2007
Ua ite anei outou ?
Me 2007


Ua ite anei outou ?

Te titau manihini nei au ia outou ia « tamata i ta‘u nei parau ». E ti‘a anei ia outou ia tai‘o e ia pure no ni‘a i te aamu o Iosepha Semita ?

Hōho’a

I te tahi taime i ma’iri a‘e nei ua tau‘a parau vau ma te oaoa i te hoê tamahine faahiahia 16 matahiti. Ua ite a‘era vau e, oia ana‘e te melo no te Ekalesia i roto i ta’na fare haapiiraa tuarua. Ua ani au ia’na e, « eaha te fifi rahi roa i farereihia e oe i te mea e, o oe ana‘e te melo ? »

Ua feruri oia e ua horo‘a maira i te hoê pahonoraa paari, « o te ti‘aturiraa ïa e, e parau mau te hoê mea, area te tahi atu mau taata atoa, te ti‘aturi ra ïa e, e mea hape, e te ti‘aturiraa ho‘i e, e mea ino te hoê mea, area te tahi atu mau taata atoa, te ti‘aturi ra ïa e, e mea tano ».

Ua ui atura vau ia’na i te piti o te uiraa, « ua ite anei oe e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua ? » Teie ta’na pahonoraa, « oia mau tera râ, aita vau i papû ».

I teie po’ipo’i te hinaaro nei au e ui i te mau feia apî no te Ekalesia taatoa e, « ua ite anei outou ? »

Te taime matamua a ite ai au e, e iteraa papû to‘u, i te taime ïa 11 to‘u matahiti e a arata‘i ai to‘u na metua ia‘u i Temple Square i Roto Miti.

Ta‘u ohipa au roa maori râ, te haaputuraa ïa i te mau mea tamoni ore atoa. Ua taa roa ia‘u e nahea ia farii i te hoê mea tamoni ore. E ui au e, « e mea tamoni ore anei teie ? » Mai te mea e, e, e toro vau i to‘u rima 11 matahiti a parau ai e, « mauruuru. Mea tamoni ore atoa tera ? Mauruuru ! » Mai te mea e, e parau mai oia e, « aita, eiaha e inoino ; e pae toata no tera ». Eita vau e haaparuparu, e pi‘o vau i to‘u upoo i raro, e ma te mana‘o pe‘ape‘a, e parau vau e, « Oh, ua hinaaro ê na vau ia tai‘o i tera buka iti, tera râ, aita ta‘u e moni. Mauruuru ! » E horo‘ahia mai ihoa te reira ma te tamoni ore. Tera râ, aita vau e tai‘o. E mea haaputu noa ta‘u.

Tera râ, i roto i tera tere taa‘e, o vau ana‘e to roto i to matou pereoo Chevrolet 1948 a tia’i noa ai i to‘u na metua, e fiu a‘era vau. I roto i to‘u fiu, hi‘o atura vau i ni‘a i te parahiraa e ite atura vau i ta‘u mau tauihaa tamoni ore. Rave maira vau i te hoê buka iti papa‘ihia Te faati‘a nei Iosepha Semita i to’na iho aamu, e ua haamata a‘era vau i te tai‘o i te reira.

Ua faahiahia e ua oaoa roa vau. Ia hope ta‘u tai‘oraa, ite atura vau ia‘u i roto i te hi‘o o te pereoo, e, ma te maere, te ta‘i ra vau. Aita vau i haro‘aro‘a i taua taime ra, i teie râ taime, te haro‘aro‘a nei au. Ua ite au i te faaiteraa a te Varua. Aita to‘u na metua i reira. Aita to‘u tuahine i reira. Aita to‘u orometua no te paraimere i reira. O vau ana‘e e te varua o te Varua Maitai.

E teie nei, e nehenehe atoa teie huru e tupu i ni‘a ia outou, e ua tupu a‘e na paha te tahi mea mai teie te huru.

Ia imi ana‘e outou i te hoê iteraa papû, outou tei fanauhia i roto i te Ekalesia, e imi paha outou i te tahi iteraa pae varua taa‘e roa i te tahi atu huru mea tei fariihia e outou na mua a‘e nei. Ua faaroo a‘e nei paha outou i te mau taata faafariuhia i te faaiteraa i to ratou faafariu-raa-hia, e te uiui ra outou e, ua ere paha outou i te hoê mea. Hoê tumu i riro ai ei mea faahiahia no ratou maori ra, no te mea, e mea apî te reira.

Ua tupu a‘e nei tera mau huru mana‘o i roto i to outou oraraa i roto i te mau pô utuafare, te mau pureraa iritiraa mana‘o na te feia apî, te mau piha haapiipiiraa evanelia no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, e i te tahi atu â mau taime e rave rahi.

Ua haapiihia to tatou mau misionare ia tauturu i te mau melo ore ia ite i te taime e farii ai ratou i te Varua. Te haamana‘o nei au e rave rahi taime, i ropu i te hoê aparauraa puai pae varua, ua faaea vau i te paraparau e ua parau e, « e faafaaea rii tatou no te hoê taime, e e paraparau tatou no ni‘a i to outou mana‘o i teie taime. Te feruri nei outou, mai ta matou i faahaamana‘o atu ia outou, i te tahi mau mea tei mo‘ehia ia outou. Te feruri nei outou e, e parau mau ta matou e parau atu nei. Te farii ra outou i te hau. Te farii ra outou i te Varua Maitai ».

Te haamana‘o nei au i te taime a haapii ai au i te hoê vahine maramarama roa, aita e rave‘a e farii ai, e tae roa’tu i te taime ua pahono oia i te mau uiraa atoa. Tera râ, i muri a‘e ra, ua faaroo matou ia’na i te parauraa e, « eita ta‘u e nehenehe faahou e huna maoro noa’tu â i teie mana‘o ».

Ua tomo mai oia i roto i te Ekalesia e ua oaoa roa i te tahi tau matahiti rii i muri mai tera râ, ua vaiiho mărû noa oia i to’na mana‘o taptapi ia ho’i mărû noa mai, e i te hopea, ua faaru‘e oia i te Ekalesia.

Ua ma’iri ahuru ma pae matahiti e ua haere maira oia e farerei i to matou utuafare. Ua arata‘i matou ia’na i Temple Square. A haamata ai matou i te haere na te aroa e tae atu ai i te ti‘i o te Faaora, ua faaea ihora oia e ua parau a‘era ma te ta‘i, « te farii faahou nei â vau i taua mana‘o ra. Te hinaaro noa nei to‘u aau i te mea ta to‘u feruriraa e ore e farii ! »

I te taime e farii ai outou i te reira, e ore roa ïa e mo‘e faahou ia outou.

E tupu te mau faaiteraa varua i te apîraa no te feia e farii nei i te mau iteraa varua. Matou te mau metua e te feia faatere, te haapapû nei matou e, ua taa maitai ia outou i te mau ture e te mau faaueraa. E ti‘a paha ia matou ia haamaitai i te haapiiraa no te fariiraa i te hoê iteraa papû no ni‘a i te parau tumu e te parau haapiiraa. E ti‘a paha ia matou ia faafaaea pinepine e ia haapii ia outou ia ite i te Varua.

I te taime e ite ai outou i te reira mau mana‘o, i reira to outou faaroo e tupu ai i te rahi no ni‘a i te reira. Eita e maoro e ite outou e, ua faarahi outou i te tahi atu rave‘a faaiteraa o te ore roa e roaa i te haavare.

I te 11raa o to‘u matahiti, ua ite au e, e peropheta o Iosepha Semita na te Atua. Aita vau i faaroo i te hoê reo ; aita i ite i te mau melahi, e aore ra, te tahi mau mea mai te reira te huru. Te mea ta‘u i farii, e mea hau roa’tu ïa i te papû. Ua putapû to‘u iteraa i te pae varua. Ua ite au i te oaoa rahi i te tupuraa mai roto roa mai i to‘u tino o tei paruruhia i te mau haavare atoa. E ara teie huru iteraa varua i te taime ana‘e e ha‘uti ai te Varua Maitai.

Mai te aha te huru o teie faaiteraa varua ? E mea fifi roa ia tatara, mai te fifi atoa ho‘i ia tatara i te hau‘a o te roti, e aore ra, te himene a te hoê manu, e aore ra, te nehenehe o te hoê fenua. Area râ, e ite outou i te reira ia tupu ana‘e mai i roto ia outou.

Na te mau papa‘iraa mo‘a e faaite mai nei ia tatou i te tahi mau hi‘oraa i te reira mau huru mana‘o :

« Oia mau, oia mau, te parau atu nei au ia oe e, e tuu atu vau i ta to‘u nei varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî ho‘i i to oe aau i te oaoa ; Ei reira oe e ite ai » (PH&PF 11:13-14).

I te tahi taime e au te mana‘o i te hoê haamana‘oraa. Na mua roa ua haapii tatou i te evanelia i roto i to tatou utuafare i te Ao ra. Ua haere mai tatou i te fenua nei e te hoê paruru poiri. Noa’tu râ i te reira, te vai noa ra i roto i to tatou varua te mau haamana‘oraa i hunahia. E nehenehe te Varua Maitai e vahi i te paruru a iriti mai ai i taua mau mea ra i rapae i to ratou hunaraa. E mea pinepine au i te parau i mua i te hoê iteraa apî e, « ah e, te haamana‘o ra vau i te reira ! » « na te Faaa‘o râ, na te Vaura Maitai… (e) haapii mai ia outou i te mau mea atoa » (Ioane 14:26)

E au mau taea‘e e au mau tuahine taure‘are‘a, te titau manihini nei au ia outou ia « tamata i ta‘u nei parau » (Alama 32:27). E nehenehe anei ia outou ia tai‘o e ia pure no ni‘a i te aamu o Iosepha Semita ?

Te vahi nehenehe i roto i te iteraa e, e parau mau maori râ, te ite-atoa-raa ïa outou e, te ora nei te Atua te Metua e o Iesu Mesia, e te ti‘a nei Raua i te upoo o teie Ekalesia i teie mahana. Ua roaa ia‘u te reira iteraa i te 11raa o to‘u matahiti, e i teie nei, te ti‘a nei au i mua ia outou ei ite taa‘e faatoro‘ahia no Iesu Mesia, e te faaite nei au e, e parau mau. Te faaite papû atoa nei au e, te hinaaro nei te Fatu ia ite outou e, e parau mau, e Na’na « ïa e faaite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai » (Moroni 10:4). Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.

Nene’i