2007
Ia fanau faahou outou e tia‘i
Me 2007


Ia fanau faahou outou e tia‘i

Na roto i te faaroo i te Mesia, e riro ïa tatou i te faaineine-maitai-hia i te pae varua e ia tamâhia i ta tatou atoa ra mau hara, ia utuhihia e ia rapaauhia i roto i Ta’na evanelia, e ia tamâhia e ia taatihia e te Varua Mo‘a no te fafauraa.

Hōho’a

I to‘u apîraa, e noho vau i California tapiri i te hoê faaapu maa hotu mai te pea, te terise, te paramu, e te tahi atu mau maa hotu monamona roa. E noho atoa matou tapiri i te mau faaapu totoma, tomati e te tahi atu mau maa rau.

Ei tamaiti apî, e ti‘a’i au i te tau no te tapunuraa maa. E ere i te mea au na‘u ia horoi i te mau mohina e aore râ, ia rave i te ohipa i roto i te fare tutu ve‘ave‘a. Area râ, e mea au na‘u ia rave i te ohipa e to‘u mama e to‘u papa. E e mea au na‘u ia amu i te mea o ta‘u i tunu ! Ua ite papû roa vau e, e mea rahi a‘e o ta‘u e amu o ta‘u e tito i roto i ta matou mau mohina.

E hoi to‘u feruriraa i te mau taime tei roto vau i te fare tutu e to‘u mama e to‘u papa e e haamana‘o vau i te reira mau taime ia ite au i te hoê mohina terise e aore râ, pea e mea hamanihia i te fare. Te haapiiraa tumu râ o ta‘u i ‘apo mai oia ïa, te faarava‘iraa ia oe iho e i te ara maiteraa a pafa‘i ai e a tapunu ai i te mau maa tei haamaitai ia‘u i roto i to‘u nei oraraa. Te mea faufaa ra, e mea pinepine to te mau iteraa rau ohie e to tei mâtarohia i te horo‘a pinepine i te mau rave‘a faufaa no te haapiiraa o tei roaa ia matou.

I to‘u taata paariraa mai, ua feruri au i te mau mea o ta‘u i hi‘opo‘a maitai i roto i to matou fare tutu i te mau tau tapunuraa maa. I teie po‘ipo‘i, te hinaaro nei au i te paraparau atu no ni‘a i te mau haapiiraa pae varua o ta tatou e nehenehe e haapii mai no ni‘a i te faariroraa i te hoê totoma ei totoma tehutehu. Te ani nei au i te Varua ia parahi mai i rotopu ia tatou a feruri ai tatou i te auraa o teie nei mau haapiiraa no‘u e no outou a haere ai tatou i te Mesia e ia fanau-faahou-hia.

Te mau totoma e te mau totoma rapaau

Te hoê totoma rapaau o te hoê ïa totoma tei rapaauhia mai te au i te hoê parau hamaniraa maa e mai te au i te tahi mau taahiraa. Te taahiraa matamua no te taui i te hoê totoma ei totoma tehutehu o te faaineineraa ïa e te horoiraa. Te haamana‘o nei au i te mau hora e rave rahi i pau no te tatararaa i te mau ‘ata i ni‘a i te taupee muri o te fare e i te tamâraa i te repo o te mau totoma o ta matou i ‘ohi haere mai. E mea eta‘eta te ture a to‘u mama no te faaineineraa e no te horoiraa i te mau totoma. E mau ture teitei ta’na no ni‘a i te mâ e e hi‘opo‘a maite oia i ta‘u ohipa no te haapapû e, ua rave maitaihia teie ohipa faufaa roa.

Te piti o te taahiraa o teie nei ohipa o te tapuraa e o te rapaauraa i te mau totoma i roto i te pape miti no te maororaa i faataahia. Te faaineineraa i te miti, e faaohipa tamau to‘u mama i te hoê parau hamaniraa maa o ta’na i haapii mai i to’na mama ra—e parau hamaniraa maa e te mau ano‘i papû maitai. E riro te mau totoma ei mau totoma rapaau mai te mea e tutau taatoahia ratou i roto i te pape miti no te hoê maororaa e au. Na te rapaauraa e taui i te ano‘iraa o te totoma e na te reira e horo‘a i te minamina o te totoma rapaau. Eita te pipi-noa-raa e aore râ, te tutauraa i roto i te pape miti e horo‘a i te tauiraa ti‘a mau. Maoti râ, titauhia te tapururaa, te vaiiho-tamau-raa e i te tutau-roa-raa ia tupu te tauiraa e hinaarohia.

Te taahiraa hopea o teie ohipa o te tamauraa ïa i te mau totoma rapaau i roto i te mau mohina o tei rapaauhia e o tei tamâhia. E tamohinahia tei mau totoma rapaau, tapo‘ihia i te pape miti pihaa, e e haapihaahia i roto i te pani. E tamâhia te mau viivii atoa o teie na mea e piti nei oia te mau totoma e te mau mohina ei hopearaa no teie ohipa parururaa e te faaherehereraa. Mai te mea e pee maitehia teie nei raveraa, e nehenehe tei nei mau totoma e faahereherehia e e amuhia no te hoê tau maoro.

Ei haapotoraa, e riro mai te hoê totoma ei totoma rapaau mai te mea e faaineinehia e e tamâhia, e tapuruhia i roto i te pape miti e ia opanihia i roto i te mau vairaa tei tamâhia. E titau mai tei nei ohipa i te taime e eita hoi e nehenehe e rû, e eita hoi e nehenehe ia haapae i te tahi mau taahiraa.

Te hoê tauiraa rahi

Ua haapii tamau noa te mau tavini a te Fatu tei haamanahia e, te hoê o te mau tumu rahi o te oraraa tahuti nei oia te tauiraa i te pae varua e i te faahuru-ê-raa-hia na roto i te taraehara a Iesu Mesia. Teie ta Alama i parau :

« Eiaha oe e maere i te mea ia fanau faahou te taata atoa e ti‘a’i, oia hoi te mau vahine e te mau tane, e to te mau fenua atoa, e to te mau reo atoa, e to te nunaa atoa, e to te mau opu atoa ; oia ïa, ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia to ratou huru tahuti e te ma‘iri ra, ei huru parau-ti‘a, i te faaoraraahia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra ;

« E ia na reira, e riro ratou ei taata faaapîhia e ia ore ratou ia na reira, e ore roa e parahi i te basileia o te Atua ra » (Mosia 27:25–26).

Ua haapiihia tatou ia « haere mai i te Mesia, ia maitai roa outou ia’na, e ia tape‘a ia [outou iho] eiaha e rave noa’tu i te mau mea paieti ore ra » (Moroni 10:32), e ia riro tei « taata apî » i te Mesia ra (a hi‘o 2 Korinetia 5:17), e ia faru‘e i te « taata ana‘e ra » (Mosia 3:19), e ia ite i te « faahuru-ê-raa, oia hoi to matou aau, i ore ai matou i hinaaro ai i te rave i te ino, ia rave râ i te maitai ma te faaea ore » (Mosia 5:2). A hi‘o na i te faafariuraa rahi tei faaitehia i roto i teie nei mau irava, eita i te mea riirii noa—o te hoê râ fanauraa apî e te hoê tauiraa papû o ta tatou e mana‘o nei e o ta tatou e hinaaro nei, e i te mea o ta tatou e feruri nei e e rave nei, e i to tatou huru i teie nei. No reira, e faatupu te natura mau o te evanelia a Iesu Mesia i te hoê tauiraa papû e te tamau i roto i to tatou naturaraa nei o te faariro na roto i to tatou ti‘aturiraa i te « mana, e te aroha, e te maitai hoi no te Mesia Mo‘a » (2 Nephi 2:8). A ma‘iti ai tatou i te pee i te Fatu, ua ma‘iti ïa ia tauihia—e ia fanau-faahou-hia i te pae varua.

Te Faaineineraa e te Tamâraa

Mai te hoê totoma ia faaineinehia e ia tamâhia hou te tauiraa i roto i te hoê totoma rapaau, oia’toa ïa outou e o vau nei ia faaineinehia na roto i « te mau parau o te faaroohia nei, i te parau maitai ta oe i ite papû na » (1 Timoteo 4:6) e ia tamâhia na roto i te mau oro‘a e i te mau fafauraa tei faaterehia e te mana o te autahu‘araa a Aarona.

« E ua vai noa hoi te autahu‘araa iti, tei te reira autahu‘araa te taviri no te poihereraa a te mau melahi e te evanelia faaineine hoi ;

« E o te reira evanelia o te evanelia ïa no te tatarahapa e no te bapetizoraa e no te haamatararaa hara » (PH&PF 84:26–27).

E ua faati‘a te Fatu i te hoê ti‘araa teitei no te mâ.

« No reira a haapii atu i ta outou mau tamarii e, ia tatarahapa te taata atoa, i te mau vahi atoa, e ti‘a’i ; e ia ore râ, e ore ïa e noaa ia ratou te basileia o te Atua, aore hoi te mea viivii e parahi i reira, e aore atoa e parahi i mua ia’na » (Mose 6:57).

Te faaineineraa mau e te tamâraa o na taahiraa matamua ïa o teie ohipa oia te fanau faahouraa.

Te utuhiraa e te rapaauraa

Oia’toa te hoê totoma o te tauihia ei totoma rapaau ia faatomo e ia rapaau ana‘ehia i roto i te pape miti, oia’toa ïa outou e o vau nei ia fanau-faahou-hia ia horomiihia i roto i te evanelia a Iesu Mesia. A faahanahana‘i tatou e a « haapa‘o ai i te mau fafauraa » (PH&PF 42:13) o ta tatou i tomo atu i roto, a « popou ai tatou i te parau a te Mesia »(2 Nephi 32:3), a « pure ai i te Metua ma te puai hope o te aau » (Moroni 7:48), a « tavini ai i te [Atua] ma to [tatou] aau atoa, ma te puai, te mana‘o e te itoito » (PH&PF 4:2).

« E teie nei, no te faufaa ta outou i fafau maira, e parauhia’i outou i te tamarii a te Mesia, oia hoi ta’na mau tamarii tamaroa, e ta’na mau tamahine ; Inaha hoi, i na‘uanei i faafanau-varua-hia’i outou e ana ; no te mea te na ô maira outou, ua faahuru-ê-hia to outou aau na roto i te faaroo i to’na ra i‘oa ; no reira i faafanauhia’i outou e ana, e i riro ai hoi outou ei tamarii tamaroa e ei tamahine na’na ra » (Mosia 5:7).

Te fanauraa pae varua e parauhia nei i roto i teie irava eita ïa e tupu vitiviti noa mai e aore râ, e tupu taatoa i te hoê noa taime ; e tupuraa tamau râ—e ere râ i te hoê tupuraa ohie. Reni i ni‘a i te hoê reni e faaue i ni‘a i te hoê faaue, te tahi vahi iti e o te ore e ti‘a ia hi‘ohia, to tatou itoito, to tatou mau mana‘o, ta tatou mau parau, e ta tatou mau ohipa o te riro i te au i to te Atua hinaaro. E titau mai teie tuhaa no te tauiraa i te taime, te tape‘a-maite-raa e te faaoroma‘i.

E riro mai te totoma ei totoma rapaau na roto i te utuhiraa ma te haere atu i te rahi, te tape‘araa e te haamo‘e-roa-raa i roto i te pape miti. To’na auraa ra, ua riro ïa te miti ei taviri matamua no teie nei parau hamaniraa maa. E faaohipa pinepinehia te miti i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ei tapa‘o no te hoê fafauraa e no te feia tei tomo i roto i te fafauraa. E no te mea e mea faufaa te miti i roto i te tauiraa i te hoê totoma i roto i te hoê totoma tehutehu, oia’toa ïa te ropuraa o to tatou fanau-faahou-raa varua.

E haamata tatou i te ohipa no te fanau-faahou-raa na roto i te faaohiparaa i te faaroo i roto i te Mesia, te tatarahaparaa i ta tatou mau hara, e i te bapetizoraa na roto i te utuhiraa no te faaoreraa o te mau hara e te hoê e mau ra i te mana no te autahu‘araa.

« E teie nei, ua tanuhia tatou e oia atoa, i te bapetizoraahia i roto i to’na ra pohe ; mai te Mesia i faati‘ahia e te mana o te Metua i te poheraa ra, ia haapa‘o atoa tatou i te haere‘a e au i te ora apî » (Roma 6:40).

Ia haere mai tatou i rapae i te pape o te bapetizoraa, e titau mai to tatou varua ia utuhi tamau-noa-hia i roto i te pape miti e te parau mau e te maramarama o te evanelia a te Faaora. I te tahi taime, eita te utuhiraa i roto i te pape rii o te parau haapiiraa a te Mesia e i te amui-rii-raa’tu i roto i Ta’na Ekalesia tei faahoi-faahou-hia mai e faatupu i te tauiraa pae varua o te horo‘a ia tatou te rave‘a no te haere‘a e au i te ora apî. No reira, te haapa‘o-maitai-raa i te mau fafauraa, te fafau tamauraa e te pûpûraa i to tatou aau i te Atua, o te mau mea ïa e titauhia, mai te mea e hinaaro tatou i te farii i te mau haamaitairaa o te mure ore.

« E teie nei, e au mau taea‘e here, ua hinaaro vau, ia haere mai outou i te Mesia, oia Tei Mo‘a i Iseraela nei, e rave i ta’na ora, e te mana o ta’na faaoraraa. Oia ïa, e haere mai ia’na, a pûpû mai ai i to outou aau atoa ei ô na’na ; e pure, e haapae i te maa, e e haapa‘o maitai e tae noa’tu i te hopea ra ; e te ora ra te Fatu, e ora‘i ïa outou » (Omoni 1:26).

Te utuhiraa taatoa e te haapa‘iaraa i roto i te evanelia a te Faaora o te mau taahiraa faufaa ïa i roto i teie nei ohipa o te fanau-faahou-raa.

Te tamâraa e te tamauraa

E hurihia te mau totoma tei rapaauhia i roto i te mau mohina o tei tamâhia e o tei tuuhia i roto i te pape pihaa no te iriti i te mau viivii e e tamauhia i roto i te mau faarii ia ore e ino. Na te huriraa i roto i te pape pihaa e paruru i te mau totoma tehutehu e e faaora no te hoê tau maoro. Oia’toa ïa tatou, e tamâhia e e haamo‘ahia tatou ia horoi-ana‘e-hia i te toto o te Arenio ra, e fanau-faahou-hia tatou, e e farii i te mau oro‘a e ia haapa‘o i te mau fafauraa o te faaterehia e te mana o te autahua Melehizedeka.

« Te haapae pinepine râ ratou i te maa, e te pure pinepine, e te tupu ra to ratou haehaa ei mea puai, e to ratou faaroo i te Mesia, te tupu atoa ra ïa ei mea mau maitai e tae noa atu ua î to ratou aau i te oaoa e te hau, oia mau, e tae noa’tu ua mâ e ua mo‘a to ratou aau, e ua noaa maira taua mo‘araa ra no te mea ua riro to ratou aau i te Atua » (Helamana 3:35).

Te parau tamau i roto i teie irava o teie mahana e ere ïa no te oro‘a o te faaipoiporaa mure ore ana‘e o te ravehia i roto i te fare o te Fatu. Area râ, ua faaohipa vau i teie parau no te tatararaa i te tuhaa 76 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau.

« O teie te parau faaite no te evanelia a te Mesia no ni‘a ia ratou o te ti‘a mai i roto i te ti‘a-faahou-raa o te feia parau-ti‘a ra—

« O ratou ïa o tei farii i te parau faaite a Iesu, e ua faaroo i to’na ra i‘oa e ua bapetizohia hoi na roto i te huru o to’na tanuraahia, ua tahuhia hoi i raro a‘e i te pape i roto i to’na ra i‘oa, e o tei mai te au i te faaueraa ta’na i horo‘a mai ra—

« E na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e ti‘a ia ratou ia horoihia e ia tamâhia hoi i ta ratou ra mau hara atoa, e ia farii i te Varua Mo‘a, na roto i te tuuraa rima no’na o tei faatoro‘ahia e ua taatihia’tu hoi i teie nei mana ;

« E o tei upooti‘a hoi na roto i te faaroo, e ua taatihia’tu hoi e te Varua Mo‘a no te fafauraa, o ta te Metua i ninii mai i ni‘a ia ratou atoa o tei parau-ti‘a e tei haapa‘o maitai hoi » (PH&PF 76:50–53).

Ua riro te Varau Mo‘a no te fafauraa ei mana no te haamanaraa a te Varua Maitai (a hi‘o 132:7). Ia taati-ana‘e-hia na roto i te Varua Mo‘a no te fafauraa, e ruuruuhia ïa te hoê oro‘a, te hoê faaauraa e aore râ, te hoê fafauraa i te fenua nei e i te ra‘i ra. Te fariiraa i te « titiro no te faati‘araa » a te Varua Maitai o te mau hopea ïa no te faaroo, no te parau-ti‘a e no te tape‘a maiteraa i te mau fafauraa o te evanelia « i roto i [te] tau i haapa‘ohia ra » (Mose 7:21). Tera râ, e nehenehe teie nei taatiraa e mo‘e na roto i te vai parau- ti‘a-ore-raa e te ofatiraa i te ture.

Te tamâraa e te taatiraa na roto i te Varau Mo‘a o te Fafauraa o te faati‘araa ïa i te mau taahiraa teitei i roto i te rave‘a no te fanau-faahou-raa.

« I te puai o to‘u nei aau »

Te pure nei au ia riro teie parabole no te totoma rapaau ei tautururaa ia tatou ia maramarama maitai i te faufaa mure ore o te fanau-faahou-raa varua. Mai ia Alama, « te parau nei au i te puai o to‘u nei aau » (Alama 5:43).

« E te parau atu nei au ia outou na e, o te haapa‘oraa teie i parauhia vau, oia ïa, ia a‘o atu i to‘u ra mau taea‘e herehia, e te mau taata e hope roa‘e i noho i te fenua nei ; oia ïa, ia a‘o atu i te mau taata atoa, i te taata paari e te taata apî, i te tîtî e te ti‘amâ ; te faaite atu nei au ia outou na e, i tei ruhiruhia, e te feia huru paari, e te ui apî, e ia ti‘aorohua atu ia ratou e, ia tatarahapa e ia fanau-faahou-hia »(Alama 5:49)

Te faaite papû nei au i te huru mau e i te mo‘araa o te Faaora ora o te ani manihini mai nei ia tatou ia haere mai Ia’na ra e ia tauihia. Te faaite papû nei au e, ua faahoihia mai Ta’na Ekalesia e te mana o te autahu‘araa na roto i te peropheta ra ia Iosepha Semita. Na roto i te faaroo i te Mesia, e riro ïa tatou i te faaineine-maitai-hia i te pae varua e ia tamâhia i ta tatou atoa ra mau hara, ia utuhihia e ia rapaauhia i roto i Ta’na evanelia, e ia tamâhia e ia taatihia e te Varua Mo‘a no te fafauraaïa te fanau-faahou-raa. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia. Amene.

Nene’i