2007
Te autahu‘araa—Hoê horo‘a mo‘a
Me 2007


Te autahu‘araa—Hoê horo‘a mo‘a

E hopoi‘a na tatou te arata‘iraa i to tatou oraraa ia ora ti‘amâ noa tatou i te autahu‘araa o ta tatou e mau nei.

Hōho’a

E te mau taea‘e, te putuputu nei tatou i ô nei i teie aru‘i ei pŭpŭ puai no te autahu‘araa, i roto i teie pû amuiraa e na roto i te tahi atu mau rave‘a e i te ao atoa nei. Ua faahanahanahia vau i te a‘o atu ia outou. Te pure nei au ia tae mai te faaururaa a te Fatu no te arata‘i i to‘u mau mana‘o e ia faauru atoa i ta‘u mau parau.

I roto i teie nei mau hepetoma i ma‘iri, ua mana‘ona‘o noa vau i te mau mea e ti‘a ia‘u ia parau i teie nei pô, ua mana‘o vau rave rahi taime i te mau haamaitairaa o ta tatou e fana‘o nei oia te feia e mau nei i te autahu‘araa a te Atua. Ia hi‘o tatou i te ao nei ei taatoaraa, e te rahiraa taata hau atu i te 6 e te afa milia, e ite tatou e e mea iti roa tatou, e e pŭpŭ ma‘iti-mau-hia tatou. O tatou o te mau nei i te autahu‘araa, na roto i te mau parau a te aposetolo ra o Petero, « e u‘i ma‘itihia râ outou, e autahu‘araa arii ».1

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith no ni‘a i te autahu‘araa o « te mana o te Atua i horo‘ahia i te taata i ti‘a’i ia’na ia ohipa i te fenua nei no te ora o te utuafare taata… na roto i te reira te mau [tane] e parau ai i te hinaaro o te Atua mai te mea ra e tei ô nei iho te mau melahi no te parau mai ratou iho i te reira ; e na roto i te reira i nehenehe ai i te mau tane ia taati i te fenua nei e ia taati atoa i te ra‘i ra, e ia tatara ana‘e i te fenua nei e ia tatara atoa i te ra‘i ra ». Teie faahou ta te peresideni Smith i parau, « e mea mo‘a [te autahu‘araa], e e mea ti‘a ïa i te mau taata ia amo mo‘a noa i te reira ».2

E au mau taea‘e, e horo‘araa te autahu‘araa no te hopoi mai na muri ia’na eiaha noa te mau haamaitairaa taa‘e, te mau hopoi‘a hanahana atoa râ. E hopoi‘a na tatou te arata‘iraa i to tatou oraraa ia ora ti‘amâ noa tatou i te autahu‘araa o ta tatou e amo nei. Te ora nei tatou i te hoê tau e faaati-noa-hia ra e te mau mea o te hinaaro nei i te faaô ia tatou i roto i te mau e‘a o te arata‘i i te haamouraa. No te aperaa i teie nei mau e‘a e titauhia te faaotiraa papû e te itoito.

E tai‘ohia te itoito. Ua farii au i teie nei parau mau na roto i te hoê faaururaa puai e te maere rave rahi mau matahiti i ma‘iri. Te tavini ra vau ei episekopo. Te faaterehia ra ta matou amuiraa titi i roto i te Assembly Hall o te Temple Square i Roto Miti. E te faanaho-faahou-hia ra to matou peresideniraa titi. Na te autahu‘araa a Aarona e te mau melo no te episekoporaa te pŭpŭ himene no taua amuiraa ra. A faaoti ai ta matou himene matamua, ua ti‘a’tu te peresideni Joseph Fielding Smith, ta matou manihini no teie amuiraa i te pupite e tai‘o maira i te mau i‘oa no te peresideniraa titi apî ia paturuhia. Ua ite papû roa vau e, ua ite te mau melo o te peresideniraa i to ratou piiraa. Aita râ vau nei. I muri mai i te tai‘o-raa-hia to‘u nei i‘oa, te parau ra te peresideni Smith e, « mai te mea te hinaaro maura te taea‘e Monson i te farii i teie nei piiraa ei tauturu i roto i te peresideniraa titi, te oaoa nei tatou i te faaroo i ta’na mau parau i teie nei ».

A ti‘a’tu ai au i te pupiti e ia hi‘o i te aanoraa no teie nei amuiraa, te haamana‘o ra vau i te himene o ta matou i himene noa‘e nei. E mau parau no ni‘a i te ture no te parau paari e to’na tumu parau ra, « Have Courage, My Boy, to Say No [Ia Itoito, e Ta‘u Tamaiti, ia Parau e, Aita] ». I taua mahana ra, ua ma‘iti au ei tumu parau no ta‘u fariiraa, [Ia Itoito, e Ta‘u Tamaiti, ia Parau e, E] ». E tae tamau mai te piiraa no te itoito ia tatou tata‘itahi—te itoito i te ti‘a papû no to tatou mau ti‘aturiraa, te itoito no te rave faaoti i ta tatou mau hopoi‘a, te itoito i te faahanahanaraa i to tatou autahu‘araa.

I te mau vahi atoa o ta tatou e haere, e haere atoa to tatou autahu‘araa. Te ti‘a ra anei tatou i te mau vahi mo‘a ? »3 O te parau ïa a te peresideni J. Reuben Clark, tamaiti, o tei tavini no na matahiti e rave rahi ei tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, « e ere te autahu‘araa i te hoê pereue e nehenehe ia tuuhia i te hiti e i muri iho e rave faahou mai ai. Tei to outou râ huru, e horo‘araa mure ore teie ». Teie faahou â, « mai te mea te ti‘aturi papû ra tatou e… eita e nehenehe ia tatou ia vaiiho i [te autahu‘araa] i te hiti, e faautu‘a te Atua ia tatou mai te mea e faaino tatou i te reira, e tape‘a ïa te reira ia tatou i te rave i te mau mea maitata‘i, e e tape‘a ïa te reira ia tatou ia haere i te mau vahi maitata‘i. I te mau taime e haamata‘i tatou i te rave i te hoê tipuuraa taa ê i te e‘a afaro e te piriha‘o, e haamana‘o ïa tatou e, ‘Te ta‘ita‘i nei au i to‘u autahu‘araa i reira. E mea tano anei ?, aita i taere roa no tatou ia hoi i ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o ».4

Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball e, « aita e oti‘a to te mana o te autahu‘araa o te mauhia nei e outou. E tae mai te oti‘a mai te mea eita outou e ora ia au i te Varua o te Fatu e e ta‘oti‘a ïa outou ia outou iho i te mana e faaohipahia ra e outou ».5

E au mau taea‘e no te autahu‘araa e—mai te feia apî e tae atu i te feia paari—te ora ra anei outou i hoê oraraa e au i te mau titauraa a te Fatu ? E mea ti‘amâ anei outou i te amoraa i te autahu‘araa o te Atua ? Mai te mea e aita ra, a opua i ô nei ra e i teie iho taime, e a haaputu i te itoito ia riro ei mea ti‘amâ, e a haamata i te mau tauiraa e nehenehe e rave i roto i to outou oraraa no te mau mea e ti‘a ia rave. Ia tere ma te pe‘ape‘a ore i roto i te oraraa o te tahuti nei, e mea ti‘a ia arata‘ihia tatou a te hoê ihitai mure ore—oia Iehova rahi. Mai te mea e ere tatou i to te Fatu pae, titauhia ia ani tatou i te tauturu i te Fatu.

Ua ite au i Ta’na tauturu e rave rahi taime i roto i to‘u oraraa. I te mau taime hopea o te Tama‘i Rahi II, ua rae‘ahia to‘u matahiti i te ahuru ma va‘u e ua faatoro‘ahia ei peresibutero—e hoê hepetoma hou vau a reva’tu ai i te tama‘i ei Ihitai. Ua haere mai hoê melo no te episekoporaa i te vahi ti‘a’iraa pereoo auahi no te farerei ia‘u. Hou te hora o te pereoo uira, tuu maira oia i te hoê buka i roto i to‘u rima o ta‘u e faaite atu nei ia outou i teie pô. To’na i‘oa : Te Buka Arata‘i na te Misionare. Ua ata vau e parau atura, « te haere nei au i roto i te nuu ihitai—eiaha i te misioni ». Pahono maira oia e, « a rave noa. Penei a‘e i te tauturu mai ».

Ua tauturu mau te reira. I roto i te hoê haapiipiiraa o ta matou pŭpŭ, ua haapii te taata faatere ia matou nahea ia faaineine i te mau ahu no te tuu i roto i te hoê pute. Teie ta’na i parau « mai te mea te vaira ta outou te hoê tao‘a paari, e oeha [rectangulaire] no te tuu i raro i teie pute, e vai papû ïa to outou mau ahu ». I reira vau i haamana‘o ai i teie nei buka—Te Buka Arata‘i na te Misionare. Ua tauturu mau te reira no na hepetoma hoê ahuru ma piti.

I te ru‘i hou ta matou faafaaearaa noela, tei te fare ïa to matou mau feruriraa. E mea hau roa i roto i te mau fare. Inaha, haamana‘o ihora vau i to‘u hoa tapiri noa ia‘u—melo no te Ekalesia, o Leland Merrill—te autâ ra i te mauiui. Ui atura vau, « eaha te huru, Merrill ? »

Pahono mai nei e, « ua mauiui roa vau. Mauiui mau ».

Ua ani vau ia’na ia haere i te fare ma‘i o te nuu, area râ, ua ite oia e ia haere oia i te fare ma‘i, eita ïa oia e nehenehe e hoi i te fare no Noela. Parau atura vau ia’na eiaha e maniania ia ore te fare taatoa ia ara.

Te tere noa’tu ra te hora ; te auta noa’tura â oia. E i roto i to’na hepehepo rahi, ui maira, « Monson e peresibutero anei oe ? » Pahono atura vau e, e, ei reira oia i te aniraa mai, « haamatai mai na oe ia‘u ».

I reira vau i te haamana‘oraa e, aita â vau i horo‘a’tura i te hoê haamaitairaa. Aita â vau i farii atura i te hoê haamaitairaa ; Aita â vau i ite a‘e nei i te hoê haamaitairaa i horo‘ahia. Ta‘u pure i te Atua o te hoê ïa taparuraa. Ua tae mai te pahonoraa : « A hi‘o i roto i te pute ». No reira, i te hora 2 i te po‘ipo‘i, ua huri au i to‘u mau tauihaa i rapae i te pute. E ua fafa vau i teie nei tao‘a paari, e oeha, te Buka arata‘i na te Misionare, e ua tai‘o e nahea ia horo‘a i te hoê haamaitairaa i te taata ma‘i. Ua horo‘a vau i te haamaitairaa, e ua mata‘ita‘i hoê hanere e piti ahuru ma piti ihitai ui maere i te reira. Hou vau a faahoi ai i ta‘u nei mau tauihaa, ua taaoto roa o Leland Merrill mai te hoê aiu te huru.

Ia po‘ipo‘i a‘e, hi‘o maira Merrill ma te ataata ia‘u e parau maira, « Monson, ua oaoa roa vau i te mea te mau nei oe i te autahu‘araa ! » Aita to’na noa oaoa i hau a‘e i to‘u aau mehara—aau mehara eiaha noa no te autahu‘araa, no te vai ti‘amâraa râ no te farii i te tauturu o ta‘u i titau i te taime no te hepohepo e i te faaohiparaa i te mana o te autahu‘araa.

E au mau taea‘e e, ua parau to tatou Fatu e Faaora e, « a haere mai ai a pee mai ai ia‘u ».6 Ia farii tatou i Ta’na ani manihiniraa e ia haere na To’na taahiraa avae, e na’na e faaite ia tatou i to tatou ra mau haere‘a.

I te ava‘e eperera o te matahiti 2000, ua farii au i te hoê arata‘iraa. Ua farii au i te hoê niuniu na Rosa Salas Gifford o ta‘u i ore e matau. Ua faaite mai oia e ua tae mai to’na na metua na Costa Rica mai no te tahi tau ava‘e e hoê hepetoma hou ta’na niuniu, ua faaite te taote i to’na papa ia Bernardo Agusto Salas e e ma‘i mariri ai taata to’na i to’na ate. Ua faaitehia i te utuafare e e ora to’na papa tau rii mahana â. E te hiaai rahi o to’na papa oia ïa ia farerei ia‘u. Ua horo‘a maira i to’na nohoraa e ani maira ia haere i to’na fare i Roto Miti no te farerei i to’na papa.

No te rahi o ta‘u mau apooraa e ta‘u mau titauraa, ua maoro-roa-hia vau i ta‘u piha toro‘a. Aita vau i hoi ti‘a’tu i te fare, area râ, ua faauruhia vau i te tere i te pae apatoa e ia farerei i te taea‘e Salas i taua pô ra. Na roto i te vahi nohoraa o tei faataahia ia‘u, ua tamata vau i te imi i teie fare. No te rahi o te pereoo, e te topa noa’tu ra hoi te mahana i raro, ua tere roa’hia’tu vau i mua i taua puromu ra. E aita i itea ia‘u. Faaati ihora vau i taua mau fare ra, e hoi mai nei. Aita roa. Tamata faahou atura vau, e aita roa e tapa‘o no te puromu. Inaha, opua ihora vau i te hoi i te fare. Ma te faatura, tamata faahou ihora vau ma te manuïa ore. Inaha, pûpû atura vau i te hoê pure ia tauturuhia. E tae mai nei te faaururaa e, e mea ti‘a ia haere na te tahi pae mai. Tere rii atura vau i mua e tapi‘o ihora e tei te tahi atura pae vau o te puromu. E mea iti a‘e te pereoo i taua pae ra. Ia piri rii atu vau i teie vahi, te ite ra vau, na roto i te hoê mori paruparu, te tapa‘o no teie puromu—eita ihoa e itehia teie e‘a, no te mea ua î i te aihere, e e mea huru atea rii teie fare iti na‘ina‘i i te puromu rahi. A tere atu ai au i taua fare ra, ua nana maira te hoê tamihine iti ahu uo‘uo ia‘u, ite papû ihora vau e, ua itea ia‘u teie utuafare.

Ua ta‘ita‘ihia’tu vau i roto i te fare e teie mai nei te piha e taravahia ra e te taea‘e Salas. Te haaati ra i te ro‘i e piti ïa na tamahine e hoê huno‘a tane, e o te tuahine Salas. Te taatoaraa maori râ, te huno‘a tane no Costa Rica mai ïa. Na te huru hoho‘a o te taea‘e Salas e faaite i te eta‘eta o te ma‘i. Hoê ahu rari i tuuhia i ni‘a i to’na rae, ei faaiteraa i te haehaa o te oraraa o teie nei utuafare.

Na roto i te onoono, araara maira te taea‘e Salas i to’na mata, e ataata maira ma te paruparu a rave mai ai au i to’na rima. Parau atura vau ia’na, « ua haere mai au e farerei ia oe ». Tahe mai nei to’na roimata e to‘u atoa nei.

Ui atura vau e, te hinaarohia ra anei te hoê haamaitairaa, e ua pahono paatoa mai te utuafare e, e. No te mea hoi aita to teie nei huno‘a tane e autahu‘araa, ua faatere vau iho nei i teie haamaitairaa. E au te mau parau i te hoê taheraa pape ma te aratae te Varua o te Fatu. E ua faahiti atu vau i te mau parau a te Faaora i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, i te tuhaa 84 i te irava 88 : « E haere au na mua i to outou mata. E vai hoi au i to outou pae atau e i to outou pae aui, e ei roto hoi to‘u Varua i to outou mau aau, e ta‘u mau melahi hoi e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ». I muri mai i teie nei haamaitairaa, ua horo‘a’tu vau i te tahi mau parau tamahanahanaraa i te mau melo no teie nei utuafare oto. Ua paraparau atu vau ma te ohie ia maramarama maitai ratou i ta‘u parau Marite. E i reira, na roto i te reo Paniola o ta‘u i ite rii, ua faaite atu vau ia ratou e, ua here au ia ratou e e haamaitai mai to tatou Metua i te Ao ra ia ratou.

Ua ani au i te Bibilia a te utuafare e ua faahi‘o au i to ratou iteraa i te buka 3 a Ioane i te irava 4 : « Aita’tu o‘u oaoa rahi maori râ, ia ite au, e te haapa‘o ra ta‘u mau tamarii i te parau mau ». Parau atura vau ia ratou, « teie te mea o ta to oe hoa e metua tane e hinaaro ia haamana‘o outou a faaineine ai oia i te faaru‘e mai i teie nei oraraa tahuti nei ».

Ani mai nei te vahine a te taea‘e Salas ia‘u ia papa‘i i te mau nota no teie nei na papa‘iraa mo‘a e piti o ta‘u i horo‘a’tu na ratou ia nehenehe to te utuafare ia tai‘o faahou. No te mea aita a‘u e parau e te peni no te papa‘i, rave mai nei te tuahine Salas i roto i ta’na pute moni te hoê papie. Ia hi‘o ti‘a vau i ni‘a i taua parau ra, inaha e parau aufauraa tuhaa ahuru. Ua oto to‘u aau ia mana‘o vau e, noa’tu te oraraa riirii o teie nei utuafare, ua vai faaroo noa râ ratou i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru.

I muri mai i to matou farereiraa hopea, ua arata‘ihia’tu vau i to‘u pereoo. Ia tere au i to‘u fare, ua haamana‘o vau i te varua taa‘e o ta matou i farii. Ua ite faahou â vau e, e rave rahi atu â mau taime na mua’tu, te auraa no te pahonoraa o ta te Metua i te Ao ra e horo‘a i te tahi atu taata na roto mai ia‘u.

E au mau taea‘e, ia haamana‘o tamau noa tatou e, te autahu‘araa o te Atua o te mauhia nei e tatou, o te hoê ïa horo‘a mo‘a o te hopoi mai ia tatou e i te feia o ta tatou e tavini nei, te mau haamaitairaa o te ra‘i. Ia nehenehe, noa’tu eaha te vahi e ti‘ahia ra e tatou, ia faahanahana e ia paruru i taua autahu‘araa. Ia ti‘a tatou i te pae o te Fatu, ia nehenehe te Fatu e horo‘a mai i te tauturu.

Te vai nei te hoê tama‘i o te faaarepurepu nei i te varua o te mau taata—to outou e to‘u nei. E te tamau noa nei ma te tuutuu-ore. Na te hoê piiraa a te hoê pû i tae mai ai te parau a te Fatu ia outou, ia‘u nei, e i te feia te maura i te autahu‘araa i te mau vahi atoa : « No reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave hoi i te ohipa i roto i te toro‘a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa ».7

Ia itoito tatou tata‘itahi i te na reiraraa, te pure nei au na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Amene.

Te mau nota

  1. 1 Petero 2:9.

  2. Gospel Doctrine, 5th o te nene‘iraa (1939), 139–40.

  3. PH&PF 45:32 ; 87:8 ; 101:22.

  4. I roto i te Conference Report, Atopa 1951, 169.

  5. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 498.

  6. Luka 18:22

  7. PH&PF 107:99

Nene’i