Doctrină și legăminte 127 cuprinde o scrisoare de la profetul Joseph Smith, datată 1 septembrie 1842, care conține îndrumări oferite sfinților de a păstra înregistrări privind botezurile pe care le înfăptuiau pentru cei morți. După aproximativ o săptămână, Joseph a scris altă scrisoare care avea ca subiect botezul pentru cei morți.Doctrină și legăminte 128 cuprinde această scrisoare în care suntem învățați de ce ținem înregistrări ale rânduielilor necesare salvării care sunt înfăptuite.
Joseph Smith se bucură în persecuții și suferințe.
Citiți Doctrină și legăminte 127:1 și căutați să aflați de ce suferințe a avut parte Joseph Smith în Nauvoo, Illinois, în anul 1842.
În luna mai a anului 1842, Lilburn W. Boggs, fostul guvernator al statului Missouri, cel care a emis ordinul de exterminare împotriva sfinților, a fost rănit de un presupus asasin necunoscut. Autoritățile din Missouri l-au acuzat pe profetul Joseph Smith de faptul că a aranjat ca cineva să-l omoare pe Boggs și au încercat să-l aducă pe profet înapoi în Missouri pentru a-l judeca. Joseph Smith părăsise statul Missouri cu ani în urmă și, în acea perioadă, locuia în zona Nauvoo, Illinois. Deoarece știa că, dacă s-ar fi întors în Missouri, ar fi fost ucis, profetul a evitat pentru o perioadă autoritățile statului Missouri, pentru a nu fi arestat în mod ilegal. În luna ianuarie a anului 1843, s-a stabilit că procedurile de arestare a lui Joseph Smith și de extrădare a lui în Missouri erau ilegale.
Doctrină și legăminte 127 este o scrisoare, datată 1 septembrie 1842, în care profetul Joseph Smith s-a adresat membrilor Bisericii și pe care a scris-o în timp ce mergea dintr-un loc în altul pentru a evita să fie arestat în mod ilegal de reprezentanții statului Missouri. Această scrisoare a fost citită sfinților din Nauvoo câteva zile mai târziu.
Citiți Doctrină și legăminte 127:2 și căutați modul în care Joseph a reacționat la necazuri. Pe măsură ce citiți, poate fi util să știți că termenul obișnuit înseamnă a fi deprins cu ceva.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări:
Care a fost atitudinea lui Joseph Smith în fața necazurilor?
În ce mod ne poate ajuta exemplul său?
Ținând cont de ceea ce profetul le-a scris sfinților, putem să învățăm că faptul de a ne încrede în Tatăl Ceresc ne poate ajuta să îndurăm necazurile. Recapitulați Doctrină și legăminte 127:2 și marcați cuvintele sau expresiile care ne învață acest adevăr.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, scrieți numele unei persoane pe care o cunoașteți (sau despre care ați aflat) care a putut să îndure necazurile deoarece s-a încrezut în Tatăl Ceresc. În ce mod faptul că s-a încrezut în Tatăl Ceresc a ajutat această persoană să îndure necazurile?
Imagine
Tânără fată rugându-se
Profetul Joseph Smith i-a asigurat pe sfinți că se pot bucura deoarece „Dumnezeul lui Israel este Dumnezeul lor” (D&L 127:3). Citiți Doctrină și legăminte 127:4 și căutați ce a promis Domnul celor care vor îndura persecuții.
Cugetați asupra credinței de care au dat dovadă sfinții care au continuat să construiască Templul Nauvoo chiar și atunci când erau amenințați cu persecuția. În ce mod vă poate influența exemplul lor atunci când vă confruntați cu încercări grele?
Profetul Joseph Smith îi sfătuiește pe sfinți să țină înregistrări ale botezurilor pe care le înfăptuiesc pentru cei morți.
Amintiți-vă că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, înainte ca Joseph Smith să fi scris scrisoarea care este consemnată acum în Doctrină și legăminte 127, Domnul le-a spus sfinților că rânduiala botezului pentru cei morți trebuia înfăptuită în templu (vezi D&L 124:30). Cu toate acestea, Domnul le-a permis sfinților să înfăptuiască botezuri pentru cei morți în râul și pârâurile din apropiere până când un bazin pentru botez era gata în templu. Când bazinul a fost gata, rânduiala botezului pentru cei morți a fost acceptabilă doar înfăptuită în templu. În luna noiembrie a anului 1841, sfinții au început să înfăptuiască botezuri pentru cei morți în Templul Nauvoo.
Imagine
Cartonașe cu nume pentru templu
Ați putut să mergeți la templu și să înfăptuiți botezuri pentru cei morți? Dacă da, ați observat dacă cineva stătea în apropierea bazinului pentru botez?
Citiți Doctrină și legăminte 127:5-9 și aflați cine trebuie să fie prezent atunci când sunt înfăptuite botezuri pentru cei morți.
Potrivit celor consemnate în versetul 7, de ce este important ca cel care înregistrează rânduielile să fie un martor ocular al botezurilor?
Pe lângă faptul că este necesar ca o persoană să consemneze înregistrările, aflăm, de asemenea, din versetul 7, că rânduielile din templu pe care le înfăptuim pe pământ sunt legate în cer. Puteți marca cuvintele sau expresiile care ne învață această doctrină. A fi legate în cer înseamnă că rânduielile sunt considerate valabile de Tatăl Ceresc.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarea întrebare: În ce mod poate să vă influențeze această doctrină atunci când participați la înfăptuirea rânduielilor pentru cei morți?
În Doctrină și legăminte 127:10-12, aflăm că Joseph Smith a dorit să-i învețe pe sfinți mai multe lucruri despre botezul pentru cei morți, dar nu a putut să facă aceasta deoarece trebuia să se ascundă. El a promis să trimită sfinților și alte scrisori în legătură cu botezul pentru cei morți și alte subiecte importante.
Joseph Smith explică de ce ținem înregistrări ale rânduielilor necesare salvării.
După aproximativ o săptămână de când a scris scrisoarea consemnată în Doctrină și legăminte 127, profetul Joseph Smith a scris o altă scrisoare adresată sfinţilor, în legătură cu subiectul botezului pentru cei morți. Conținutul acestei scrisori este consemnat în Doctrină și legăminte 128.
În Doctrină și legăminte 128:1-5, Joseph Smith ne-a învățat că trebuie să fie desemnate persoane care să se ocupe de consemnarea înregistrărilor, la nivel local, pentru a fi martori oculari și a înregistra rânduiala botezului pentru cei morți. El ne-a învățat, de asemenea, că trebuie desemnată o persoană care să se ocupe de consemnarea tuturor înregistrărilor, pentru a le aduna pe cele locale într-un registru general al Bisericii.
Ați văzut vreodată un pașaport? La ce fel de privilegii are dreptul titularul pașaportului? De ce pașaportul unei alte persoane nu îți va permite să intri într-o altă țară? Ce s-ar putea întâmpla dacă ai încerca să intri într-o altă țară, dar informațiile din pașaportul tău nu ar fi complete?
Citiți Doctrină și legăminte 128:6-7 și căutați ce înregistrări vor fi folosite pentru a stabili dacă ne calificăm să fim admiși în prezența lui Dumnezeu. Observați că apostolul Ioan și profetul Joseph Smith au menționat mai multe înregistrări. Ei au vorbit despre „cărțile [care] erau deschise; și a fost deschisă o altă carte, care este cartea vieții” (D&L 128:6; vezi, de asemenea, Apocalipsa lui Ioan 20:12). Primele cărți despre care vorbeşte Ioan sunt înregistrări ținute pe pământ, iar cartea vieții este înregistrarea care este ținută în cer. Aceste cărți conțin o înregistrare a faptelor noastre.
Așa cum o persoană are nevoie ca anumite informații să fie înregistrate în pașaportul ei pentru a fi primită într-o altă țară, tot așa avem noi nevoie ca anumite informații să fie înregistrate în aceste cărți pentru a putea să fim primiți în prezența lui Dumnezeu.
Președintele Boyd K. Packer, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, ne-a învățat:
Imagine
Președintele Boyd K. Packer
„Indiferent de cetățenie sau rasă, dacă suntem bărbat sau femeie, indiferent de ocupația, de educația sau de generația din care cineva face parte, pentru noi, toți, viața este o călătorie spre casă, înapoi în prezența lui Dumnezeu, în împărăția Sa celestială.
Rânduielile și legămintele devin lucrurile care ne recomandă pentru a fi primiți în prezența Sa. A le primi în mod demn reprezintă scopul unei vieți; a le păstra după aceea reprezintă încercarea vieții muritoare” („Covenants”, Ensign, mai 1987, p. 24).
Marcați expresia „orice legați pe pământ va fi legat în ceruri” din Doctrină și legăminte 128:8. Apoi, citiți din nou Doctrină și legăminte 128:8 și, „privind traducerea dintr-un unghi diferit”, găsiţi o altă explicaţie, oferită de Joseph Smith acestei afirmaţii. De asemenea, puteți marca acea expresie.
În timp ce citiți versetul 8, poate fi de ajutor să știți că propria persoană înseamnă că cineva acționează în nume propriu și face referire la oamenii care sunt botezați pentru ei înșiși. Expresia „agenților lor” se referă la cei care nu au avut ocazia să primească în timpul vieții muritoare rânduiala botezului, necesară salvării, și au nevoie de agenți – alți oameni – care să fie botezați pentru ei.
Potrivit celor relatate în Doctrină și legăminte 128:8, care sunt cele două lucruri care trebuie să se întâmple pentru ca rânduielile să fie legate pe pământ și în cer? Pentru a răspunde la această întrebare, în spațiile libere, completați următoarea doctrină: Atunci când o rânduială este înfăptuită prin intermediul preoției și o corespunzătoare este ținută, rânduiala este legată pe pământ și în cer.
În jurnalul pentru studiul scripturilor, răspundeți la următoarele întrebări:
Ce credeți că înseamnă faptul că o rânduială este legată în cer?
Cum vă simțiți atunci când vă gândiți la faptul că participați la rânduielile din templu privind botezul și confirmarea și aduceți binecuvântări oamenilor din lumea spiritelor?
Unul dintre lucrurile pe care le aflăm din versetul 9 este faptul că, în fiecare dispensație a preoției, Domnul a autorizat pe cel puțin unul dintre slujitorii Săi să dețină și să folosească cheile de pecetluire ale preoției.