2007
Te parau poro‘i no te faati‘a-faahou-raa
Me 2007


Te parau poro‘i no te faati‘a-faahou-raa

Te faaite papû nei matou i to te ao e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te îraa no te evanelia a Iesu Mesia i te fenua nei.

Hōho’a

I roto i te hoê o ta‘u faaueraa i roto i te amuiraa titi i Roto Miti, ua ani manihini au i te hoê peresideni apî no te pŭpŭ diakono ia haere mai e paraparau no ni‘a i te mau taviri o te autahu‘araa. Ua hinaaro vau ia’na ia ite e, te mau nei oia i te hoê toro‘a taa‘e o te mau nei i te mau taviri no te peresideniraa i ni‘a i te hoê pûpû no te autahu‘araa. Ua aparau maua no te hopoi‘a rahi ia mau i te mau taviri e eaha te taa-é-raa ia riro ei melo no te hoê pŭpŭ. I te pae hopea no teie nei faaiteiteraa, ui atura vau ia’na e hea melo i roto i ta’na pŭpŭ. Ahuru ma maha o ta’na ïa pahono.

E te uiraa i muri iho : « Ehea e mea itoito ? »

Pahonoraa : « Ahuru ma piti ».

Ui faahou atura vau : « Eaha’tura no teie e piti ? »

Ta’na pahonoraa : « Titauhia vau ia ohipa e ia faaitoito mai ia raua i roto i ta matou pŭpŭ ».

Ui faahou atura vau, eaha ïa te maororaa. Feruri ihora oia e parau mai nei, e toru ava‘e. Ua faaitoito atura vau ia’na i roto i ta’na tautooraa.

Toru ava‘e i muri mai, fatata roa i taua ihora tai‘o mahana, ua farii au i te hoê rata na teie nei tamaiti te faatite mai nei oia e, ua itoito paato‘a te mau melo o ta’na pŭpŭ. Te parau ra oia, ua faahoa oia ia raua, e te haere mai nei hoê i te mau pureraa a te pŭpŭ diakono, e te tahi ra ua faatoro‘ahia ïa i te toro‘a haapii. Ua oaoa roa vau i ta’na nei pahono. Aue ïa hi‘oraa no te faahanahanaraa i to’na autahu‘araa e i te faaohiparaa i te mau taviri o te autahu‘araa no te amoraa i te hoê misioni o ta te Fatu i horo‘a ia’na ia rave. Ua maere au i te hoho‘a o ta te Fatu i rave no te faati‘araa i te faanahonahoraa o Ta’na ohipa i ô nei i te fenua nei ma te faaohipa i te mana o te autahu‘araa.

Teie nei tamaiti iti, aita â i ahuru ma maha matahiti atura, te farii nei ïa i te hoê haapiipiiraa maitai no te faaineine ia’na no te taviniraa i roto i to’na oraraa. Te ite nei au ia’na, i na matahiti e pae e aore râ, e ono te tamau noa ra i teie taviniraa ma te tareta i‘oa i ni‘a i to’na pereue ei faaiteraa e, te horo‘a nei oia e piti matahiti o to’na oraraa ei misionare na Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ?

Ei faahauraa i teie nei iteraa rau e na roto i to’na faaohiparaa i to’na autahu‘araa i te taviniraa ia vetahi ê, e i roto i ta teie nei tamaiti apî faaineineraa e mea ti‘a’toa ia tuuhia mai te hoê iteraa paari no te parau poro‘i o te faaho‘i-faahou-raa mai—te parau poro‘i o ta te mau tauasini misionare e faaite nei i to te ao nei i teie mahana. O te parau poro‘i ïa i to tatou nei mau mahana, i roto i teie tau tuuraa no te îraa no te mau tau, ua faaho‘i-faahou-raa-hia mai te evanelia no te haamaitairaa i te taato‘araa o te hinaaro i te faaroo e i te haapa‘o.

Te orama matamua

Ua haamata te tau tuuraa no te îraa o te mau tau na roto i te hoê orama taa‘e i te tahi atu tamaiti apî aita te matahiti i nae‘ahia i te ahuru ma pae, o tei haere i roto i te uru raau ia pure ia pahonohia ta’na nei mau uiraa e vaira i roto i to’na feruriraa no ni‘a i te haapa‘oraa. Ua faaite Iosepha Semita i teie nei orama hanahana o tei tuuhia mai i mua ia’na, na roto i teie mau parau :

« … I te mairiraa taua maramarama ra i ni‘a iho ia‘u, ua ite atura vau e piti Taata, to raua teatea e te hanahana a ti‘a noa’i raua i ni‘a a‘e ia‘u i roto i te reva ra, e ore roa ïa e ti‘a ia faaauhia i te hoê noa’tu mea. Ua parau maira te hoê o raua ia‘u, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi, e ma te faahiti i to‘u i‘oa, i te na ôraa mai e— O Ta‘u Tamaiti Here Teie, A Faaroo Ia’na ! (Te Aamu—o Iosepha Semita, 1:16–17).

Te faaite mai nei teie orama ia tatou e, e na taata taa ê mau te Atua, to tatou Metua e Iesu Mesia, Ta’na Tamaiti Here. E tino i‘o e te ivi to raua tata‘itahi o tei faahanahanahia e o tei haamaitai-roa-hia, e na te reira i haamaramarama i te taa-ore-raa o tei vai noa na no na tenetere e rave rahi no ni‘a i te huru mau o te Atua. No reira i to Iosepha Semita papa‘iraa i te mau Hiro‘a Faaroo, e te na ô ra te matamua e, « te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoi » ? (Mau Hiro‘a Faaroo 1:1).

Te Buka a Moromona

Ua ite te Fatu e, e apee oioi roa mai te feaa, te faaroo ore e te parau-ti‘a ore i te peropheta ia faati‘a ana‘e oia i te orama matamua, i horo‘a oioi roa mai ai te Fatu i te Buka a Moromona, te tahi atu ite no to tatou Fatu, o Iesu Mesia. Ua riro teie nei buka tahito no te mau papa‘iraa mo‘a ei hoa hanahana no te Bibilia, e te vai nei te îraa no te evanelia mure ore a Iesu Mesia i roto. Te vaira atoa ra te mau iteraa no te haaputapu i to te ao nei e e peropheta mau o Iosepha Semita na te Atua. Tei roto atoa i Te Mau Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te faaiteraa i muri nei no ni‘a i te taeraa mai o te Buka a Moromona.

Ei haapapûraa te reira i to te ao nei e e parau mau to te mau papa‘iraa mo‘a ra, e te faauru mau mai nei te Atua i te taata nei e e parau atu ho‘i ia ratou ia rave i ta’na ohipa mo‘a i teie nei tau e i teie nei u‘i, mai tei te mau anotau i mutaa ihora » (PH&PF 20:7–11).

Ua riro mau te iritiraa o te Buka a Moromona mai te semeio ra te huru e ma te horo‘a mai i te tahi atu â mau haapapûraa i te huru mo‘a mau o teie nei buka. I to Oliver Cowdery taeraa mai i Harmony, i Pennsylvania i te 5 no epereraa 1829, ei papa‘i parau no te peropheta, tau rii noa mau api iti tei iritihia. I taua pô ra, ua parahi Iosepha e o Olive i raro e ua aparau amui raua i te mau iteraa rau o te peropheta maoro te pô. Piti mahana i muri mai, i te 7 no eperera, ua haamata raua i te ohipa no te iritiraa. Toru ava‘e i muri mai, ua tere vitiviti roa te iritiraa a Iosepha—mai te mea ra e 500 api tei nene‘ihia i roto noa e 60 mahana ohipa.

Teie ta Oliver i papa‘i no ni‘a i teie nei iteraa faufaa : « E ore roa e ti‘a ia haamo‘ehia teie nei huru mahana—ia parahi i raro a‘e i te tomaraa o te hoê reo o te pii i te parau na roto i te faaururaa o te ra‘i, tei faatupu i te mauruuru rahi i roto ia‘u nei ! Mahana i muri mai i te hoê mahana, ma te faaea ore, ua papa‘i noa vau i te mau parau mai roto mai i to’na vaha, a iriti ai oia, na roto i te Urima e te Tumima… te aamu e aore râ te mau papaa parau tei parauhia ‘Te Buka a Moromona’ (Messenger and Advocate, Atopa 1834, 14 ; a hi‘o atoa Aamu—o Iosepha Semita 1:71, nota).

Te autahu‘araa

A rave tamau noa’i raua i teie ohipa, ua oaoa roa Iosepha e Oliver i te mau parau haapiiraa e vai i roto i teie nei buka. Ua maere atoa raua i te parau haapiiraa no te bapetizoraa tei haapiihia e te Faaora tei ti‘a-faahou mai a haere ai Oia e farerei i te mau taata o te pae Tooa o te râ. Ua fafauhia mai te faufaa o te parau haapiiraa no ni‘a i te bapetizoraa i roto i to raua feruriraa. Ua faaoti raua i te imi i te Fatu na roto i te pure u‘ana ia ite e nahea raua ia farii i teie nei haamaitairaa no te bapetizoraa ia raua iho.

I te 15 no me 1829, ua haere atu raua i roto i te uru raau piri mai i te anavai no Susquehanna e ua tuturi ihora i raro i roto i te pure. Teie te faataaraa a Olive :

« I reira iho ra, mai te ropuraa mai o te mure ore, te reo hau o te Faaora i te parauraa mai ia maua, a vai matara noa’i te paruru o te ra‘i e ua fâ maira te ve‘a na te Atua vehihia i te hanahana, e ua horo‘a maira i te parau poro‘i o ta maua i tia‘i noa na, e i te mau taviri no te evanelia o te tatarahapa ! —Aue ïa oaoa e ! aue ïa ohipa faahiahia e ! aue ïa maere e ! A vai ai te ao nei i roto i te pe‘ape‘a e i te nevanevaraa—a vai ai milioni i roto i te fafaraa mai te matapo ra te huru i ni‘a i te hoê papa‘i, e a vai ai te mau taata atoa i roto i te taa-ore, ua ite to maua mata, ua faaroo to maua tari‘a » (Messenger and Advocate, Atopa 1834, 15 ; a hi‘o atoa Aamu—o Iosepha Semita 1:71, nota).

E ua parau mai teie ve‘a e o Ioane oia, oia tei piihia e o Ioane Bapetizo i roto i te Faufaa Apî. Tuu maira i to’na na rima i ni‘a i to mau upoo to Iosepha e to Olive e parau maira :

« No reira, ua haere maua, e ua bapetizohia. Na‘u i bapetizo ia’na na mua, e i muri iho, na’na i bapetizo mai ia‘u. E ia oti, ua tuu atura vau i to‘u rima i ni‘a iho i to’na upoo, e ua faatoro‘a ia’na i te autahu‘araa a Aarona, e i muri iho, ua tuu mai oia i to’na rima i ni‘a iho ia‘u, e ua faatoro‘a mai oia ia‘u i taua iho autahu‘araa ra—mai te reira ho‘i te huru o to maua faaue-raa-hia » ( Aamu— Iosepha Semita 1:69–71).

Tau rii taime i muri mai, ua fâ mai te mau aposetolo o Petero, o Iakobo e o Ioane, e ua tuu mai i to ratou mau rima i ni‘a i te upoo o teie nei na tavini maitai e ua faatoro‘a maira i te autahu‘araa a Melehizedeka.

Te Ekalesia a Iesu Mesia

I teie nei, tei te fenua faahou mai nei te mana no te ohiparaa na roto i te i‘oa o te Fatu, ua faauehia o Iosepha ia faanahonaho i te Ekalesia. E i te 6 no eperera 1830, i roto i te fare o Peter Whitmer metua, i Fayette, i New York, ua maiti ma te pato‘i ore e ono taata o tei bapetizohia‘e nei, i te faanahonahoraa, ia au i te mau faaueraa a te Atua, i te Ekalesia a Iesu Mesia. E i roto i taua pureraa ra, ua fariihia te heheuraa i muri nei :

« E farii ho‘i outou i ta’na parau mai te mea ra e no roto i to‘u iho nei vaha, mai te faaoroma‘i e te faaroo » (PH&PF 21:1–5).

No reira, ua ora faahou te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei no te haamaitai i te mau taata atoa i te mau parau haapiiraa e i te mau haapiiraa a te Faaora. Ua faanahonahohia teie nei Ekalesia mai te au i te hoho‘a a te Fatu i faati‘a i mutaa ihora.

Teie ta Paulo i parau i te feia mo‘a i to Ephesia ra :

« Ia tape‘a maite râ i te parau mau ma te aroha, ia tupu i te auraa’tu ia’na i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei » (Ephesia 4:11–15).

Ua parau te peresideni Hinckley no ni‘a i te faati‘a-faahou-raa : « I muri mai i to te mau u‘i e rave rahi taeraa mai i te fenua nei—rave rahi o ratou e vai nei i roto i te mârŏraa, i te feii, i te pouri, e i te ino—inaha teie mai nei te mahana rahi, no te faati‘a-faahou-raa. Ua hopoihia mai teie nei evanelia na roto i te fâraa mai o te Metua e o te Tamaiti i te hoê tamaiti iti ia Iosepha. Ua tae faahou mai te aahiata o te tau tuuraa no te îraa o te mau tau i te ao nei. Te mau mea maitai atoa, te nehenehe, te hanahana o te mau tau tuuraa evanelia atoa i mairi, ua faatifaahou-hia ïa i roto i te tau faahiahia mau » (« The Dawning of a Brighter Day », Liahona, Me 2004, 83).

E parau poro‘i hoê roa ta matou. Te faaite papû nei matou i to te ao e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te îraa no te evanelia a Iesu Mesia i te fenua nei. Te faaite papû nei matou ma te ateate e, ua faaho‘ihia mai te mau taviri o te autahu‘araa i te taata nei, na roto i te mana no te taatiraa i te fenua nei e i te ra‘i. Te mau oro‘a faaoraraa tei parauhia e te Fatu ua riro ïa ei mau titauraa no te tomoraa i roto i te ora mure ore i pihaiiho Ia’na, e nehenehe te reira e ravehia i teie nei na roto i te mana taamuraa e te feia o te faaohipa nei na roto i te tura, te mana o To’na autahu‘araa mo‘a. Te faaite papû nei matou i to te ao nei e, teie taua mahana ra tei faahitihia e te mau peropheta o te bibilia oia teie mau mahana hopea nei. O te taime hopea teie, hou te tae pitiraa mai o Iesu Mesia no te faatere arii i ni‘a i te ao nei.

Te ani manihini nei matou ia outou ia faaroo i te parau poro‘i a te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. I reira outou e faafaito ai i te parau poro‘i hanahana o ta outou i faaroo na ia vetahi ê, e nehenehe ai ia faaoti e teihea ta te Atua e teihea ta te taata nei.

Te faaite papû nei au ia outou e, o teie te Ekalesia a Iesu Mesia, tei faati‘ahia i te mau mahana hopea nei. Na roto i te i‘oa o to tatou Fatu e Faaora, oia o Iesu Mesia. Amene.

Nene’i