2022
Tē aupuru nei te peresideni Nelson i te ta’ata
Me 2022


Tē aupuru nei te peresideni Nelson

Ma te fa’a’ohipa i te mau ha’apurorora’a purera’a ’e te mau rāve’a tūreiara’a sōtiare, tē tāmau nei te peresideni Russell M. Nelson i te ani i te mau ta’ata ato’a ’ia haere mai i te Mesia ra ’e ’ia ha’api’i mai nā roto mai iāna.

I roto i te hō’ē ha’apurorora’a purera’a, ’ua fa’aitoito te peresideni Nelson i te mau melo o te ’Ēkālesia i Oklahoma ’e i Kansas, i te Fenua Marite, ’ia fa’atumu i ni’a i « te hō’ē o te mau hōro’a rahi roa a’e tā tō tātou Metua i te ao ra i hōro’a mai ia tātou nō te fa’atumu i tō tātou orara’a i ni’a iāna ’e tāna Tamaiti here », tāna ïa parau. « Tē parau nei au nō te Buka a Moromona. E horo’a te reira nō tātou nō ’ō mai i te Atua ra. E ’ōfa’i tua ïa nō tā tātou ha’apa’ora’a fa’aro’o nō te mea tei roto i te reira te ā’au mau, te pū o tāna ha’api’ira’a tumu ».

’A paraparau ai ’oia i te mau melo i Karifonia (Fenua Marite), i roto i te tahi atu ha’apurorora’a, ’ua fa’atae te peresideni Nelson e toru anira’a : (1) ’imi i te parau mau nā roto i te pure, te ’imira’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te tuatāpapara’a i te mau parau a te mau peropheta, te mau hi’o ’e te mau heheu parau ; (2) Fa’arahi i te mana pae vārua ’e te ’ite māite nā roto i te ravera’a i te fafaura’a ’e te Atua ’e te ha’apa’ora’a i te reira ; ’e (3) rave itoito i te ’ohipa nō te tauturu i te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela.

’E i roto i te hō’ē ha’apurorora’a i roto e 48 fenua, ’ua fa’aha’amana’o te peresideni Nelson i te feiā mo’a nō Europa : « E rave rahi o tō ’outou mau hoa e ’imi nei ’ia māramarama nō te aha tei ni’a rātou i te fenua nei. Tē hina’aro nei rātou ’ia ’ite ē, e aura’a ’e e tumu ānei tō te orara’a. Tē hina’aro nei rātou e fa’atupu i te hō’ē ’ohipa ta’a ’ē i roto i te ao nei. Tē uiui nei rātou ē, ’o vai tā rātou e nehenehe e ti’aturi. Tē ’ite ra ānei ’outou ē, tei ia ’outou ra te mau pāhonora’a tā teie mau hoa e ’imi ra ? »

I ni’a i te rāve’a tūreiara’a sōtiare, ’ua ani mai te peresideni Nelson ia tātou ’eiaha noa e māuruuru, e fa’a’ite rā i te reira. ’Ua ani manihini mai ’oia ia tātou ’ia fa’ata’a i te hō’ē vāhi i roto i tō tātou ’ā’au nō te feiā « tē fifi ra paha ’ia ’ite i te māramarama o te Fa’aora ’e ’ia ’ite i tōna here ». ’Ua fa’aitoito mai ’oia ia tātou ’ia « ha’a ’āmui nō te fa’aru’e i te mau peu ’e te mau ’ohipa hape ». ’E ’ua fa’a’ite pāpū ’oia ē, « tē vai ra hō’ē puna e ti’a ia tātou pā’āto’a ’ia fāriu atu nō te ha’amaita’i atu ā i te here e tupu ra i roto ia tātou nō vetahi ’ē ’aore rā nō te tātā’i i tō tātou ’ā’au ’oto—’o te Fa’aora ïa Iesu Mesia ».

Nene’i