2008
Elder Gérald Caussé
Me 2008


Elder Gérald Caussé

O Le Fitugafulu

Ata
Elder Gérald Caussé

E alofa Elder Gérald Caussé i tagata. “I le avea ai ma se peresitene o le siteki i Pale, Farani, sa ou feiloai atu ai i tagata mai vaega eseese o le lalolagi,” na ia saunoa ai. “A o ou auauna atu ia i latou, sa ou iloa ai e tasi uma o tatou loto ma le molimau e tasi pe a oo mai i le talalelei.”

I le auauna atu o se Fitugafulu Eria i le Eria a Europa i Sisifo i le taimi o lona valaauina i le Korama Muamua a Fitugafulu, sa auauna atu foi Elder Caussé i se au epikopo, o se taitai vaega o faitaulaga sili, ma se fesoasoani i se au peresitene o le siteki.

Na soifua mai i Bordeaux, Farani, i le aso 20 o Me, 1963, i ona matua o Jean Caussé ma Marie-Blanche Bonnet Caussé, na siitia atu ia Elder Caussé i Pale ina ua 19 ona tausaga. O iina sa ia auauna atu ai i le vaegaau mo le tausaga e tasi i se Lala o le NATO. Na amata ona la tafafao faamasani ma Valérie Babin ina ua la auai i le uarota e tasi i Pale. E malaga uma mai i laua mai ni aiga faatuatua o le AAG, ma sa la masani mai lava o laiti. Sa faamauina i laua i le aso 5 o Aokuso, 1986, i le Malumalu o Bern Suiselani, ma o i laua o ni matua o se fanau e toalima.

O Elder Caussé, ua leva ona faigaluega i le gaosiga o meaai, sa maua sona faailoga o le matuaofaiva i le 1987 mai le ESSEC, o se aoga faapisinisi i Pale. I le taimi o lenei valaauga sa avea o ia ma pule faatonu ma se sui auai o le fono faatonu a se kamupani lea e taulimaina le tufatufaina atu o meaai i faleaiga ma le tele o supamaketi.

Na atiina ae e Elder Caussé se fiafia mo musika ina ua amata ona ia aveina ia ni lesona piano i le fitu o ona tausaga. O le taimi nei, e faatumulia le fale o le aiga o Caussé i pesega, mea fai musika, faatasi ai ma tagata uma o le aiga e taina le piano, vaiolini, po o le selo.

“Ina ua filifilia e Iesu Ana Aposetolo, o le toatele o i latou o ni faifaiva, ma sa latou tuua loa lava a latou upega ae mulimuli atu ia te Ia,” o le saunoaga lea a Elder Caussé. “Ua ou vaai o le auala foi lena o loo galue ai le Ekalesia i aso nei. Ua ou lagonaina o lo’u valaauga e mai le Alii e auala mai i Lana perofeta o Peresitene Thomas S. Monson. O le a ou mulimuli foi au i le Faaola.”

Lolomi