2007
A haamana‘o, ia ore ia pohe
Me 2007


A haamana‘o, ia ore ia pohe

Te haamana‘oraa, i roto i te mana‘o o te Atua, o te hoê ïa parau tumu faufaa no te ora o te evanelia.

Hōho’a

Ua faahanahanahia vau i te a‘o atu i muri mai i te tuahine Parkin. Ua haamaitai ta’na taviniraa e ta’na mau haapiiraa oia’toa ta to’na na tauturu, ia tatou paatoa. Mai teie atoa hora a ahuru ma va‘u matahiti e te afa i ma‘iri a‘e nei, te ti‘a’i ra vau ia oti te himene a te amuiraa i reira ïa to‘u ti‘araa’tu no te horo‘a i ta‘u nei a‘oraa matamua i roto i te hoê amuiraa rahi. Ua ite mai paha te mau taata i to‘u ri‘ari‘a i taua taime ra. Tapiri maira Elder L. Tom Perry o te ti‘a ra i muri mai ia‘u, e na roto i te anaanatae, omuhumuhu maira i roto i to‘u nei tari‘a. Parau maira « haere mărû, aita â e taata i pohe a‘e nei i teie pupiti rave rahi matahiti ! »

Na teie nei mau parau faaitoito, e no teie nei mau minuti iti i muri mai a a‘o noa’i au no te taime matamua i te hoê naho‘a rahi feia mo‘a o te ao nei, o tei riro ei mau tao‘a faahiahia i roto i to‘u nei feruriraa. Mai ia outou paatoa na, ua haaputu tamau noa vau i teie mau haamana‘oraa oia ïa, ia haamana‘o vau, e riro ïa ei mau tuhaa faufaa e te popou no to‘u nei feruriraa. E noa’tu i teie nei mau opuara o ta‘u i haamau i to‘u taure‘are‘araa, aita roa te reira i faateimaha noa’tu ia vetahi ê na roto i te faati‘araa ia ratou te mau aamu ia paari mai au, e te oaoa nei au i teie nei ia faaite i te mau mea o ta‘u i haamana‘o i te rahiraa o te taime. Area râ, i teie mahana, ua hinaaro vau i te paraparau hohonu atu i te ohipa a te feruriraa e a te haamana‘oraa i roto i te evanelia a Iesu Mesia i te haamana‘oraa no te faaoaoa noa.

Mai te mea e haapa‘o maitai tatou i te faaohiparaa i te parau haamana‘o i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite ïa tatou e te haamana‘oraa, i roto i te mana‘o o te Atua, o te hoê ïa parau tumu faufaa no te ora o te evanelia. No te mea, te mau faaararaa na roto i te tohu no te haamana‘o, e pii pinepinehia te reira i roto i te ohipa : ia faaroo, ia ite, ia haapa‘o, ia rave, ia tatarahapa.1 Ia haamana‘o tatou na roto i te rave‘a a te Atua, e upooti‘a ïa tatou i te mau umeraa a te taata, tei faaineinehia no te mau aroraa o te oraraa nei e ia tomo roa’tu i roto i taua aroraa ra, ma te rave i te mau mea atoa no te upooti‘a i ni‘a i te faahemaraa e ia ore e hara.

Ua pii te Arii Beniamina i to’na feia ia haamana‘o maitai :

« Aita e ti‘a ia‘u ia faaite atu i te mau mea e hope roa‘e e hapa ai outou : ua rau te huru o te e‘a e te rave‘a, e tae atu hoi i te rahi e ore ïa e ti‘a ia‘u ia tai‘o.

« O teie parau iti râ e ti‘a ia‘u ia parau atu ia outou na, ia ore outou ia hi‘opo‘a ia outou iho, e to outou mau mana‘o, e ta outou mau parau, e ta outou mau ohipa e rave ra, e e haapa‘o hoi i te mau faaue a te Atua ra, ma te mau papû i te faaroo i tei faaroohia e outou no te taeraa mai o to tatou Fatu ra, e tae noa’tu i te hopea o to outou ora nei, e pohe mau ïa outou e ti‘a’i. E tena na, e te taata e, a haamana‘o, ia ore ia pohe ».2

Ia feruri tatou i te ohipa faufaa roa no te haamana‘oraa i roto i to tatou oraraa, eaha’tu ïa te mea e ti‘a ia tatou ia haamana‘o ? Ei pahonoraa no tatou o tei amui mai i teie mahana no te haamana‘o e no te haamo‘a-faahou-raa i teie nei ti‘ahapa o te ‘aai, te horo‘a’tu nei au i teie mana‘o tauturu e, e mea ti‘a ia tatou ia haamauruuru i te aai o te Ekalesia e i to’na nunaa i ta tatou haamana‘oraa. Ua horo‘a te mau papa‘iraa mo‘a i te hoê matamehairaa teitei i te aai o te Ekalesia. Inaha, te rahiraa o te mau papamo‘a e aai ïa no te Ekalesia. I te mahana i faanahonahohia’i te Ekalesia i te 6 no eperera, 1830, ua faaue te Atua ia Iosepha Semita, « inaha, e papa‘ihia te hoê papaa parau i rotopu ia outou na »3 Ua rave Iosepha i te mea tei parauhia maira na roto i te piiraa ia Oliver Cowdery, te peresibutero piti i roto i te Ekalesia e ei tauturu faatere no’na, e ei papa‘i aamu no te Ekalesia. E papa‘i tatou i te mau parau no te tauturu ia tatou ia haamana‘o, e ua haamata te hoê tuatapaparaa no te Ekalesia i te tupu e i te rahi roa e ua na reirahia mai ia Oliver mai e tae mai i teie mahana. Na teie aai faahiahia i faahaamana‘o mai ia tatou e, ua iriti faahou te Atua i te uputu o te ra‘i e ua heheu mai i te mau parau mau o tei pii i to tatou nei u‘i i te ohipa.

I te mau mea’toa o tei haaputuhia, o tei faahereherehia e o tei papa‘ihia e te mau papa‘i aamu i te roaraa o taua mau matahiti ra, aita roa e mea o te faahoho‘a i te faufaa e i te puai o te aai o te Ekalesia hau atu i te aamu ohie e te parau mau o Iosepha Semita i to te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia fâraa mai ia’na e o ta tatou mau buka aamu e parau nei i teie mahana te Orama Matamua. I roto i te mau parau o ta te mau u‘i misionare i fafau i te tamau aau e i te faaite i te feia imi o te ao atoa nei no ni‘a i te parau mau, ua tatara Iosepha i te rave‘a semeio e e mea na reira to’na fariiraa i te pahono i te uiraa ta’ne i ani na roto i te pure, o tei hea te Ekalesia mau :

« Ua ite atura vau i te pou maramarama i te faaatiraa i ni‘a noa a‘e i to‘u upoo, e ua pou maira te reira i ni‘a iho ia‘u.

« … I te ma‘iriraa taua maramarama ra i ni‘a iho ia‘u, ua ite atura vau e piti Taata ; to raua teatea e te hanahana a ti‘a noa’i raua i ni‘a a‘e ia‘u i roto i te reva ra. Ua parau maira te hoê o raua ia‘u, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi, e ma te faahiti i to‘u i‘oa, i te na ôraa mai e—O Ta‘u Tamaiti Hee teie—A faaroo Ia’na ! »4

Ua faaroo mau atura Iosepha ! E ua faaroo milioni e aore râ, ua tai‘o e ua ti‘aturi i ta’na aamu e ua farii i te evanelia a Iesu Mesia o ta’na i tauturu i te faati‘araa. Te ti‘aturi nei au ia Iosepha Semita e ua ite au e, e peropheta mau oia na te Atua. Te haamana‘oraa i to’na iteraa o te orama matamua aita roa te reira i a‘e noa’ tu i te faauru ia‘u nei i te hoê fafauraa rahi atu e i te ohipa.

Aita atoa e taata o tei ite i te faufaa o te aamu o te Ekalesia i te peresideni Gordon B. Hinckley. Ua here tatou i to’na huru anaanatae faahiahia i to’na atoa râ anaanatae no te aamu ua tuea noa ïa i te puai. Te mau aamu e te mau parau aamu tei haapapû i te mea tei tupu na e i te mau mea e tupu mai no te tatuturu ia tatou ia ora ma te parau-ti‘a i teie nei. No ta’na mau haapiiraa, i taa ai ia tatou e, na te haamana‘oraa i faati‘a ia tatou ia ite i te rima o te Atua i te mau tau i ma‘iri, mai ta te tohu e te faaroo haapapûraa i te rima o te Atua i ma‘iri a‘e nei. Ua faahamana‘o te peresideni Hinckley ia tatou e mea nahea to te mau melo matamua o te Ekalesia faarururaa i ta ratou mau titauraa mai ia tatou atoa nei, na roto i te aau mehara o te Atua, i nehenehe ai te feia faaroo e faaruru i to tatou iho nei. Na roto i te tape‘araa i to tatou oraraa i mahemo i roto i te haamana‘oraa, e haafarerei oia ia tatou i te mau taata, i te mau vahi, e tae roa’tu i te mau ohipa o te faariro i ta tatou faufaa ai‘a pae varua e, na roto i te raveraa i te reira, e faaitoito ia tatou ia tavini hau atu â, ia vai faaroo noa e ia faatupu i te maitai.

Na roto i te hoê hi‘oraa maitai, ua faaite oia ia tatou na roto i to’na iho iteraa e na roto i te mau aamu utuafare. Rave rahi mau misionare apî tei tarapape te aau tei tamahanahanahia ia ite e, i roto i te haamataraa o ta’na iho misioni, ua tarapape atoa te aau o te peresideni Hinckley mai to’na atoa ra metua tane. Ua faaite oia ma te itoito i te pahono ohie a to’na papa e : « e Gordon iti e, no farii noa mai nei au i ta oe rata. Teie to‘u mana‘o tauturu hoê roa : a haamo‘e ia oe iho e a haere a rave i te ohipa ».5 Hau i te 70 matahiti i muri mai, ua ite paatoa tatou e e mea nahea to te peresideni Hinckley tau‘a maiteraa i teie nei a‘o. Na to’na huru maitai e to’na huru tohu paari i horo‘a i te hoê faaiteraa papû no te faufaa o te haamana‘oraa i te aai o te Ekalesia oia’toa i to tatou nei.

Rave rahi tu â mau mea e nehenehe e parau no ni‘a i te haamana‘oraa i roto i te evanelia a Iesu Mesia. E aparau pinepine tatou no ni‘a i te haamana‘oraa i ta tatou mau fafauraa mo‘a e i te mau faaueraa a te Atua, e i te haamana‘oraa e i te raveraa i te mau oro‘a mo‘a no to tatou mau tupuna tei pohe. Hau atura i te faufaa, e aparau tatou i te hinaaro i te haamana‘o i to tatou Faaora o Iesu Mesia, eiaha noa i te taime e tano ia tatou, ia haamana‘o tamau â mai Ta’na i ani mai.6 E faaite tamau tatou i te haamana‘oraa Ia’na a rave ai tatou i te oro‘a. Ei faahoiraa, ua fafau mai Oia i To’na Varua ia vai tamau noa i roto ia tatou. Te mea faahiahia roa, o teie ïa Varua tei tonohia mai e to tatou Metua i te ao ra, « e e faaite faahou mai hoi ia [tatou] i te mau parau atoa ».7 Na roto i te rave ti‘amâraa i te oro‘a, e haamaitaihia tatou e te Varua no te tomo i roto i te haamana‘oraa, ma te faahoi ti‘a na ni‘a e na ni‘a iho i to tatou feruriraa e i to tatou pûpûraa ia tatou iho i te Mesia e i Ta’na taraehara.

E haere mai i te Mesia ia maitai roa outou Ia’na o te ti‘aturiraa, te opuaraa hopea o te mau haamana‘oraa.8 No reira, te pure nei au i te Atua ia haamaitai tamau noa mai ia tatou ia haamana‘o noa, i Ta’na ihoa ra Tamaitai maitai, ia ore e pohe. Te faaite papû nei au ma te aau mehara no te mo‘araa o te Mesia e no to’na mana faaora. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o 2 Nephi 1:12, Mosia 6:3, e Helamana 5:14.

  2. Mosia 4:29–30.

  3. PH&PF 21:1.

  4. Iosepha Semita—Aamu 1:16–17.

  5. Gordon B. Hinckley, Faith : The Essence of True Religion, (1989), 115.

  6. Hi‘o 3 Nephi 18:7, 11.

  7. Ioane 14:26.

  8. Hi‘o Moroni 10:32–33.

Nene’i