2007
E parau mau, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ?
Me 2007


E parau mau, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ?

E riro to tatou faaroo i roto i te Faaora e i Ta’na ohipa o te mau mahana hopea nei ei mau hi‘o puai no te haavaraa i te mau mea’toa.

Hōho’a

Ua rave mai au ei tumu parau na‘u no teie mahana te tahi mea o ta te peresideni Hinckley i parau i roto i te amuiraa rahi no eperera 1973.

No ho‘i noa maira vau na ta‘u misioni. Rave rahi a‘u mau opuaraa. E nehenehe anei ia‘u ia rave i te mau ma‘itiraa maitai i roto i to‘u nei oraraa ?

I reira to Elder Gordon B. Hinckley paraparauraa mai no ni‘a i to’na farereiraa i te hoê raatira no te nuu na te moana no Asia. E ere teie nei raatira i te Keritetiano area râ, i to’na haereraa i ta’na mau haapiipiiraa i te mau hau amui no Marite, ua faarooroo oia i te parau no te Ekalesia e ua bapetizohia. E te fatata nei oia i te ho‘i i to’na fenua ai‘a.

Ui atura te peresideni Hinckely i teie raatira e : « E ere to oe nunaa i te Keritetiano. E aha ïa te tupu ia ho‘i atu oe i to oe fenua ai‘a ei Keritetiano, e, hau roa’tu, ei Keritetiano Momoni ? »

Ua taui to’na hoho‘a mata, e ua pahono maira e : « Eita to‘u fetii e mauruuru… E no to‘u oraraa no muri nei e no to‘u toro‘a, e mea papû e, e tapirihia te mau uputa atoa ».

Ui faahou atura te peresideni Hinckley e, « ua ineine anei oe i te aufau i te hoê tuhaa rahi no te evanelia ? »

Ma te mata rari i te roi mata, pahono maira oia na roto i te hoê uiraa : « E parau mau roa, e ere anei ? »

Pahono atura te Peresideni Hinckley e, « e, e parau mau ».

Na ô maira teie raatira e, « no reira e aha atu â ïa ? »1

Ua feruri au i teie nei mau parau e rave rahi mau matahiti : « E parau mau roa, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ? » Ua tauturu teie mau uiraa ia‘u ia faaho‘i i to‘u hi‘oraa i ni‘a i te mau e‘a mau.

E parau mau te misioni o ta tatou e tavini nei. Te faatura nei tatou i te mau ti‘aturiraa a to tatou mau hoa e te mau hoa tapiri. E mau tamaroa e e mau tamahine ana‘e tatou na te Atua. E nehenehe tatou e haapiihia na te mau tane e te mau vahine faaroo e te maitai, mai ta te Peresideni Faust i haapii maitai ia tatou.

Ua ite atoa ho‘i tatou e, o Iesu te Mesia. Ua ti‘a-faahou Oia. I teie nei mahana, na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa o te Atua. Te vai nei ia tatou te horo‘a a te Varua Maitai. Te faaite papû nei tatou no te Buka a Moromona. E e mea papû te mau fafauraa o te hiero. Ua parau te Fatu iho e, te misioni a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o te riroraa ïa ei « maramarama no to te ao nei », e « te hoê ve‘a… no te faaineine i te e‘a na mua [Ia’na] »2 e tae noa’tu ia « [e] tere te evanelia i mua e tae noa’tu i te taime i î ai te ao nei i te reira ».3

E parau mau roa, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ?

Parau mau, no tatou paato‘a, te vai atura te tahi mau mea e nehenehe ia tau‘ahia. E 21 matahiti to‘u i to‘u faarooraa i te a‘oraa a te peresideni Hinckley, ua hinaaro vau ia haapa‘o maitai i ta‘u haapiiraa ; ua hinaaro roa vau i te hoê ohipa no te tape‘a ia‘u i te fare haapiiraa ; e te imiraa i te hoê rave‘a no te haapapûraa i te hoê tamahine apî taaê ia ti‘aturi mai ia‘u, e ia popou i te tahi atu mau ohiparaa maitata‘i.

Nahea tatou ia imi i te hoê rave‘a i roto i teie mau rave‘a e rave rahi e tau‘ahia ? E faaohie e e tamâ tatou i to tatou hi‘oraa. Te vai nei te mau mea iino e ti‘a ia ‘apehia ; te mau mea maitata‘i ; te tahi mau mea faufaa ; e te tahi mau mea faufaa roa. Teie ta te Faaora i parau : « Teie ho‘i te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai ».4

E ere te faaroo i te hoê noa mana‘o, e opuaraa râ. Na roto i te pure, te haapiiraa, te haapa‘o e te mau fafauraa, e patuhia ïa e e faaitoitohia to tatou faaroo. E riro to tatou faaroo i roto i te Faaora e i Ta’na ohipa o te mau mahana hopea nei ei mau hi‘o puai no te haavaraa i te mau mea’toa. E ia topa tatou i roto i te fifi rahi o te oraraa, e roaa ïa ia tatou te puai no te ho‘iraa i ni‘a i te e‘a mau.

Teie te parau a te peresideni Hinckley : « Ia faaitoitohia [te hoê taata] na roto i te ti‘aturiraa rahi e te puai no te parau mau, ei reira ïa oia e haavî ai ia’na iho eiaha no te mea e titauraa na te Ekalesia no te ite râ e vaira i roto i to’na aau ».5

Ua rava‘i anei tatou i te faaitoitohia na roto i « te mau ti‘aturiraa rahi e te puai no te parau mau ? » E itehia anei tera faaitoitoraa i roto i ta tatou mau maitiraa ? Te riro ra anei tatou mai ta tatou e hinaaro ia riro ? E parau mau, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ?

Ua ite tatou i te mea ti‘a. Tau matahiti i mairi a‘e nei, te haapa‘o ra ta‘u vahine o Kathy i ta maua mau mootua no te mea, ua haere ê atu te mau metua. Ua tura‘i ta maua mootua tane maha matahiti i to’na teina iti. I muri mai i to’na faanâ-raa-hia, hi‘o atura te mama ruau i teie nei tamaiti iti maha matahiti e ui atura, « no te aha oe i tura‘i ai i to oe teina ? » Hi‘o maira oia i to’na mama ruau e parau maira, « Mimi, te tatarahapa’tu nei au, ua mo‘e to‘u tape‘a rima CLB, e aita’tura vau i maiti i te maitai ». Titauhia tatou ia haapa‘o maitai no te mea e nehenehe te otohetoheraa e haape‘ape‘a i to tatou haere‘a i mua.

E itehia te « rahi e te puai rahi o te mau ti‘aturiraa no te parau mau » i roto i te aau o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te mau nunaa o te ao atoa nei. Na teie puai o te faaroo e hopoi i te ohipa o te basileia i mua.

Rave rahi mau matahiti i mairi a‘e nei, te ti‘a ra vau e ta‘u vahine i pihai iho i te hoê tuahine i Farani a tomo atu ai ta’na tane 30 matahiti noa na te paruru o te pohe. E mea teimaha mau te hopoi‘a no te haapiiraa ma te parau-ti‘a e te arata‘iraa i ta’na e maha tamarii e o’na ana‘e. Area râ, 16 matahiti i muri mai, ua ho‘i mai ta’na e toru tamaroa na te misioni e ua taatihia ta’na tamahine i roto i te hiero.

Ua matau vau i te hoê taea‘e no Paratira, o tei faafariuhia i roto i te Ekalesia i te 16raa o to’na matahiti, oia ana‘e te melo i roto i to’na utuafare. Ia tae mai te tau e haere ai oia i te misioni, ua pato‘i to’na na metua. Aita oia i faaroo hoê noa aparau no ni‘a ia raua, i roto i te roaraa o ta’na misioni, e ia ho‘i mai oia, ua haere atu oia e noho i roto i te fare o to’na episekopo. Area râ, e mea oaoa te faaotiraa no teie nei aamu, inaha, e utuafare nehenehe to’na i teie nei, e e toro‘a taote niho ta’na ohipa, e te hinaaro nei to’na na metua ia anaanatae atoa to’na mau taea‘e i te Ekalesia.

Ua matau vau i te hoê taea‘e no Marite Latino o tei faaoti i muri mai i to’na bapetizo-raa-hia e, eita oia e aufau noa i ta’na tuhaa ahuru ana‘e, e aufau atoa râ oia i ta’na mau tute, te hoê mea teie aita e ravehia nei e to’na mau hoa ohipa. Ua haamaitai te Fatu ia’na no to’na parau-ti‘a.

Rave rahi mau faatusiaraa tei rave mamu-noa-hia : aita te mau misionare tei ho‘i mai i faataere i te imiraa i to ratou mau hoa mure ore ; te mau vahine parau-ti‘a o te hiaai nei i te mau tamarii e o te pûpû nei i to ratou oraraa no te faaamu i te mau tamarii na roto i te here e te parau-ti‘a ; te mau utuafare o te faaiti nei i te mau mana o te ve‘a e o te Itenati [internet] o te riro i te faatutae auri i to ratou varua ; te mau tane e te mau vahine i te imiraa i te taime no te haere apipitiraa i te hiero.

E nehenehe atoa te mau tamarii e faatupu i to ratou mau hi‘o no te faaroo. No farerei noa‘e nei au i te feia apî no Seoul i te fenua Korea, e no te rahi o te tabula haapiiraa e maoro roa ratou e tae ai i te fare area râ, e tae atu ratou i te po‘ipo‘i roa i te haapiiraa evanelia i te hora 6:00 e pae mahana i te hepetoma. Ua matau vau i te hoê taata ta‘iri popo e 8 matahiti to’na hautiraa, e taata numera hoê e te aravihi e te faahiahia o te pŭpŭ, o tei haere e farerei i to’na raatira pŭpŭ e, eita oia e hauti i roto i teie haruraa rê no te mea e sabati.

Rave rahi atoa mau ohipa o tei faaroo-ore-hia no te faaroo hohonu e o te Atua ana‘e tei ite i te reira. Area râ, ua tapa‘ohia i te ra‘i. E parau mau, e ere anei ? No reira e aha atu â ïa ?

Ua parau te Faaora e, « e mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a na’na ; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou ».6

Te faaite papû nei au i teie parau mau, e e aha’tu â ïa, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. « It’s True, Isn’t It ? » Tambuli, Atopa 1993, 4 ; a hi‘o « The True Strength of the Church », Ensign, Tiurai 1973, 48.

  2. Hi‘o PH&PF 45:9.

  3. PH&PF 65:2.

  4. Ioane17:3.

  5. Tambuli, Atopa 1993, 4.

  6. Mataio 6:33.

Nene’i