2007
Mau tamahine na te Metua i te Ao ra
Me 2007


Mau tamahine na te Metua i te Ao ra

Ua ite te Metua i te Ao ra ia outou e ua here ia outou. Ua riro outou ei tamahine taa‘e Na’na. E faanahonahoraa Ta’na no outou.

Hōho’a

Na ô atura ta maua huno‘a tane i ni‘a i ta’na tamahine o Eliza, e toru matahiti e, no te pô utuafare, e haapiiraa taa‘e ta ratou no ni‘a i te hoê tumu parau taa‘e roa. Ata a‘e ra oia e tamata ihora i te feruri e, e aha râ ïa te reira parau. Na ô ihora oia e, « no ni‘a ia‘u, no te mea e mea taa‘e mau vau ! » Te haamana‘o nei o Eliza, e ua ite ho‘i oia e, o vai oia—te hoê ïa tamarii taa‘e na te Atua. Ua haapii mai oia i te reira mai roto mai i to’na mama, o tei himene màrû noa i te pô i tera himene haamataraa ta tatou, « E tamarii au na te Atua » (Te mau Himene, no. 185), i te aruaruraa o Eliza.

Ati a‘e te ao nei, e fatata i roto i te mau reo atoa, hoê â faahitiraa parau ta te mau tamahine 12 matahiti e tae atu i te 18 tei na ô e : « E tamahine tatou na to tatou Metua i te Ao ra tei here ho‘i ia tatou, e ua here tatou Ia’na » (« Te parau tai‘o a te Feia Apî Tamahine », Young Women Personal Progress [buka iti, 2001], 5). Tera râ, a tupu ai ratou i te paariraa, e mea pinepine ratou i te tupu atoa ma te faaatea ê ia ratou i teie iteraa papû to teie tamahine e toru matahiti, o Eliza, oia ho‘i, e mea taa‘e mau ratou. E mea pinepine te feia apî i te farerei i te « fifi no te iho taata » oia ho‘i, te uiuiraa i roto ia ratou iho e, o vai mau ratou. Te mau matahiti taure‘are‘araa, e taime atoa te reira no te mea ta‘u e parau nei e, « te iho taata eiahia mai », oia ho‘i, to te mau mau mana‘o o te ao nei, to te mau haapiiraa hohonu a te taata, haapouriraa ia tatou, te haape‘ape‘araa ia tatou, e te imiraa i te rave‘a ia haru i to tatou ite i to tatou huru mau.

Ua parau mai te hoê tamahine maitai roa ia‘u e, « i te tahi mau taime, aita vau e papû e, o vai au nei. Aita vau e ite i te here o te Metua i te Ao ra. Mai te huru ra e, e oraraa teimaha to‘u. Aita te mau mea o te oraraa nei e tere ra mai ta‘u i hinaaro, mai ta‘u i tia’i, mai ta‘u i moeamoea noa ». Te parau ta‘u i parau atu i teie tamahine, ta‘u atoa ïa e parau atu ia outou e te feia apî tamahine i te mau vahi atoa : ua ite papû maitai au e, e tamahine oe na te Atua. Ua ite oia ia oe, ua here Oia ia oe, e te vai ra Ta’na faanahonahoraa no oe. Ua ite au e, ua hinaaro te Metua i te Ao ra ia faaite atu vau i teie parau poro’i ia outou.

Ua faaite papû mai te mau peropheta e te mau aposetolo o te mau mahana hopea nei i to tatou natura hanahana. Te na ô ra te Parau Faaararaa i to te Ao nei no ni‘a i te Utuafare e : « E mau tamaiti e aore ra, e mau tamahine varua herehia [tatou tata‘itahi] na na metua i te ao ra, e, na roto i te reira, e natura e e haerea hanahana to tatou » (Liahona, Oct. 2004, 49). E ua parau atoa te peresideni Gordon B. Hinckley e :

« E ere to outou i te ti‘araa piti. E mau tamahine outou na te Atua.

« Te hoê te reira ti‘araa i roaa ia outou na roto i to outou fanau-raa-hia mai, e ti‘araa nehenehe e te mo‘a e te hanahana. Eiaha roa outou e haamo‘e i te reira. To outou Metua Mure ore te Fatu rahi o te ra‘i nui atea. Na’na e faatere nei i te mau mea atoa, area râ, e faaroo atoa mai Oia i ta outou mau pure, outou Ta’na tamahine, e e faaroo atoa mai hoi Oia ia paraparau outou Ia’na. E pahono mai Oia i ta outou mau pure. E ore Oia e vaiiho otare noa ia outou » (« A faaea i ni‘a i ta e‘a teitei », Liahona, Me 2004, 112).

Mai te mea e, e vaiiho outou i tera iteraa e, e tamahine outou na te Atua, i roto i te hohonuraa o to outou aau, na te reira e tamahanahana ia outou, e haapuai i to outou faaroo, e e arata‘i hoi i to outou harea. Mai te mea e, e vaiiho outou i teie parau mau ia faaunauna noa i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa, e roaa ïa ia outou te ti‘aturi papû i mua i te aro o te Atua, mai tei fafauhia mai e te papa‘iraa mo‘a na te feia apî (hi‘o PH&PF 121:45)

Nahea e ti‘a ai ia tatou tata‘itahi ia ite e ia feruri e, e mau tamahine tatou na te Metua i te Ao ra ? Te vai ra hoê paruru i ropu i te ra‘i e te fenua, hoê « taotoraa e hoê haamo‘eraa » (William Wordsworth, « Ode : Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood », paratarafa 5, reni 58) ia fanau-ana‘e-hia mai tatou. E mea titauhia te reira no tatou no te « farii i te mau iteraa o te tahuti nei e ia haere i mua e tae roa’tu i te maitai roa, e ia faatupu i to tatou hopearaa hanahana, oia hoi, ei fatu ai‘a no te ora mure ore » (Liahona, Atopa 2004, 49). Ua here te Metua i te Ao ra ia tatou e te hinaaro nei Oia ia taturu ia tatou ia haamana‘o noa Ia’na, e no reira, ua horo‘a mai Oia ia tatou i te tahi iteraa i te oraraa a muri atu. Ua haapii mai te Aposetolo Paulo i te reira parau : « O te Varua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua » (Roma 8:16). Te faaite mai nei te varua ia tatou i te iteraa e, o vai mau tatou. E mea pinepine te Varua i te paraparau mai ia tatou ia pure ana‘e tatou, ia tai‘o ana‘e tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ia feruri maite ana‘e tatou i ni‘a i te aroha o te Fatu ia tatou, ia farii ana‘e tatou i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, ia tavini ana‘e tatou ia vetahi ê, e aore ra, ia here-ana‘e-hia tatou e ia haapuai-ana‘e-hia tatou na vetahi ê.

Ua haapii o Mose e, o vai râ oia, na roto i te hoê iteraa pae varua puai. Ua paraparau oia i te Atua mata e mata, e ite a‘era oia e, e tamaiti oia na te Atua, e e ohipa taa‘e tei titauhia ia’na ia rave. Ia roaa a‘era ia’na te reira iteraa, Haere maira Satane e aro ia’na. No te mea râ e, ua ite o Mose i te hanahana o te Atua, ite ihora oia e, aita to Satane hoê iti a‘e hanahana. No to Mose iteraa e, e tamaiti oia na te Atua, e e ohipa hoi ta te Atua i faaue ia’na, roaa a‘era ia’na te mana e te aravini no te pato’i ia Satane, no te rave i te mau faaotiraa maitai, no tiaoro i te Atua ia horo‘a mai i te puai, e no te farii tamau noa i To’na Varua i ni‘a ia’na. (A hi‘o Mose 1).

No tatou atoa te reira haerea. Ia ite ana‘e tatou e, o vai mau tatou, i reira e ti‘a ai ia tatou ia ite i te taa‘eraa i rotopu i te maitai e te ino, e e roaa te puai ia tatou no te pato’i i te faahemaraa. Hoê o te mau rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia haroaroa i te ohipa hanahana ta te Fatu i faaue ia tatou, maori râ, to tatou ïa haamaitairaa patereareha. E poro’i taa‘e mau te reira no te taata tata‘itahi, ta tatou e farii na roto i te mana‘o o te autahu‘araa.

Te tahi atoa rave‘a no te farii i te tahi mau iteraa pae varua no ni‘a i to tatou natura mure ore, na te tahi ïa metua, e aore ra, na te tahi ti‘a faatere o te haapapû faahou mai ia tatou, no te mea, te vai ra tera mau iteraa faauruhia to ratou i roto ia tatou. Ua muhumuhu papû mai te Varua ia‘u i te tahi mau taime no ni‘a i te huru mau o ta‘u mau tamarii. Te haamana‘o nei au i te pô hou a fanauhia mai ai te hoê o ta maua mau aiu, ua tupu te hoê iteraa papû i roto ia‘u e, teie aiu, e riro oia ei hoa rahi roa e ei tauturu no to’na mau tuaana tata‘itahi, ei tauturu no maua i roto i taua maua tautooraa ia roaa te utuafare mure ore. Ua faaite-papû-hia e, e parau mau roa teie. I te tahi atoa taime, e pe‘ape‘a rahi to te hoê tamarii ta maua i te mea e, ua tupu te hoê ati pereoo uira i ni‘a ia’na, e ua faaroo maitai au i teie mau parau i roto i to‘u feruriraa : « Ua here au i teie tamarii e e arata‘i au i to’na oraraa ». E ua na reira Oia. Ua tamau noa teie arata‘iraa i te horo‘ahia mai ia‘u nei. I te taime te hinaaro ra ratou i te faaitoitoraa, ua haamaitaihia vau na roto i te iteraa i roto i te varua teitei e te hanahana o ta‘u mau tamarii.

Aita anei to outou metua vahine e aore ra, to outou metua tane i faahaamana‘o mai ia outou i te taime a faaru‘e mai ai outou i te fare, i te naoraa mai e, « haamana‘o e o vai outou » ? E aha te auraa no te reira parau ta raua ? « Haamana‘o e, e tuhaa outou no teie utuafare ma te faatura i to’na roo ? « Haamana‘o atoa e, e tamarii outou na te Atua e no reira, ia haa ïa outou ia au i te reira ti‘araa » Te vai ra te hoê tareta i‘oa i ni‘a i te mau misionare, ei faahaamana‘o-tamau-raa ia ratou e, e mau ti‘a ratou no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. E faahaamana‘oraa te reira i te mau misionare ia faanehenehe ia ratou ma te haehaa e te nehenehe no te faaite i te faatura i te taata, e tautoo noa ia vai noa To’na hoho‘a i ni‘a ia ratou. Ua titauhia ia ratou ia haapa‘o i teie mau mea no te mea, te vai ra tera tareta i ni‘a ia ratou, mai te hoê faaiteraa i to ratou huru. Na roto i te fafauraa, ua rave atoa tatou paatoa i te i‘oa o te Mesia i ni‘a iho ia tatou. E mea ti‘a i To’na i‘oa ia na’na‘o-roa-hia i ni‘a i te papa o to tatou aau. No reira, ua titau-atoa-hia ia tatou ia haa ei mau tamarii ti‘amâ na te Metua i te Ao ra, inaha, e nehenehe e parau e, ua tono mai Oia ia tatou i ni‘a i te fenua nei ma te parau mai e : « Haamana‘o e, o vai outou ! »

I to‘u pii-raa-hia ia tavini ia outou, oia te feia apî tamahine no teie Ekalesia, ua ite au e, e mea ti‘a ia‘u ia haapa‘o maitai i to‘u huru. I te hoê mahana, ua farii te hoê tamahine ta‘u i te hoê parau faautuaraa no to’na tapearaa i to’na pereoo uira i ni‘a i te purumu, inaha, i ni‘a i te parau pia o to’na pereoo, ua hope te pu‘e tau no te faaiteraa e, e matahiti matamua no te reira pereoo. Na‘u iho i faaafaro i te reira ohipa, e ua haere roa vau i te fare hau no te faaite e, e ere na matou te hape, tei roto noa â te mau parau faaapîraa i te fare rata, aitâ i tae mai. I to‘u tomo-papû-raa na te uputa, na ô maira te hoê taata ia‘u e, « Ua ite au e, o vai oe ». Mau roa vau i tera taime, e na tera i faahaamana‘o faahou ia‘u e, e mea ti‘a atoa ia‘u ia haamana‘o e o vai au—e ere au i te peresideni rahi noa no te Feia Apî Tamahine, hau atu râ i te faufaa, e tamahine au na te Atua.

I roto i te parau no te mau auraa, e mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, e mau tamarii atoa te tahi atu mau taata na to tatou Metua i te Ao ra. I te mau taime matamua o to maua faaipoiporaa, e mea pinepine ta‘u tane i te parau e, « Aita vau i faaipoipo ia oe no to oe hoho‘a ». I te pae hopea, ua ha‘uti rii au ia’na ma te parau e, e ere tera parau ta’na i te mea haapeu roa no‘u. Ua faaite maira oia i te auraa o to’na mana‘o, o ta‘u hoi i ite a‘e na, oia hoi, teie ïa te haamauruururaa teitei roa a‘e o ta’na e nehenehe e faaite mai ia‘u. Inaha, na ô maira oia e, « te here nei au ia oe no to oe huru roto e to oe huru mure ore ». Ua parau te Fatu : « Eiaha e hi‘o i to’na mata, e to’na huru i te teitei… e ore ho‘i ta Iehova hi‘oraa e au i ta te taata ; e hi‘o ho‘i te taata i te huru i rapae au a‘e, area o Iehova, e hi‘o ïa i te aau » (1Samuela 16:7). I roto i te parau no te utuafare, te faahoaraa, te arapaeraa e te faaipoiporaa, eiaha tatou e haapa‘o noa i te nehenehe e te rahi o te ohipa i ravehia, e hi‘o atoa râ i te huru roto o te taata, te mau mea maitai, e te natura hanahana tei roaa i te tahi e te tahi.

I roto i te hoê tìtì i Chili, ua rave te feia apî tamahine i te reira i roto te puhaparaa na roto i te papa‘iraa i roto i te hoê buka i te huru maitai o te tahi e te tahi. Pauroa te mahana, e matau rii a‘e ratou i te tahi e te tahi, e e papa‘i ratou i te maitai ta ratou i ite no ni‘a i te mau taata atoa i reira. I te pae hopea o te puhaparaa, ua faaite ratou i to ratou mau mana‘o, ma te tauturu i te taata tata‘itahi ia hi‘o maitai a‘e â i te huru hanahana e vai ra i roto ia ratou iho. Ua parau to ratou faatere e, « ua haatihia matou i te varua o te here, e te maitai. E nehenehe ta‘u e parau papû e, aita vau i faaroo noa a‘e i te hoê parau amuamu mai roto mai i te mau tamahine ! Ua ruperupe ratou i roto i te hoê varua farii te tahi e tahi o te ore e ite-pinepine-hia i rotopu i te mau tamahine apî. Aita i itehia te varua tata‘u, te faaino. Ua riro to matou puhaparaa mai te hoê peho iti no te ra‘i ra » (e rata na te hoê taata). Ua itehia e ua faaite te mau tamahine i te natura hanahana o te tahi e te tahi, e ua parahi mai te Varua i roto i te puhaparaa na roto i te vairaa teie mau huru feruriraa.

Ua parau o C. S. Lewis ma te paari e : « E ohipa faufaa roa ia ora i rotopu i te mau taata o te nehenehe e riro mai ei mau Atua, ia haamana‘o e, te hoê taata haapa‘oraa ore roa e te au ore o ta oe e paraparau, e nehenehe oia, i te hoê mahana, ia riro mai ei taata o te faatupu i te hinaaro i roto ia oe ia haamori ia’na, mai te mea e, e ite oe ia’na i teie taime…. Aita e taata iti noa…. To outou taata tupu, o te tauihaa mo‘a roa a‘e ïa o te tuuhia mai i mua ia outou » (« The Weight of Glory », i roto i te Screwtape Proposes a Toast and Other Pieces (1974), 109–10).

Te mau feia apî tamahine i te mau vahi atoa o tei ite e, e mau tamahine ratou, e te tahi atu pu‘eraa, na te hoê Metua here i te Ao ra, te faaite nei ïa ratou i to ratou here Ia’na na roto i te oraraa i te hoê oraraa viivii ore, oraraa tavini, e te hi‘oraa maitai. Ua maere au i te huru o te feia apî tamahine tei faanehenehe au maite ia ratou i te hoê fenua ve‘ave‘a e te haumi i Beresilia. Ua parau ratou e, « te haehaa o te ahu, e ere ïa tei te huru o te anuvera. Tei te huru râ o te aau ». Ua ite teie feia apî tamahine e, e mau tamahine ratou na te Atua.

Ua putapû to‘u aau i te iteraa i te parau no te oraraa maitai o tera na piahi feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e pae no Idaho tei paremo i roto i te hoê ati ri‘ari‘a aita i maoro a‘e nei. Ua ite-maitai-hia ratou i rotopu i to ratou mau hoa, e i roto atoa i to ratou oire, no to ratou haapa‘o i te mau ture o te parau-ti‘a e to ratou hi‘oraa maitai no te viivii ore e te mâ. Ua ite teie feia apî e, e mau tamaiti e e mau tamahine ratou na te Atua.

Ua putapû atoa to‘u aau no te hi‘oraa o te tahi tamahine ua taa to’na na metua. Aita oia i hinaaro ia ere to’na teina tamaroa e to’na na teina tamahine i te here, no reira, ua pure oia i te mau pô atoa i pihai iho ia ratou e ua parau ia ratou e, ua here oia ia ratou. Ua ite teie tamahine e, e tamahine oia na te hoê Metua i te Ao ra tei here ia’na, e ua here atoa oia Ia’na, na roto i te faaiteraa i to’na here i to’na mau teina.

E ua putapû roa’toa to‘u aau i to‘u iteraa i te mau ohipa i ravehia e te feia apî tamahine i roto i te hoê fenua veve e te politita haavî. Noa’tu te teimaha o to ratou oraraa, ua putuputu ratou i roto i te hoê puhaparaa e ua faanaho i te tahi mau rave‘a no te tauturu i te tahi mau taata. Ua hamani ratou i te mau pute raau rapaau na te mau vahine nava‘i ore. Ua rave ratou i te ohipa taviniraa i roto i to ratou oire, i te fare ma’i e i roto i te mau utuafare. Te ite nei tatou na roto i ta ratou mau ohipa i rave e, ua ite teie mau feia apî tamahine i to ratou ti‘araa iho taata ei mau tamahine na te Atua. Ua î roa to‘u aau i te here i teie feia apî tamahine e i te feia apî tamahine no te mau vahi atoa. Ua ite au e, e mau tamahine outou na te Atua tei here ia outou.

Ei opaniraa, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê iteraa tei riro ei iteraa nehenehe roa e te mo‘a no‘u nei. I te taime a piihia ai au ei peresideni rahi no te feia apî tamahine, ua tupu te mata‘u rahi i roto ia‘u e te mana‘o e, aita e maraa ia‘u. E rave rahi pô to‘u taravaraa i ni‘a i te ro’i ma te pe‘ape‘a, te tatarahapa e te ta‘i atoa. I muri a‘e e rave rahi pô to‘u na reira-noa-raa, ua farii au i te hoê ohipa tei haaputapû roa ia‘u. Ua haamata vau i te feruri i te mau feia apî tamahine e mau ‘nièces’ na‘u, i muri iho, ua feruri au i te feia apî tamahine i te vahi ta‘u e faaea ra, e i roto i ta‘u paroita, e i te feia apî tamahine ta‘u e ite tamau noa i te fare haapiiraa tua rua, e i muri iho, ua feruri au i te mau feia apî tamahine o te Ekalesia na te ao atoa nei, hau atu i te afa milioni rahiraa ratou. Hamata ihora te hoê mana‘o mahanahana rahi i te puohu ia‘u e i te tupu i te rahi i roto ia‘u. Ua tupu to‘u here rahi no te feia apî tamahine mo‘a no te mau mahana hopea nei, outou tata‘itahi, e ua ite a‘era vau e, tera mana‘o e tupu ra i roto ia‘u, o te here ïa o to tatou Metua i te Ao ra no outou. E mana‘o puai e te aehuehu ho‘i. A tahi ra ïa vau a farii ai i te hau, i te mea e, ua ite au i taua taime ra e, te ohipa ta te Metua i te Ao ra i hinaaro ia rave au, e nehenehe ta‘u e rave. Ua hinaaro Oia ia riro vau ei ite no To’na here rahi ia outou. E no reira, te faaite papû faahou atu nei au ia outou e, ua ite papû maitai au ma te mana‘o tapitapi ore e, ua ite te Metua i te Ao ra ia outou e ua here ia outou. Ua riro outou ei tamahine taa‘e Na’na. E faanahonahoraa Ta’na no outou. E vai noa Oia i pihai iho ia outou no te faatere ia outou, no te arata‘i ia outou, e no te haere apipiti e o outou (hi‘o « E tamarii au na te Atua »). Te pure nei au ma te tuutuu ore ia ite outou i te reira, e ia ite i roto i to outou aau, i roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.

Nene’i