2010
Te papûraa mau o te ti‘a-faahou-raa
Eperera 2010


Te mau Parau Tumu o te Evanelia

Te papûraa mau o te ti‘a-faahou-raa

Hōho’a
President Spencer W. Kimball

Tau matahiti i teie nei, i te pu‘e tau noela, ua taahi matou i te mau vahi i haerehia e Iesu. Ua faafaaea matou tau hora faufaa rahi i roto i te aua tei parauhia te Aua o Getesemane e ua tamata matou ia feruri i te mau mauiui i fariihia e Ana hou To’na faasatauro-raa-hia. Tei piha‘i iho matou i te vahi i reira Oia i pure ai, te vahi Oia i haruhia ai, te vahi i tamatahia ai e i faautuahia ai Oia.

I rapae au i te mau patu o te oire, ua ta‘uma matou i ni‘a i te aivi, e rave rahi apoopoo to reira, ia hi‘ohia, e au i te hoê upoo taata, e ua parauhia mai ia matou e, o Golagota ïa, te vahi i faasataurohia ai Oia. Ua pou matou na te tahi pae mai o te aivi ma te haati i te mato tarere e ua tomo matou i roto i te ana tei parauhia e, i reira te tino i te vaiiho-raa-hia.

Ua pau ia matou te tahi mau hora i roto i taua aua iti na‘ina‘i ra i rapae au i teie menema, e ua apo mai matou i te aamu i roto i te evanelia no To’na huna-raa-hia e To’na ti‘a-faahou-raa, tei tupu i teie vahi. Ua tai‘o maite matou ma te aau pure i te taeraa mai te mau vahine i te menema ra, to te melahi tura‘iraa i te ofa‘i, e te huru ê o te mau tia‘i.

« Ua ti‘a ïa i ni‘a »

Fatata roa e nehenehe ia matou ia feruri e ua ite matou i na melahi e piti i roto i te ahu anaana tei parau atu ia Maria i te na-ô-raa e, « eaha outou i imi ai i tei ora i te vairaa o te pohe ?

« Aore Oia i ô nei, ua ti‘a ïa i ni‘a ».

Ua tohu a‘e na te Fatu e : « E tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te rima o te feia rave hara, e faasataurohia, e e ti‘a faahou ia tae i te rui toru ra » (Luka 24:5–7).

Ua haamana‘o faahou matou i te tau‘araa parau i rotopu ia Maria, te mau melahi e te Fatu:

« Eaha oe i oto ai, e tera ra vahine ? Ua parau atu ra oia ia raua, no tau Fatu i hopoi-ê-hia e ratou nei, e aore au i ite i te vaiiho-raa-hia e ratou ra ».

Ua fariu ti‘a’tura oia i muri, ite atu ra oia ia Iesu i te ti‘a-noa-raa, aita râ oia i ite e o Iesu.

« Ua parau maira Iesu ia’na, e tera ra vahine, eaha oe i oto ai ? O vai ta oe e imi na ? Parau a‘e ra oia e o te taata faaapu ra, e ua na ô atu ra ia’na, e hoa, na oe oia i hopoi ê ra, e faaite mai oe i te vaiiho-raa-hia oia e oe na, e na‘u oia e tii atu e hopoi ê.

«Ua parau maira Iesu ia’na, e Maria. Ua fariu atu ra oia ua parau atu ra ia’na, e Raboni ; o tei parauhia ra e, e te Orometua.

« Ua parau maira Iesu ia’na, eiaha e tape‘a mai ia‘u ; aore â vau i tae i ni‘a i tau Metua ra : e haere râ oe i tau mau taea‘e ra, e parau atu ia ratou e, te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra » (Ioane 20:13–17). …

Te auraa o te pata

I te tahi taime i roto i ta tatou faahanahanaraa i te mau oro‘a rarahi, e rahi a‘e te unauna o te mau mea o te ao nei, e aita tatou i ite hohonu roa i te auraa o te tumu o taua faahanahanaraa ra. Mai te reira te huru no te oro‘a pata, e mea pinepine tatou i te faahanahana i te mahana faafaaearaa i te faahanahana i te auraa o te ti‘a-faahou-raa o te Fatu. Oia mau, te feia aita i ite i te ti‘araa Atua o te Mesia, te ti‘araa tamaiti o te Fatu, aita ihoa ïa ratou e oaoa. Te feia e parau nei e, te semeio rahi o te ti‘a-faahou-raa « e aamu noa te reira na te mau pĭpĭ, e ere râ i te aamu mau ».

Ua ite papû tatou e, e parau mau taua mau mea ra. Ua parau te Mesia No’na i ni‘a ia Nikodemo:

« O ta matou i ite ra, ta matou ïa e parau nei, e ta matou i hi‘o ra ta matou ïa e faaite nei, e ore â outou e farii mai i ta matou parau » (Ioane 3:11).

Te haamana‘o atoa nei tatou i te faaite a Petero:

« E teie nei, ia ite atoa te fetii o Iseraela e, ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i faasatauro nei » (Te Ohipa 2:36).

« Faaru‘e iho nei râ outou i te Taata Mo‘a e te Parau-ti‘a ra … ;

« Taparahi iho nei ho‘i i te Tumu o te ora, i ta te Atua i faati‘a mai te pohe maira ; o matou nei â ho‘i te ite » (Te Ohipa 3:14–15).

Ua ti‘a atu ra o Petero e o Ioane ma te mata‘u ore i mua i te apooraa e na ô faahou atu ra:

« Ia ite mai outou atoa, e te taata atoa o Iseraela nei e, no te i‘oa o Iesu Mesia o Nazareta, ta outou i faasatauro iho nei, o tei faati‘ahia e to Atua mai te pohe maira, no’na i ti‘a’tu ai teie nei taata i mua i to outou aro ma te ma‘i ore nei. …

« Aore roa ho‘i e ora ia vetahi ê, aita’tu ho‘i e i‘oa i faaitehia mai i te taata i raro a‘e i teie nei ra‘i, e ora‘i tatou nei » (Te Ohipa 4:10, 12).

Ia faautua a‘e ra te apooraa i na aposetolo e piti ra e ia faaue ho‘i ia raua eiaha e parau e aore râ, eiaha e haapii i taua mau mea ra i te i‘oa o Iesu, ua pahono atu ra raua na ô atu ra : « E mea ti‘a i te Atua ia faaroo atu ia outou eiaha i te Atua, a haamana‘o iho ïa outou.

« E ore ho‘i matou e ti‘a ia ore ia parau i ta matou i hi‘o a‘e nei, e ta matou i faaroo a‘e nei » (Te Ohipa 4:19–20).

« U‘ana maite atu ra to te mau aposetolo faaiteraa’tu i te ti‘a-faahou-raa mai o te Fatu ra o Iesu ; tura roa’tura ho‘i ratou atoa » (Te Ohipa 4:33).

Faaiteraa a Petero

Ua ite atoa tatou e, e parau mau te ti‘a-faahou-raa. Ua parau atu ra o Petero i te apooraa o te feia hamani ino:

« Ua faati‘a iho nei ho‘i te Atua o to tatou hui tupuna ra ia Iesu, o ta outou i taparahi i te patitiraa i ni‘a i te raau ra. …

« Ei ite ho‘i matou no’na i taua mau parau nei, e te Varua Maitai atoa ta te Atua i horo‘a mai i te feia i faaroo ia’na ra » (Te Ohipa 5:30, 32).

Te ti‘a nei tatou i mua ia Petero rahi ma te taia rii, ua roaa ho‘i ia’na te mana‘o papû e ua oomo i te ahu faatere e i te pereue mana e i te mata‘u ore o te taata faauruhia e te papû. Eaha taua puai ra tei roaa ia’na a arata‘i ai oia i te feia mo‘a e a faaruru ai i te ao nei e to’na mau taata hamani ino, te feia ti‘aturi ore e te mau fifi. E, ma te faaite tamau noa i to’na iteraa papû, te faahanahana nei tatou i to’na puai a ti‘a ai oia i mua i te mau pŭpŭ taata orurehau e te mau taata iino, te mau ti‘a mana e nehenehe e rave i to’na ora, e a faaite ai oia ma te mata‘u ore i te parau no te Fatu i ti‘afaahou, te Arii o te Hau, Tei Mo‘a roa e tei Parau-ti‘a, te Arii o te Ora, te Arii e te Faaora. Ua papû ia Petero i teie nei, tei roto roa ia’na, eita e hape faahou. E ti‘a ia tatou ia titau atoa i taua huru papû to’na ra. …

Te faaiteraa a Paulo

E au ra e mea papû roa’tu te faaiteraa a Paulo Ua faaroo oia i te reo o te Mesia i ti‘afaahou:

« E Saulo, e Saulo, eaha oe i hamani ino mai ai ia‘u ? » E no te haapapû e o vai teie e parau mai nei, ua parau atu ra o Saulo, « e te Fatu, o vai oe ? » e ua farii a‘e ra oia i te haapapûraa, « o vau o Iesu, ta oe i hamani ino mai nei : e ore e ti‘a ia oe ia tue i te tara » (Te Ohipa 9:4–5).

E i teie nei, taua Paulo ra, tei roaa faahou te puai, tei faaorahia e te autahu‘araa, tei ite faahou te mata, ua haere oia na roto i te mau sunago atoa e ua pato‘i i te mau Ati Iuda i Damaseko ra, « tupu maite atu ra ta’na e o te Mesia mau teie » (Te Ohipa 9:22).

I muri a‘e ra ua haere maira o Paulo i te mau aposetolo i Ierusalema ra, e na Baranaba i parau no Paulo e « ua faaite atu ra ia ratou i to’na iteraa i te Fatu i te arati‘a ra, e ta’na parauraa mai ia’na ra, e ta’na a‘oraa i Damaseko ma te i‘oa o Iesu aore roa i mata‘u ra » (Te Ohipa 9:27).

E te parau faahou nei Paulo :

« E hope a‘e ra i te faatupuhia e ratou te mau parau atoa no’na i papa‘ihia ra, ua tuu maira ratou ia’na i raro mai ni‘a mai i taua raau ra, e vaiiho atu ra ia’na i roto i te menema ra.

« Ua faati‘a mai râ te Atua ia’na mai te pohe maira :

« I itea mai ho‘i oia e rave rahi te mahana i te feia i haere atoa mai, e oia atoa i Ierusalema mai Galilea maira, o ratou to’na ite i te mau taata atoa ra. …

« Ua faatupu iho nei te Atua i taua parau ra ia tatou nei i ta ratou tamarii, oia i faati‘a faahou ia Iesu i ni‘a. …

« I faati‘a mai oia ia’na mai te pohe maira, eiaha oia e ho‘i faahou i te apoo » (Te Ohipa 13:29–31, 33–34). …

Te faaiteraa a Iosepha Semita

Ua faateiteihia tatou na roto i te faaiteraa a te peropheta no teie tau, o Iosepha Semita, a haapapû faahou ai oia i te taata i te parau no te ti‘a-faahou-raa. Ua faahiti o Elder George A. Smith i te a‘oraa hopea a Iosepha Semita i mua i te taata i te ava‘e tiunu 1844, tau mahana noa na mua a‘e i to’na taparahi-pohe-raa-hia :

« Ua ineine au ia pupuhia ei tusia no teie mau taata ; eaha ho‘i te ti‘a i to tatou enemi ia rave ? O te taparahi pohe noa ïa i te tino e o te hopea ïa o to ratou mana. A ti‘a ma te aueue ore e au mau hoa. Eiaha e tuu. Eiaha e imi i te faaora i to outou ora, i te mea ho‘i e, o tei mata‘u i te pohe no te parau mau ra e ore ïa e roaa te ora mure ore. A tape‘a maite e tae noa’tu i te hopea ; i reira tatou e faati‘ahia ai i ni‘a e ia riro mai mai te Atua te huru, a faatere ai i roto i te mau basileia tiretiera, te mau hau e te mau faatereraa mure ore ».1

Te uiraa e te pahonoraa a Ioba

Te uiraa i uihia e Ioba ua uihia ïa e rave rahi milioni taata tei ti‘a i piha‘i iho i tei herehia : « Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei ? » (Ioba 14:14).

E ua pahonohia te reira uiraa i ni‘a e rave rahi o ratou na roto i te hoê hau rahi e te maru i te pouraa mai i ni‘a ia ratou mai te hupe o te ra‘i ra. E tera rahiraa taime to te aau teimaha otoraa, ua ite ïa i te apa a te hau tei ore i ite i te haroaroaraa.

E ia horo‘a mai te varua hau i te hoê haapapûraa mahanahana apî i roto i te mana‘o pe‘ape‘a e i roto i te aau oto, e nehenehe te reira rahiraa taata e parau atoa mai ia Ioba here e :

« Ua ite ho‘i au e, te ora ra te faaora ia‘u, e ia tae i te hopea ra e ti‘a mai ai oia i ni‘a i te fenua nei :

« E ia pohe tau iri nei i teie nei ma‘i, e hi‘o â vau i te Atua i roto i tau tino nei :

« E hi‘o vau iho ia’na, o to‘u ra mata, eiaha to vetahi ê ra, te hi‘o »(Ioba 19:25–27).

Ua hinaaro o Ioba ia nene‘ihia ta’na faaiteraa i roto i te mau buka e ia na’na‘ohia i ni‘a i te ofa‘i ia tai‘o to te mau u‘i i muri mai ia’na. Ua ti‘ahia to’na hinaaro, i te mea e, ua tae te hau i ni‘a i te mau varua e rave rahi na roto i to ratou tai‘oraa i ta’na faaiteraa puai.

Te orama a Ioane

E no te opaniraa, te hinaaro nei au e tai‘o atu i te orama a Ioane te Heheu parau:

« E ite atu ra ho‘i au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te ti‘araa i mua i te Atua ra ; e heua ihora na buka ra : e heua ihora ho‘i te tahi buka, oia te buka ora ra : e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papa‘ihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa.

« E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia’na ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra, e haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa » (Apokalupo 20:12–13).

E mai tei ora ra, ua mono a‘e ra te tau faatupuraa raau i te pu‘e tau to‘eto‘e, te natura taatoa i te pororaa i te hanahana o te ti‘a-faahou-raa o te Fatu ra, Oia te Rahu nui, Oia te Faaora o te ao nei, Oia mau te Tamaiti a te Atua.

Nota

  1. Iosepha Semita, i roto i te History of the Church, 6:500.

Na ô atu ra Iesu Ia’na, « E Maria », na William Whittaker, © IRI ; Inaha teie ta‘u na rima e ta‘u na avae, na Harry Anderson, © IRI

Faaamu i Ta‘u mamoe, na Kamille Corry, © 1998 IRI

Nene’i