2010
E RaveOia i to tatou mau Paruparu i ni‘a Ia’na
Eperera 2010


Te paraparau nei tatou no te Mesia

E RaveOia

Tau matahiti i muri a‘e i to ta‘u vahine o Gisèle e o vau faaotiraa i te faatere i te misioni no Suva Fidji, ua itehia e ma‘i cancer to Gisèle i roto i te vairaa maa. I roto i taua ati ra, te vai ra e toru tapuraa fifi e tae noa’tu i te mau fifi na roto i te tatara-raa-hia to’na vairaa maa. Na roto i to‘u iteraa i te rahi o te mauiui o ta‘u vahine i ite maitai a‘e ai au i te tusia taraehara a Iesu Mesia.

Te haamana‘o nei au i to‘u ahoaho hopea na roto i te mea ta Gisèle i farii. Eaha te ohipa ta’na i rave i farii ai oia i taua huru ati ra ? Aita anei oia i tavini i te Fatu ma te faaroo ? Aita anei oia i haapa‘o i te ture no te Parau Paari ? No te aha aita oia i paruruhia i teie ma‘i ? No te aha ?

I te hoê pô ua pûpû vau i to‘u aau i roto i te pure ma te faaite i te Fatu i to‘u ahoaho taatoa. « Aita e maraa faahou ia‘u ia hi‘o noa i ta‘u vahine here ia faaoroma‘i noa i teie mauiui ! » Ta‘u ïa i parau Ia’na. I muri iho ua faaoti a‘e ra vau ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua iteahia ia‘u teie mau irava tamahanahana no ni‘a ia Iesu Mesia i roto i te Alama 7:11–12:

« E e haere atu [Iesu], ma te faaoroma‘i i te mauiui, e te ati, te mau huru faahemaraa atoa ra ; e e na reira oia ia faati‘ahia te parau tei na ô mai ra e, e rave oia i te mauiui e te mau ma‘i o ta’na mau taata ia’na iho.

« E e faaoroma‘i oia i to’na poheraa, i tatara‘i oia i te mau tape‘a o te pohe i ruuruuhia‘i to’na ra mau taata ; e e rave oia i to ratou paruparu i ni‘a ia’na iho ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te rave‘a e faaora‘i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra.

Tae roa mai i taua taime ra, aita na vau i feruri i te faufaa rahi ta te taraehara nehenehe a te Faaora e horo‘a mai. Aita vau i haapa‘o roa e, e rave Iesu Mesia i te mauiui o Gisèle—e aore râ, to‘u i ni‘a Ia’na. Ua huri a‘e ra vau i to‘u pepe e to‘u mata‘u i ni‘a Ia’na inaha, e rave Oia i « te mauiui e te mau ma‘i o ta’na mau taata » i ni‘a ia’na iho. Na roto i teie iteraa apî, ua ite a‘e ra vau i te mamaraa te hoê hopoi‘a teimaha !

I teie mahana, e mea maitai roa o Gisèle, mai te huru e, aita oia i roohia i te ma‘i cancer. I roto i ta’na mau hi‘opo‘araa tamau i ô te taote, e parau to’na taote e, « e semeio » oia. E oaoa rahi to‘u i te mea e, ua ora to’na tino, tera râ, e oaoa rahi atoa to‘u no te ora ta‘u i farii, te ora o te mafatu. Na te mahanahana o te roaa na roto ana‘e i te Faaora i horo‘a mai ia‘u i te papûraa hau e, e afaro te mau mea atoa.

I teie nei ia farerei au i te ati, e fariu to‘u mana‘o i ni‘a i taua haapiiraa mana e i ni‘a i te mea ta te Fatu i parau i te peropheta Iosepha Semita : « Ua haere roa’tu te Tamaiti a te Taata i raro a‘e i teie mau mea atoa ra. Ua hau anei oe ia’na ra ? » (PH&PF 122:8). Ia haamana‘o ana‘e au i te tusia a Iesu Mesia na te reira e tamahanahana ia‘u.

E mauruuru mure ore to‘u no te hinaaro o te Faaora ia amo i te mea Ta’na i faaoroma‘i ma te ri‘ari‘a. Te faaite papû nei au i To’na here, To’na aroha e Ta’na aupuru maite i Ta’na mau tamarii. Oia to tatou Faaora, e te here nei au Ia’na.

E Ta‘u Metua, na Simon Dewey, eiaha e hamani i te hoho‘a

Nene’i