Să obţinem o mărturie despre Dumnezeu, Tatăl, despre Fiul Său, Isus Hristos, şi despre Duhul Sfânt
Ceea ce mi-a fost dezvăluit mie… vă poate fi dezvăluit şi dumneavoastră prin Spiritul Sfânt… potrivit cu supunerea şi dorinţele dumneavoastră.
Eu, la fel ca dumneavoastră, am apreciat participarea la această adunare solemnă. Dar, m-am gândit că aş putea să vă transmit o idee a doctrinei care să vă ajute. Atunci când ne-am ridicat mâinile să votăm în această adunare solemnă, nu a fost doar un vot oarecare, ci ne-am angajat printr-un devotament personal, chiar un legământ, să sprijinim şi să susţinem legile, rânduielile, poruncile şi pe profetul lui Dumnezeu, preşedintele Thomas S. Monson. Cât de mult am apreciat să particip cu dumneavoastră şi să votez prin ridicarea mâinii!
Dragii mei fraţi şi surori, de câteva luni am trecut printr-o experienţă umilă care mi-a dat ocazia să cuget cu recunoştinţă la darul vieţii. Pe parcursul acestei experienţe, am cugetat permanent la mărturia mea despre Dumnezeu, Tatăl nostru Veşnic, şi despre Fiul Lui mai mare, Salvatorul şi Mântuitorul nostru, Isus Hristos şi la modul prin care am obţinut mărturia mea despre Tatăl şi Fiul.
Oamenii din toată lumea, de orice credinţă şi orice convingere, caută şi se străduiesc să afle: Cine este Dumnezeu?, Care este legătura Sa cu Isus Hristos? şi Care este legătura noastră cu Ei?.
Eu ştiu cu certitudine că Tatăl nostru Ceresc şi Isus Hristos trăiesc. Ispăşirea este reală. Dumnezeu, Tatăl, şi Isus Hristos sunt fiinţe nemuritoare distincte şi separate. Ei ne cunosc pe fiecare în parte ca persoane şi Ei ne aud şi răspund la rugăciunile noastre sincere. Salvatorul a mărturisit locuitorilor din Lumea Nouă: „Eu depun mărturie despre Tatăl; şi Tatăl depune mărturie despre Mine, iar Duhul Sfânt depune mărturie despre Tatăl şi despre Mine”.1 Duhul Sfânt mi-a mărturisit că aceste lucruri sunt adevărate.
Am început să obţin o mărturie în tinereţe, când reflectam la cele 13 declaraţii profetice, numite Articolele de credinţă, scrise de Joseph Smith. Eram la Societatea Primară când le-am memorat. Ele descriu credinţele de bază ale Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos. În prima dintre aceste declaraţii citim: „Noi credem în Dumnezeu, Tatăl Veşnic, şi în Fiul Său, Isus Hristos, şi în Duhul Sfânt”.2
Joseph Smith ştia despre natura celor trei membri ai Dumnezeirii din experienţă personală. Fiind băiat în vârstă de 14 ani, el a dorit să afle căreia dintre multele biserici să se alăture. În Biblie, în epistola lui Iacov din Noul Testament, el a citit: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu”.3 Ascultător, el a îngenuncheat în rugăciune şi a fost vizitat de Dumnezeu, Tatăl, şi de Fiul Său, Isus Hristos. El Le-a descris astfel: „două persoane, care stăteau deasupra mea în aer, a căror strălucire şi slavă întreceau orice descriere. Una dintre ele [Dumnezeu Tatăl] [i]-a vorbit, chemându-[l] pe nume, şi [i]-a spus arătând către cealaltă – Acesta este Fiul Meu Preaiubit. Ascultă-L!”. 4
Încă din copilărie, experienţa lui Joseph Smith a fost un îndrumar pentru mine – şi ea poate fi pentru noi toţi. Tânărul profet a aflat adevărul despre Tatăl Ceresc şi despre Fiul Său, Isus Hristos, pentru că el a căutat să afle din scripturi despre voinţa Tatălui său Ceresc şi apoi s-a supus cu credinţă.
Acest model a fost stabilit şi exemplificat perfect de către Salvator, după cum se consemnează în Biblie. Când Isus era băiat în vârstă de 12 ani, mama Lui, Maria, şi tatăl Lui pământean, Iosif, L-au găsit propovăduind în templu. Isus i-a întrebat: „Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?”.5 Dar Isus nu vorbea despre casa lui Iosif. El vorbea despre casa Tatălui Său adevărat şi Veşnic din Ceruri.
Modul prin care Dumnezeu, Tatăl, L-a prezentat pe Fiul Său în diferite situaţii este important: „De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă… şi din ceruri s-a auzit un glas care zicea: ‘Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea’”6 Şi din nou, pe Muntele Schimbării la Faţă: „Din nor s-a auzit un glas, care zicea: ‘Acesta este Fiul Meu Preaiubit: De El să ascultaţi’”.7
Când Isus a apărut pe continentul American, El a fost prezentat în acelaşi fel de către Tatăl Lui: „Iată-L pe Fiul Meu Preaiubit, de Care Eu sunt foarte mulţumit, în Care Eu Mi-am slăvit numele – ascultaţi-L pe El”.8 Şi apoi, aproape două mii de ani mai târziu, aceleaşi cuvinte au fost spuse tânărului Joseph Smith: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit. Ascultă-L!”9
Pentru noi, de o deosebită importanţă este faptul că, ori de câte ori Tatăl Ceresc doreşte să ni-L prezinte pe Fiul Său, El ne porunceşte să ascultăm – să „ascultăm” cuvintele lui Isus. Cine este acest Isus? El a participat cu Tatăl Său la crearea lumii şi a fost răspunzător, sub îndrumarea Tatălui Său, de crearea tuturor lucrurilor de pe faţa pământului. „Şi lumi fără număr am creat; şi, de asemenea, le-am creat pentru scopul Meu propriu; şi le-am creat prin Fiul, care este Singurul Meu Născut”.10 Isus Hristos este Singurul Născut în carne al Tatălui. El este Mediatorul nostru la Tatăl. El este Salvatorul care Şi-a dat viaţa pentru noi şi El pledează cauza noastră la Tatăl. De aceea, noi ne rugăm Tatălui Ceresc în numele Fiului Său, Isus Hristos. Isus, Fiul, nu este aceeaşi fiinţă ca şi Tatăl Său, ci El este asemănător Tatălui Său. De asemenea, El este o fiinţă glorificată, cu putere şi autoritate.
Este foarte edificator şi emoţionant pentru mine să mă gândesc la felul în care Isus Îi vorbeşte Tatălui Său. În rugăciunea Sa minunată, care se găseşte în Biblie, în Evanghelia după Ioan, este foarte clar că Isus recunoaşte că El este Fiul. Ascultaţi cuvintele Lui când raportează Tatălui Său din Ceruri despre terminarea misiunii Sale pământene:
„Eu Te-am proslăvit pe pământ, am sfârşit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac…
Căci le-am dat [ucenicilor] cuvintele, pe care Mi le-ai dat Tu… Şi au crezut că Tu M-ai trimis…
Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume…
Eu le-am dat slava, pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una”.11
Pe parcursul slujirii Salvatorului, ucenicii, într-adevăr, au deveni una, dar nu în trupurile lor fizice. Ei au devenit una în unitatea de scop şi de iubire. Aceasta este unitatea dintre Dumnezeu, Tatăl, şi Fiul Său, Isus Hristos, despre care se vorbeşte în scripturi. Ei, de asemenea, sunt fiinţe distincte, dar Ei sunt uniţi în scop, în iubirea Lor pentru noi şi în lucrarea pe care o fac în numele nostru.
Salvatorul, de asemenea, S-a rugat:
„Tată proslăveşte-Mă… cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea…
Ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine…
Fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii”.12
O, cât de mult a dorit Isus ca noi să-L cunoaştem pe Tatăl aşa cum L-a cunoscut El. Şi S-a rugat:
„Neprihănitule Tată, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia [ucenicii] au cunoscut că Tu M-ai trimis.
Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, şi li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, să fie în ei, şi Eu să fiu în ei”.13
Isus Şi-a arătat marea Sa dragoste pentru cei care aleg să-L urmeze, aşa după cum S-a rugat pentru apărarea lor: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău”.14 El s-a rugat pentru noi, fraţi şi surori.
Şi apoi, Salvatorul nostru Se roagă cu dragoste ca ei, adică noi, să poată fi cu El din nou: „Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia, pe care Mi i-ai dat Tu”.15
Pregătindu-Se pentru sacrificiul ispăşitor, Isus S-a rugat la Tatăl Său în grădina Ghetsimani în timp ce lua asupra Lui păcatele, necazurile şi suferinţele întregii omeniri. În acele ore, singur, El a clarificat din nou că El nu făcea lucrarea Sa proprie. El S-a rugat: „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu”.16 În acest moment extrem de important pentru El şi pentru noi toţi, El nu vorbea cu El Însuşi sau nu se baza pe propria Lui putere. El Îl chema pe Tatăl Său, Dumnezeu Atotputernic, să-L susţină şi să-i permită să facă voinţa Tatălui Său; şi Tatăl Său I-a trimis un înger „din cer, ca să-L întărească”.17 Cât de mult apreciez iubirea pe care Tatăl o are pentru Fiul Său şi pentru noi toţi!
Încă dinainte de întemeierea lumii până în momentele finale pe cruce, Salvatorul S-a ocupat de lucrarea Tatălui Său. El a terminat de făcut lucrarea pentru care fusese trimis. De aceea, nu ne mirăm cui I se adresa pe cruce, atunci când „a zis: S-a isprăvit!”18 şi „a strigat cu glas tare: …Tată, în mâinile Tale îmi încredinţez duhul! Şi când a zis aceste vorbe, Şi-a dat duhul”19. Noi ştim că El se ruga Tatălui Său Ceresc.
Mărturisesc că Salvatorul nostru trăieşte. El este Singurul Născut al Tatălui şi El va veni din nou pe pământ să domnească. El este Isus Hristos, Cel Sfânt al Israelului, „plin de har şi de milă şi de adevăr… Şi iată, El este Acela care va veni să ia toate păcatele lumii, da, păcatele fiecărui om care va crede cu fermitate în numele Lui”.20 El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu care S-a ridicat din morţi a treia zi aducând realitatea învierii tuturor celor care vor veni pe pământ. Mărturisesc, de asemenea, că Dumnezeu, Tatăl nostru Veşnic, trăieşte şi ne iubeşte pe fiecare în parte, pentru că noi suntem copiii Lui. Atât de mare este dragostea Sa încât El a trimis pe Singurul Său Fiu în lume „pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.21
Ca apostol al Domnului Isus Hristos, mărturisesc despre adevărul a ceea ce este în scripturi şi ceea ce mi-a fost dezvăluit mie, vă poate fi dezvăluit şi dumneavoastră prin Spiritul Sfânt. Vă va fi dezvăluit potrivit cu supunerea şi dorinţele dumneavoastră. Salvatorul ne-a învăţat în timpul slujirii Sale pe pământ acest mare adevăr care ni se aplică nouă, tuturor: „Şi orice veţi cere voi de la Tatăl în numele Meu, care este drept, crezând că voi veţi primi, iată, lucrul acesta vă va fi dat vouă”.22 Mărturisesc că eu cunosc aceste lucruri şi ştiu cu certitudine că aceste lucruri despre care v-am vorbit sunt adevărate. Mă rog, în numele lui Isus Hristos, ca voi să puteţi căuta şi găsi aceeaşi cunoaştere sigură, amin.