2007
Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa
Me 2007


Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa

Aita e otia to outou puai. Mai te mea e, e arata‘i maite outou i to outou oraraa, ua î te oraraa i te haamaitairaa e te oaoa.

Hōho’a

E au mau feia apî tamahine here, E mea nehenehe mau ia hi‘o atu ia outou i roto i teie fare rahi. Ua apeehia mai outou e to outou metua vahine, to outou mama ruau e to outou mau orometua. I ô atu i teie Pû Amuiraa, ati a‘e te ao nei, e rave rahi hanere tauatini feia apî tamahine tei haaputuputuhia. E faaroo mai ratou ia tatou na roto i te rahiraa e piti ahuru reo. E hurihia ta matou mau parau na roto i to ratou reo tumu. E hopoi‘a teimaha mau ia paraparau atu ia outou. Tera râ, e hopoi‘a faahiahia atoa. Te pure nei au ia arata‘i mai te Varua Maitai i ta‘u mau parau.

Ua hohora’tu te tahi pae i te tumu parau ma te maramarama maitai. Teie noa te tahi maa mana‘o iti. E parau teie na te Fatu tei heheuhia mai e o te itehia i roto i te Mau Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau tuhaa 121. Teie te tai‘oraa :

« Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua ; e e ma’iri mai ai te haapiiraa no te autahu‘araa i ni‘a i to outou aau mai te hupe no te ra‘i maira.

« E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa, e to outou sepeta ei sepeta taui ore no te parau-ti‘a e te parau mau ; e e riro to outou mana ei mana mure ore, e e tahe mai te reira ia outou ma te faahepo ore e a muri e a muri noa’tu » (mau irava 45–46).

Te vai ra anei te tahi fafauraa i te hoê taata tei hau atu i te teitei i teie mau parau heheu faahiahia no ô mai i te Fatu ra ? Na te Atua teie mau parau, tei horo‘ahia mai na roto i te heheuraa i te Peropheta Iosepha. Te vai ra i roto i te reira te tahi fafauraa nehenehe roa i te mau taata atoa o te faaunauna noa i to ratou mau feruriraa i te mau taime atoa.

Tei roto te feia apî tamahine i te omuaraa o te oraraa. Ua ti‘a to outou matahiti i bapetizohia ai outou. Ua nava‘i outou i te apî no te titau i te ao ta outou e moemoea nei. E tamarii outou tata‘itahi na te Atua. E taata hanahana outou tata‘itahi. E tamahine mau outou na te Manahope. Aita e otia to outou puai. Mai te mea e, e arata‘i maite outou i to outou oraraa, ua î te oraraa i te haamaitairaa e te oaoa. Eita e ti‘a ia outou ia haamau‘a i to outou mau taleni e aore ra, i to outou taime. Te vai nei i mua ia outou te mau haamaitairaa rarahi.

I teie taime, e horo‘a’tu vau ia outou i te tahi faanahoraa ohie roa, e mai te mea e, e haapa‘o outou i te reira, e roaa te oaoa ia outou. E maha tuhaa ohie roa to teie faanahoraa. Teie : (1) A pure, (2) a haapii mai, (3) a aufau i ta outou tuhaa ahuru, e te (4) a haere i ta outou mau pureraa.

No ni‘a i te tumu parau matamua—te pure o te taata iho—e tamahine outou na to tatou Metua i te Ao ra. Oia to outou metua i te ao ra. A paraparau Ia’na. Pauroa te pô e te po’ipo’i a tuturi i raro e a faaite Ia’na i to outou aau mehara. A paraparau i te mau haamaitairaa ta outou e hinaaro e o te ti‘a ia outou ia farii. Eiaha ia mo‘ehia ia outou e, ua haamata teie Ekalesia na roto i te hoê pure haehaa roa na te tamaiti ra o Iosepha Semita i roto i te uru raau o te fenua faaapu a to’na metua tane. Na roto i te reira ohipa faahiahia mau, ta tatou e parau nei e, te Orama Matamua, ua tupu teie ohipa e tae roa mai i teie mahana, ua haamauhia i roto e 160 fenua, e ua hau i te 12 milioni to’na rahiraa melo. Te tupuraa teie o te orama a Daniela no ni‘a i te hoê ofa’i o tei ootihia no roto mai i te mou‘a ma te rima ore e tere atu ai e î roa’tu te ao nei (hi‘o Daniela 2:44–45).

E ere te pure o te taata iho ana‘e ta outou e nehenehe e pure, e nehenehe atoa râ ta outou e faaitoitio i to outou mau metua ia faatuputu i te pureraa utuafare, mai te mea aita ratou e na reira nei. Te pure o ta tatou ïa rave‘a no te haafatata’tu i to tatou Metua i te Ao ra. E ere i te mea tamoni. Ua titau-noa-hia te faaroo e te ohipa. Aita e ohipa hau atu i te maitai i te tuturiraa i raro i roto i te pure haehaa. E tapa‘o faaite te reira no te here i te Atua, Oia tei horo‘a mai i te mau mea maitatai atoa. E tapa‘o faaite te reira no te faatura ia’na iho. Aita hoê mea e nehenehe e mono i te reira. E aparauraa teie na te hoê taata i te Atua.

Te piti o te tumu parau i ni‘a i ta‘u tabula o te haapiiraa ïa. Eaha te auraa no teie parau ? A tahi o te haapiiraa ïa i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua tai‘o paha outou i te tahi noa mau tuhaa o te Faufaa Tahito, area râ, e mau haapiiraa faahiahia roa to roto i te reira. E au te Faufaa Apî i te hoê haaputuraa auro. Tei roto i reira na Evanelia e maha—Mataio, Mareko, Luka, e Ioane—e tae noa’tu i te Mau Ohipa a te mau Aposetolo e te tahi atu mau papa‘iraa. A tamata i te tai‘o hoê noa a‘e o te reira na Evanelia—penei a‘e te buka a Ioane. E ia oti ia outou te reira i te tai‘o, a rave i te Buka a Moromona.

A piti matahiti i ma’iri a‘e nei ua titau vau i to te Ekalesia taatoa ia tai‘o i te Buka a Moromona e ia hope na mua a‘e i te hopea o te matahiti. E mea faahiahia roa i te mea e, e rave rahi tei faaoti i taua titauraa ra. Te mau taata atoa tei haapa‘o i te reira, ua haamaitaihia ïa no ta ratou tautooraa. No to ratou tai‘o-faahou-raa i teie ite ê atu no to tatou Faaora, ua araara faahou to ratou aau e ua putapû to ratou varua. E mea apî roa â te tahi pae o outou no te tai‘o i taua taime ra, e ere râ outou i te mea apî roa no te haamata i te tai‘o i te reira i teie taime.

Taa‘e noa’tu te haapiiraa faaroo, te vai atoa ra te titauraa no te haapiiraa ite. A faaoti na outou i teie taime, te apî noa ra â outou e, e apo mai outou i te mau haapiiraa ite atoa e ti‘a ia roaa mai ia outou. Tei roto tatou i te hoê tau faatitiau‘araa etaeta roa, e e haere noa te reira i te ino. Te haapiiraa ite te taviri o te iriti i te uputa o te haamaitairaa.

Te opua ra paha outou e faaipoipo, ma te tia’i papû i te reira, aita râ outou i papû e, e tupu te reira. E noa’tu e, ua faaipoipohia outou, e riro te haapiiraa ite ei haamaitairaa rahi roa no outou. Eiaha e ora noa ma te opuaraa ore i roto i te oraraa, ma te vaiiho noa i te tau ia tae mai e ia ma’iri ê atu, e aita hoê tauiraa maitai i ravehia i roto i to outou oraraa. E faufaahia to outou oraraa, e e aano atu to outou feruriraa mai te mea e, e iriti outou i to outou feruriraa i te mau ohipa e i te ite apî.

Te tumu parau i muri iho o te aufauraa ïa i te tuhaa ahuru. E mea hanahana mau te fafauraa a te Fatu no te feia o te aufau i ta ratou tuhaa ahuru. Te na ô ra oia i roto i te mau heheuraa no teie anotau e, « e ore [ratou] e ama » (a hi‘o i te PH&PF 64:23).

E itehia Ta’na fafauraa rahi i roto i te mau parau a Malaki. Ua parau Oia e : « E haru anei te taata nei i ta te Atua ? Ua haru mai outou i ta‘u ra. Te parau nei râ outou, i haru matou i ta oe i te aha ? I te ahuru o te tao‘a ra e te mau ô…

« Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao‘a i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia‘u nei, te parau maira Iehova sabaota ra ; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te rai ra, a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou, aore e vairaa e rava’i no te farii i te reira » (Malaki 3:8, 10).

E i muri iho, faahiti maira Oia i te hoê parau faahiahia roa. A faaroo na :

« E no outou e a‘o atu ai au i te amu ra, e eiaha oia e amu i te maa o to outou fenua ; e ore hoi ta outou vine e auparahia i to outou fenua, te parau maira Iehova sabaota ra.

« E parauhia outou e te fenua atoa, o te maitai : e riro outou ei fenua nehenehe » (Malaki 3:11–12).

Noa’tu e, te aufauhia nei te tuhaa ahuru i te moni, e mea faufaa roa’tu ia aufauhia te reira na roto i te faaroo. Aitâ vau i farerei a‘e nei i te hoê taata tei aufau i te hoê tuhaa ahuru ti‘a e tei amuamu no te reira. Ua tuu râ oia i to’na ti‘aturiraa i roto i te Fatu, e aore roa te Fatu i faaru‘e ia’na.

A vai tamariirii noa ai au, pauroa te ava‘e Titema e arata‘i to‘u papa ia matou na ni‘a i te purumu e tae roa’tu i te fare o te Episekopo Duncan no te uiuiraa tuhaa ahuru. Aita ta te episekopo e piha toro‘a i roto i te fare pureraa a te paroita, no reira, e rave oia i ta’na mau ohipa i to’na iho utuafare. E parahi pauroa matou i roto i to’na piha faafaaearaa, i reira oia e titau hoê hoê ai ia matou ia haere atu i roto i te piha tamaaraa. E 25 anei, e aore ra, e 50 anei ta matou tuhaa ahuru, e tuhaa ahuru ti‘a ïa. E papa‘i oia i te parau peeraa, e i reira oia e tapa‘o ai i te tai‘o i roto i te buka a te paroita. No te iti o te tai‘o, e mea moni rahi a‘e ïa te tapa‘oraa i te reira i te moni i aufauhia’tu. Tera râ, ua riro tera ei haamauraa i te hoê peu tei vai tamau noa e tae roa mai i teie anotau. Na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru, ua tae atoa mai te mau haamaitairaa faito ore mai te au i ta te Fatu i fafau mai.

Ua faaipoipohia vau i te tau no te Fifi rahi i te pae faaravairaa faufaa, mea iti roa te moni, tera râ, ua aufau matou i ta matou tuhaa ahuru, e e nehenehe e parau e, aita roa matou i roohia i te po’ia e aore ra, i ere i te hoê mea.

Te maha o te tumu parau—haere i ta outou mau pureraa, ta outou mau pureraa oro‘a. Aita roa hoê mea e nehenehe e mono i te amuraa i te oro‘a mo‘a o te Tamaaraa a te Fatu. E ohipa hanahana roa, e te mo‘a, e te faahiahia te ti‘araa ia amu i te pane e ia inu i te pape ei haamana‘oraa i te tino e te toto o te Faaora o te taata nei.

Aita e ohipa ê atu i roto i te aamu o te taata nei tei hau atu i te faufaa i te tusia taraehara o to tatou Faaora hanahana. Aita hoê mea ê atu e ti‘a ia faaauhia i te reira. Ia ore te reira, aita ïa to te oraraa nei e faufaa. E au ïa mai te hoê tere tipaeraa ore.

Na roto hoi i te reira taraehara e roaa ïa te ora mure ore ia tatou. E ere te pohe i te hopearaa, o te tauiraa râ i roto i te hoê oraraa hau atu i te hanahana.

Pauroa te reira mau mea, ua faahoho‘ahia ïa i roto i te amuraa i te oro‘a mo‘a. Pauroa te tahi atu mau mea i roto i ta tatou mau pureraa, e mea iti mai ïa to ratou faufaa ia faaauhia i te raveraa i te mau tapa‘o o te tusia o to tatou ra Fatu.

Mai te mea e, e haapa‘o outou i teie na mea e maha, te fafau atu nei au ia outou e, e ruperupe to outou oraraa, e rahi to outou oaoa, e e oti ïa outou i te mau ohipa faahiahia e te oaoa rahi.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou, e au mau teina tuahine here e ; Ia aua-haati-hia outou i Ta’na mau haamaitairaa i te mau taime atoa, e i te mau huru faito atoa. Ua here matou ia outou. Te pure nei matou no outou. Ia ataata mai to te ra‘i ia outou, taïa aniraa haehaa, na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra. Amene.

Nene’i