mai i te mau taata te ore e nehenehe ia ti‘aturihia, o te tamau nei i te faati‘a i te reira i roto i te Ekalesia taatoa… Eita te reira te mauihaa no te haapii : aita te pautuutu e te iteraa papû i haamauhia i ni‘a i te mau aamu maere Te mau arata‘iraa e fariihia nei e tatou no roto mai i te Peropheta, e horo‘ahia te reira na roto i te mau reni o te Autahu‘araa i faataahia. E haapa‘o taaêhia te mau a‘oraa i horo‘ahia e te Hui Mana Faatere o te Ekalesia i roto i te mau amuiraa titi e i te mau amuiraa rahi, e e tai‘o tamauhia te mau ve‘a a te Ekalesia. E tau‘a-maitai-hia te orometua tei tu‘i te roo ei mea paari i roto i te faaroo e te faatura hoi i te parau haapiiraa » (Instructor, Tetepa 1969, api 334–35).

Hamani faahou i te aamu o te Ekalesia

Ua faaara te peresideni Ezra Taft Benson : « Ua tamata te taata e tae roa mai i teie nei, i te faaô i te philosophi‘o [a te taata] i roto i te aamu o ta tatou Ekalesia… Ta ratou tautooraa mau, o te faaitiraa ïa i te heheuraa e te fâraa mai o te Atua i roto i te mau ohipa faufaa i tupu, no te haafaufaa maapuaa noa i te natura taata o te mau peropheta a te Atua e no te faaite e, te vaira to ratou mau paruparu taata ma te haafaufaa ore i to ratou mau aravihi i te pae varua » (« God’s Hand in Our Nation’s History », in 1976 Devotional Speeches of the Year [1977], 310).

No ni‘a i teie mau tautooraa, ua parau te peresideni Benson i muri iho e : « Te hinaaro nei matou e faa-ara ia outou, e te mau orometua, no ni‘a i teie mau tautooraa ia papa‘i faahou i te aamu o te Ekalesia no te faariro i te reira ei aamu auhia a‘e e to te ao nei » (The Gospel Teacher and His Message [a‘oraa i te mau orometua haapii evanelia, 17 no Tetepa 1976], api 11).

Ta outou mau tatararaa e to outou mau mana‘o ti‘a ore

Ua parau te peresideni J. Reuben Clark Jr. e : « O te peresideni ana‘e o te Ekalesia, te Tahu‘a Rahi peresideni tei paturuhia ei Peropheta, ei Hi‘o e ei Heheu parau no te Ekalesia, e o oia ana‘e tei mau i te tiaraa no te farii i te mau heheuraa no te Ekalesia, te mea api e aore râ te tauiraa i te mea tahito e aore râ, no te rave i te tatararaa mana o te mau Papa‘iraa Mo‘a o te riro ei ture mana i roto i te Ekalesia e aore râ no te faa-afaro i te hoê noa a‘e parau haapiiraa mana i roto i te Ekalesia » (i roto i te Church News, 31 no Tiurai 1954, api 10). Eita tatou e haapii atu i ta tatou iho tatararaa i te mau parau tumu o te evanelia, eiaha atoa te mau Papa‘iraa Mo‘a.

Ua faahiti te taea‘e Spencer W. Kimball e : « Te vaira te mau melo i teie mahana o te te‘ote‘o nei i te oreraa e farii i te mau haapiiraa mana a te Ekalesia e o te haapii nei i to ratou iho mau mana‘o te ore e tuea roa e te parau mau i heheuhia mai. Te vaira paha vetahi pae e na reira nei no to ratou ite ore, area te tahi pae ra te faa-ahaaha nei ïa ia ratou e te tahi o te na reira nei na roto i te aau tae mau. E nehenehe te mau taata e mana‘o mai ta ratou e hinaaro, aita râ to ratou e mana no te faahepo ia vetahi ê ia apee i to ratou mau mana‘o ti‘a ore i te parau haapiiraa a te Ekalesia. E mea ti‘a roa ia ite teie mau taata e, tei ni‘a to ratou varua taata i te arati‘a ataata » (i roto i te Conference Report, Eperera 1948, api 109).

E RAVE I TE TAIME NO TE FAAINEINE

I muri a‘e hoê mahana to te Faaora tei tiafaahou mai haapiiraa i te Ati Nephi, ua faaue atura Oia ia ratou ia rave i te taime no te faaineine ia ratou no te mau haapiiraa Ta’na e faaite mai ia ratou i te mahana no ananahi. Na ô atura hoi Oia e, « No reira, e haere outou i to outou mau utuafare, a feruri ai i ta‘u i parau ra, e e ani i te Metua i to‘u ra i‘oa ia ite outou, e e faaineine i to outou mana‘o no ananahi, ei reira, e hoi faahou mai ai » (3 Nephi 17:3). E nehenehe ta outou e faaohipa i teie parau tumu i roto i ta outou faaineineraa ia outou ei orometua. Mai te mea e, e rave outou i te taime no te faaineine maitai e na roto i te pure, e rahi atu to outou haroaroa. E rahi atu to outou farii i te arata‘iraa a te Varua.

Te haamata-oi‘oi-raa i te faaineine i te haapiiraa

I te tahi taime e anihia paha ia outou i te taime hopea roa ia faaineine i te hoê haapiiraa. Noa’tu râ i te reira, te rahiraa o te taime, e taime roa roa to outou no te faaineine atea ia outou. E tuhaa faufaa roa te reira i roto i te parau no te haapiiraa. Oi‘oi noa’tu to outou pureraa, te feruriraa e te faaineineraa i ta outou haapiiraa i muri iho, e rahi atoa’tu to outou taime no te farii i te arata‘iraa a te Varua e no te imi i te mau hi‘oraa, te mau faaauraa, e te tahi atu mau mana‘o no te haamaitai i ta outou haapiiraa. E taime ïa to outou no te ani i te feia ta outou e haapii ra ia faaineine i te tahi mau ohipa taa‘e, mai te tahi mau himene. E taime atoa ïa to outou no te imi e no te faaineine ia faaohipa i te tahi mau rave‘a e vai ra i roto i te piha vairaa buka o te fare pureraa.

E mea maitai roa ia haamata i te feruri i ni‘a i te haapiiraa apî i muri noa iho i to outou haapiiraa i te haapiiraa na mua’tu. I reira hoi outou e ite maitai ai i te feia ta outou e haapii e to ratou mau hinaaro e te mea e auhia e ratou, i muri noa iho i to outou parahiraa i piha‘i iho ia outou. E rahi atoa to outou ite i ta ratou pahonoraa i ta outou haapiiraa. E nehenehe hoi ta outou e feruri i ni‘a i ta outou huru faatereraa i te haapiiraa e te mau rave‘a i faaohipahia, inaha, te vai papû noa ra â te reira i roto i to outou feruriraa.

Te iteraa i te oaoa i roto i te faaineineraa

Te faaite ra te hoê orometua haapii i te oaoa e roaa mai na roto i te raveraa tatou i te taime no te faaineine :

« E rave rahi tei ite i te oaoa o te ohipa haapiiraa i te evanelia, tera râ, te vai ra te tahi atu oaoa papû maitai e itehia i roto i te ohipa haapiiraa—te oaoa no te faaineineraa. E mea pinepine te taata i te feruri e, e ohipa teimaha te faaineine i te haapiiraa, e no reira, e faataime-noa-hia te reira e tae roa’tu i te taime hopea. Mai te hoê pure rû, te faaineineraa i te taime hopea roa, e mea na ni‘a ê noa ïa, e ere te mea maitai.

« Ua ite a‘e nei au i te reira huru faaineineraa i ni‘a ia‘u iho. E ere i te mea au, e aita te reira e horo‘a mai i te ti‘aturi. Ua farii atoa vau i te tahi oaoa rahi i roto i te faaineineraa. E riro hoi te reira ei taime no te pure ma te aau tae mau e te mau feruriraa hohonu roa. Ua ite atoa vau e, e taime te reira no te haamoriraa faufaa roa, no te hi‘oraa i roto ia oe iho, no te haroaroa, e no te faaururaa…

« … No to‘u tamataraa i te oaoa o te faaineineraa, ua itehia ia‘u te poe tao‘a rahi o te paari e o te mana‘o. Ua itehia ia‘u e, ua rahi atu to‘u ite na roto i ta‘u faaineineraa i te taime ta‘u e haapii nei…

« I te mau vahi atoa e haapiihia te hoê parau mau, aita e tauiraa rahi to te faaineineraa. Te feia e haamau i te peu no te faaineineraa maitai, e itehia ïa ia ratou te oaoa e ti‘a’i maira ia ratou » (« Random Sampler : Planning to Teach », Ensign, Oct. 1995, 73).

Te raveraa i te taime no te faaineine ia oe iho

A haamana‘o e, i roto i ta outou tautooraa no te haapii i te evanelia a Iesu Mesia, aita i navai i te faaineine noa i te haapiiraa. E titau-atoa-hia ia outou ia faaineine ia outou iho. A rave i te taime no te tuatapapa maite i te faaueraa i roto i te Haapiiraa, Aore e Piiraa Teitei atu no ni‘a i te mea o te ti‘a ia outou ia rave no te faaineine ia outou iho i te pae varua no te haapii i te evanelia.

Nene’i