2016
Te mau feiā fa’atere rahi a’e o te mau feiā pe’e rahi a’e ïa
Me 2016


Te mau feiā fa’atere rahi a’e o te mau feiā pe’e rahi a’e ïa

Te vai ra te taime, mai te mea ē, te huru pōiri ra te ’ē’a i mua, a pe’e tāmau noa i te Fa’aora. ’ua ’ite ’Oia i te ’ē’a ; o ’Oia te ’ē’a.

I te 12ra’a o tō’u matahiti, ’ua rave atu tō’u metua tāne iā’u nō te haere e a’ua’u i roto i te mau mou’a. ’Ua ti’a maua i ni’a i te hora 3 i te po’ipo’i, fa’aineine i tā maua pua’ahorofenua, e ha’amata ihora i te pa’uma i ni’a i te mou’a ’ī i te tumu rā’au i roto i te pōiri ta’ota’o. Noa atu e mea au nā’u ’ia haere e a’ua’u e tō’u metua tāne, i te reira taime ‘ua huru taiâ ri’i au. ’Aita vau i haere atu ra i ni’a i te reira mau mou’a na mua a’e, ’e ’aita vau e ’ite ra i te ’ē’a—e ’aita roa vau e ’ite ra i te tahi a’e ’ohipa. Te hō’ē noa ’ohipa tā’u e ’ite, o te mori pata na’ina’i tā tō’u metua tāne i rave o te tūrama ri’i i te mau tumu pine i mua ia maua. E aha te tupu mai te mea e he’e tā’u pua’ahorofenua ’e a topa atu ai—te ’ite ra ānei ’oia ē, te haere nei ’oia i hea ? ’Āre’a rā ‘ua tāmāhanahana teie ferurira’a iā’u : « ’ua ite tō’u metua tāne i te vāhi tāna e haere nei. Mai te mea e pe’e au iāna, e maita’i te mau mea ato’a ».

E ’ua tere maita’i te mau mea ato’a. ’Ua hiti mai te mahana, e ’ua tere maita’i roa tā maua mahana to’opiti. A ha’amata ai maua i te ho’i i te fare, ’ua fa’atoro atu ra tō’u metua tāne i te hō’ē tara mou’a hanahana o te ti’a tārava noa ra i rotopū i te tahi atu. « O Windy Ridge tera », tāna ïa i parau mai. « Tei ’ō te vāhi maita’i nō te a’ua’u. » I te reira ihoa taime, ’ua ’ite a’era vau ē, e hina’aro vau i te ho’i mai ’e ’ia pa’uma i ni’a ia Windy Ridge i te hō’ē mahana.

I te mau matahiti i muri mai, ’ua fa’aro’o pinepine au i tō’u metua tāne i te ’āparaura’a nō ni’a ia Windy Ridge, are’a rā ’aita roa maua i ho’i atu—tae noa atu i te hō’ē mahana, e 20 matahiti i muri mai, ’ua tāniuniu vau i tō’u metua tāne ma te parau ē, « e haere ana’e i Windy ». E ’ua fa’aineine fa’ahou ā maua i tā maua mau pua’ahorofenua e ’ua ha’amata i te pa’uma i ni’a i te mou’a. E ta’ata fa’ahoro pua’ahorofenua ’aravihi au i teie nei i roto i te 30ra’a o tō’u matahiti, e noa atu rā, ma te maere ’ua huru taiā fa’ahou ri’i au mai tā’u i ’ite i te 12ra’a o tō’u matahiti. Tera rā, ’ua ’ite tō’u metua tāne i te ’ē’a, ’e ’ua ’āpe’e noa vau iāna.

I te hope’ara’a ’ua tae ihoa maua i ni’a ia Windy. ’Ua hope te nehenehe ’ia hi’o mai na reira, ’e te mea o tei tae mai i roto iā’u, o te hina’arora’a ïa e ho’i fa’ahou mai—’eiaha nō’u i te reira taime, nō tā’u rā vāhine fa’aipoipo ’e tā’u mau tamari’i. ’Ua hina’aro vau ’ia tāmata ato’a rātou mai tā’u i tāmata.

I te roara’a o te mau matahiti, ’ua rau te mau taime tō’u arata’ira’a i tā’u mau tamari’i tamaroa e te tahi atu mau feiā ’āpī tamaroa i te tupuai mou’a, mai tā tō’u metua tāne i arata’i iā’u. ’Ua hōro’a mai teie mau huru orara’a i te mana’o ’ia feruri hōhonu e aha te aura’a o te parau arata’i—’e, e aha te aura’a nō te parau rā, pe’e.

Iesu Mesia, te fa’atere rahi a’e ’e te ta’ata pe’e rahi a’e

Mai te mea e ani au ia ’outou, « o vai te ta’ata fa’atere rahi roa a’e o tei ora na ? »—e aha tā ’outou e pāhono ? Te pāhonora’a, ma te fēa’a ’ore, o Iesu Mesia ïa. ’Ua hōro’a ’oia i te hi’ora’a maita’i roa a’e o te hō’ē ta’ata fa’atere.

Are’a rā mai te mea e ani atu vau ia ’outou, « o vai te ta’ata ’āpe’e rahi roa a’e o tei ora na ? » E ’ere ānei e, o Iesu Mesia ā te pāhonora’a ? O ’Oia te ta’ata fa’atere rahi roa a’e nō te mea o Oia te ta’ata pe’e rahi roa a’e—E pe’e ’Oia i Tōna Metua Tāne ma te maita’i hope, i roto i te mau mea ato’a.

Te ha’api’i nei te ao nei ē, ’e feiā pūai te mau feiā fa’atere ; te ha’api’i nei te Fatu ē, e tītauhia ia rātou ’ia marū. E fāri’i te mau feiā fa’atere nō te ao nei i te mana ’e te fa’aurura’a na roto i tā rātou taleni, tō rātou ’ite ’e tā rātou faufa’a. E fāri’i te mau feiā fa’atere o te Mesia i te mana ’e te fa’aurura’a « na roto i te tāparura’a, na roto i te fa’aoroma’i-noa-ra’a, na roto i te marū ’e te ha’eha’a, ’e na roto ho’i i te here mau ra ».1

I roto i te hi’ora’a a te Atua, i riro noa te mau feiā fa’atere rahi roa a’e ’ei mau feiā pe’e rahi roa a’e.

E hōro’a atu vau na hōho’a to’opiti o tā’u i fa’aohipa e ’ere i te mea maoro a’e nei e te mau feiā ’āpī o te ’Ēkālesia o tei ha’api’i mai iā’u nō ni’a i te fa’aterera’a ’e i te pe’era’a.

E mau ta’ata fa’atere tātou pā’āto’a

E ’ere i te mea maoro roa, ’ua haere atu maua tō’u hoa fa’aipoipo i te hō’ē purera’a ’ōro’a i te ateā o tō maua nei fare. Na mua noa i te ha’amatara’a o te purera’a, ’ua ha’afātata mai te hō’ē feiā ’āpī ma te ani e hina’aro ānei au e tauturu i te ’ōperera’a i te ’ōro’a, pāhono atu ra vau, « e ’oa’oa vau ia na reira ».

’Ua pārahi atu ra vau i piha’i iho i te tahi mau diakono e ’ua ani atu ra vau i te diakono i piha’i iho iā’u, « e aha tā’u ’ohipa ? » Fa’a’ite mai ra e ha’amata vau i te hōro’a i te ’ōro’a na muri i te fare pure i te tuha’a rōpu, ’e e haere atu ōna i te tahi pae, e maua to’opiti, ’e e ’ōpere atu ïa ma te haere i mua.

Parau atu ra vau ē, « ’aita vau i rave i te reira e mea maoro i teie nei ».

Pāhono mai ra ’oia, « ’aita e fifi. E ti’a ia ’oe ’ia rave i te reira. ’Ua ’ite ato’a vau i te reira huru i tō’u ha’amatara’a ».

I muri mai, ’ua hōro’a mai te diakona ’āpī roa a’e o te pupu diakona, o tei fa’atōro’ahia i te tahi noa tau hepetoma i ma’iri iho nei, i te hō’ē a’ora’a i te purera’a ’ōro’a. I te hopera’a o te purera’a, ’ua ha’aputuputu mai te toe’a o te mau diakono i pihai iho iāna nō te fa’a’ite i tō rātou fa’ahiahia i teie nei hoa mero nō teie pupu.

A haere ai au e farerei ia rātou i te reira mahana, ’ua ha’apii mai au ē, e haere te tā’āto’ara’a o te mau pupu ’autahu’ara’a a Aarona o te paroisa i te hepetoma tāta’itahi e farerei i te tahi mau feiā ’āpī ma te ani manihini ia rātou ’ia haere mai i roto i tā rātou pupu.

E mau ta’ata fa’atere rahi ana’e teie mau feiā ’āpī. E mea pāpū maita’i ē, te pāturuhia nei rātou e te tahi mau ti’a nō te ’Autahu’ara’a a Melehizedeka, te mau metua, ’e te tahi atu mau melo o te ha’api’i atu ia rātou i tā rātou mau ti’a’aura’a. E mea au na te feiā pa’ari aupuru ’ia hi’o i teie mau feiā ’āpī tamaroa ’eiaha noa i tō rātou huru i teie nei, i tō rātou ra huru ananahi. ’Ia ’āparau ana’e rātou nō ni’a i teie feiā ‘āpī, ’aita rātou e tūtonu nei i ni’a i tō rātou mau paruparu. Maoti rā, te ha’apūai nei rātou i ni’a i tō rātou’ huru maita’i nō te fa’aterera’a o tā rātou e fa’a’ite nei.

E te mau feiā ‘āpī, teie te huru tā te Fatu e ’ite nei ia ’outou. Te ani manihini nei au ia ’outou ’ia hi’o ato’a ia ’outou mai te reira te huru. Te vai ra te tau i roto i tō ’outou orara’a e pi’ihia ’outou ’ia fa’atere. I te tahi atu taime, e tītauhia ia ’outou ’ia pe’e. Are’a rā, tā’u parau poro’i ia ’outou i teie mahana, maori rā, noa atu te huru o tō ’outou pi’ira’a, e ta’ata fa’atere ’outou i te mau taime ato’a, ’e e ta’ata pe’e ’outou i te mau taime ato’a. ’Ua riro te fa’aterera’a ’ei tāpa’o fa’a’ite nō te ti’ara’a pipi—nō te tauturura’a ia vetahi ’ē ’ia haere mai i te Mesia ra, o tā te pipi mau ïa e rave. Mai te mea ē, te tūtava nei ’outou ’ia riro ’ei ta’ata pe’e nō te Mesia, e nehenhe ïa tā ’outou e tauturu ia vetahi ’ē ’ia pe’e Iāna ’e e nehenehe ’outou e riro mai ’ei ta’ata fa’atere.

E’ita tō ’outou ’aravihi nō te fa’atere e roa’a na roto mai i te hō’ē ta’ata mātauhia, na roto mai i te mau rave’a fa’aitoitora’a, ’e ’aore rā, na roto mai i te tāreni ’ia paraparau i mua i te ta’ata. E roa’a mai rā na roto mai i tā ’outou fafaura’a ’ia pe’e ia Iesu Mesia. Na roto mai i tō ’outou hia’ai ia riro, ia au i te mau parau a Aberahama, « ’ei ta’ata pe’e mau i te parau-ti’a ».2 Mai te mea e nehenehe tā outou e rave i te reira—noa atu e ’ere ’outou i te mea maita’i roa, te tāmata nei rā ’outou—i muri iho e riro mai ’outou ’ei ta’ata fa’atere.

E fa’aterera’a te tāvinira’a i roto i te autahu’ara’a

I te tahi atu taime, tei Niu Terani au te hāhaere ra i te ’utuāfare o te hō’ē metua vahine ’ōtahi e na tamari’i ‘āpī e toru. E 18 matahiti tō te tamaroa matahiapo ’e ’ua fāri’i i te autahu’ara’a a Melehizedeka i te sābati i ma’iri. ’Ua ani atu vau e ’ua fa’aohipa a’e na ānei ’oia i tōna autahu’ara’a. ’Ua parau mai ’oia ē, « ’aita i pāpū iā’u e aha tōna aura’a ».

’Ua parau atu ra vau iāna ē, ’ua mau ’oia i te mana nō te hōro’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a nō te autahu’ara’a nō te tāmāhanahana ’aore rā nō te fa’aorara’a. Hi’o atu ra vau i tōna metua vahine, o tei ’ere i te ta’ata o tei mau i te autahu’ara’a a Melehisekeda e rave rahi matahiti i pihai iho iāna. Na ’ō atu ra vau ē, « te mana’o nei au ē, e mea fa’ahiahia mai te mea e hōro’a ’oe i te hō’ē ha’amaita’ira’a i tō ’oe māmā ».

’Ua pāhono mai ra oia, « ’aita vau i ’ite nahea ».

Fa’ata’a atu ra vau e ’ia tu’u i tōna pu’e rima i ni’a i te upo’o o tōna metua vahine, a fa’ahiti ai i tōna i’oa, parau atu ē, te hōro’a nei ’oia iāna i te hō’ē ha’amaita’ira’a na roto i te mana o te autahu’ara’a a Melehisedeka, e parau atu ai i tā te Vārua e fa’auru i roto i tōna ferurira’a e tōna ’ā’au, ’e ’ia fa’aoti atu ai na roto i te i’oa o Iesu Mesia.

I te mahana i muri mai, ’ua fāri’i au i te hō’ē rata uira nō ’ō mai iāna ra. Teie te tai’ora’a, te hō’ē tuha’a : « I teie pō, ’ua ha’amaita’i au i tō’u māmā… ’ua fāri’i au i te taiā, te taiā rahi ’e te ’ite ’ore, ’ua pure tāmau noa vau ’ia vai pāpū mai te Vārua i roto iā’u, nō te mea ’aita tā’u e nehenehe e hōro’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a ’aita ’oia. I tō’u ha’amatara’a, ’ua mo’e-roa-hia vau iho iā’u ’e tō’u mau paruparu … [Aita vau i mana’o] e fāri’i i te hō’ē pūai pae vārua ’e te ’oa’oa rahi … I muri iho, ’ua tae mai te pūai vārua nō te here i ni’a iā’u, ’aita vau e nehenehe e tāpe’a i tō’u ’oto, ‘ua ha’apiri au i tō’u māmā a ta’i atu ai mai te ’aiū te huru … E tae noa mai i teie nei a pāpa’i ai au, [te fāri’i] nei au i te Vārua [ma te pūai] ma te hina’aro ’eiaha e rave fa’ahou i te hara … Te here nei au i teie ’evanelia ».3

E ’ere ’anei i te mea fa’auru ia hi’o nahea te hō’ē ta’ata ‘āpī ma te peu ’ore, ma te ite-ore-hia e nehenehe e rave i te mau ’ohipa rahi i roto i te tāvinira’a o te autahu’ara’a, noa atu te ’ite nei ’oia i tōna tū’ara (tōna aravihi ore) ? ’Aita i maoro a’e nei, ’ua ’ite au ē, ’ua fāri’i teie nei peresibutero ‘āpī i tāna pi’ira’a misiōnare, ’e e haere atu ’oia i te pû ha’api’ipi’ira’a misiōnare i teie ava’e i muri nei. Te ti’aturi nei au ē, e arata’i ’oia e rave rahi mau vārua i te Mesia ra nō te mea ’ua ha’api’i ’oia nahea ’ia ’āpe’e i te Mesia i roto i tāna tāvinira’a i te Autahu’ara’a—ma te ha’amata i roto i tōna iho ’utuāfare, i reira tōna hi’ora’a maita’i i te fa’auru-hōhonu-ra’a i tōna teina 14 matahiti.

E te mau taea’e, te ’ite ra ānei tātou ’e ’aore rā, ’aita, te hi’o mai nei te ta’ata ia tātou—te mau melo nō te ’utuāfare, te mau hoa, ’e te feiā ’ē’e ato’a. ’Aita i nava’i o te mau nei i te autahu’ara’a ’ia haere noa i te Mesia ra ; tā tātou hōpoi’a o te « anira’a i te tā’āto’ara’a ’ia haere mai i te Mesia ra ».4 ’Aita e ti’a ia tātou ’ia fāri’i noa i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua nō tātou ana’e ; e mea ti’a ’ia arata’i tātou i te mau ta’ata tā tātou i here i te reira mau ha’amaita’ira’a—’e, ’ei pipi na Iesu Mesia, tītauhia ia tātou ’ia here i te mau ta’ata ato’a. Te fa’auera’a a te Fa’aora ia Petero, ’ei fa’auera’a ato’a nō tātou : « e ’ia fa’afāriuhia mai ’oe ra, a fa’aitoito i tō mau taea’e ».5

A pe’e i te ta’ata nō Galilea

Te vai ra te tahi mau taime e mea huru fifi te ’ē’a, ’eiaha rā e fa’aea i te pe’e i te Fa’aora. ’Ua ’ite ’oia i te ’ē’a ; te parau mau, o Oia te ’ē’a.6 Rahi atu te pāpū tō ’outou haerera’a i te Mesia, rahi ato’a atu te hōhonu o tō ’outou hina’aro ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia ’ite i te mau ’ohipa tā ’outou i ora mai. Te tahi atu parau nō teie mana’o o te aroha ïa, « o tāna i hō mai i te ta’ata ato’a e pe’e mau i tāna tamaiti ia Iesu Mesia ».7 I reira ’outou e ’ite ai ē, i roto i te ’ohipa tāta’itahi nō te pe’e i te Mesia, te arata’i ato’a ra ïa ’outou ia vetahi ’ē Iāna ra, inaha, mai tā te peresideni Thomas S. Monson i parau, « a pe’e ai tātou i te Ta’ata nō Galilea—oia ho’i te Fatu o Iesu Mesia—e ’itehia tō tātou iho fa’aurura’a nō te maita’i, noa atu te vāhi e vai ai tātou, noa atu tō tātou mau pi’ira’a ».8

Te fa’a’ite pāpū nei au ē, teie te ’Ēkālesia mau a te Mesia. Te arata’ihia nei tātou ’e te hō’ē peropheta a te Atua, peresideni Monson—hō’ē arata’i rahi o te riro ato’a ’ei ’āpe’e mau nō te Fa’aora. Na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.

Nene’i