Books and Lessons
Pene 12: Te Taraehara


Pene 12

Te Taraehara

Hōho’a
Jesus Christ depicted leaning on a rock in the Garden of Gethsemane. The image depicts the Atonement of Christ.

E titauhia te Taraehara no to tatou faaoraraa

  • No te aha i titauhia ai te Taraehara no to tatou faaoraraa ?

« Ua haere mai o (Iesu Mesia) i te ao nei … ia faasataurohia no to te ao nei, e ia amo i te mau hara a to te ao nei, e ia haamo‘a i te ao nei, e ia tamâ i te ao nei i te mau ino atoa; ia ora ho‘i te mau mea atoa na roto Ia’na ra » (PH&PF 76:41–42). Te tusia rahi Ta’na i rave no te aufau i ta tatou mau hara e ia upooti‘a i ni‘a i te pohe o te Taraehara ïa. O te reira ïa te ohipa faufaa roa a‘e tei tupu i roto i te aamu o te taata nei: « E mea faufaa hoi ïa ia faati‘ahia te hoê taraehara; mai te au ho‘i i te rave‘a rahi a te Atua mure ore ra, ia faati‘ahia te hoê taraehara e ti‘a‘i, e aore ïa, ia pohe mau te taata atoa e ti‘a‘i;… oia ïa ua hi‘a te taata atoa e ua mo‘e ratou, e ia pohe ratou e ti‘a‘i maori râ na roto i te taraehara » (Alama 34:9).

Na roto i te Hi‘araa o Adamu, tae maira e piti huru pohe i ni‘a i te ao nei: te pohe tino e te pone varua. Te pohe tino o te taa-ê-raa ïa te tino e te varua. Te pohe varua o te taa-ê-raa ïa i te Atua. Ahiri aita te Taraehara a te Mesia i upooti‘a i ni‘a i teie na pohe e piti nei, e piti ïa ohipa e tupu: e taa ê to tatou tino i to tatou varua e amuri noa’tu, e e ore tatou e ora faahou i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra (a hi‘o 2 Nephi 9:7–9).

Area râ, no te paari rahi o to tatou Metua i te Ao ra ua faaineine oia i te hoê opuaraa faahiahia mau e te aroha no te faaora ia tatou i te pohe tino e te pohe varua. Ua faanahonaho oia i te hoê Faaora ia haere mai i te ao nei no te faaora ia tatou i ta tatou mau hara e i te pohe atoa ho‘i. No ta tatou mau hara e no te paruparu ho‘i o to tatou tino tahuti nei, e ore roa e ti‘a ia tatou ia faaora ia tatou iho (a hi‘o Alama 34:10–12). Te taata e riro ei Faaora no tatou, ua titauhia ïa ia riro ei taata hara ore e ia mau oia i te mana i ni‘a i te pohe.

O te Mesia ana‘e te ti‘a ia faatusia no ta tatou mau hara

  • No te aha o Iesu Mesia ana‘e te taata e ti‘a ia faatusia no ta tatou mau hara ?

E rave rahi te tumu i riro ai Iesu Mesia ana‘e ei Faaora no tatou. Hoê o te tumu maori râ, ua ma‘iti te Metua i te Ao ra Ia’na ei Faaora. Oia te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua, e no reira ua roaa Ia’na te mana i ni‘a i te pohe. Ua faaite mai Iesu e: « O vau e horo‘a i to‘u ora, e a rave faahou atu ai. Aore roa e taata e riro ai ia haru, na‘u ihora e horo‘a noa’tu. E ti‘a ia‘u ia horo‘a, e e ti‘a ho‘i ia‘u ia rave faahou » (Ioane 10:17–18).

Ua riro atoa o Iesu ei Faaora no tatou no te mea Oia ana‘e te taata i ora i ni‘a i te fenua nei ma te hara ore. Na te reira ïa i faariro Ia’na ei tusia ti‘amâ no te aufau i te mau hara a vetahi ê ra.

Ua mauiui e ua pohe o Iesu ei tusia no ta tatou mau hara

  • Ia tai‘o outou i teie tuhaa, a feruri na e, tei roto outou iho i te Aua o Getesemane e aore ra i mua i te satauro ei ite no te mauiui o Iesu Mesia.

Ua faatusia te Faaora no ta tatou mau hara na roto i te mamaeraa i Getesemane e na roto i te horo‘araa i To’na ora i ni‘a i te satauro. Eita e ti‘a ia tatou ia ite hope roa i To’na mauiui no ta tatou mau hara atoa. I roto i te Aua o Getesemane, no te teimaha o ta tatou mau hara, ua oto roa Oia e ua tahe a‘era te toto na te mau poa atoa (a hi‘o PH&PF 19:18–19). I muri a‘e, a tarere noa ai Oia i ni‘a i te satauro, ua pohe Iesu i te pohe mamae rahi na roto i te raveraa hanohano a te taata.

E here rahi to Iesu ia tatou, i mamae ai Oia i te varua e i te tino no tatou ! E here rahi atoa to to tatou Metua i te Ao ra i tono mai ai Oia i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi ia mauiui e ia pohe no te toe‘a o Ta’na ra mau tamarii. « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia’na ra, ia roaa râ te ora mure ore » (Ioane 3:16).

Na te Taraehara e te Ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia e horo‘a mai i te Ti‘a-faahou-raa i te mau Taata atoa ra

I te toru o te mahana i muri a‘e i to’na faasatauro-raa-hia, ua rave faahou atu Iesu i To’na ra tino e riro maira ei taata matamua o tei ti‘afaahou mai. I te haereraa mai To’na mau hoa e hi‘o Ia’na, ua parau atu na melahi tia‘i menema ia ratou, « Aore oia i ô nei, ua ti‘a faahou a‘e nei ïa, ta’na i faaite atea maira » (Mataio 28:6). Ua tomo faahou mai To’na varua i roto i To’na ra tino, e e ore roa ïa e faataa ê-faahou-hia.

No reira, ua upooti‘a te Mesia i ni‘a i te pohe tino nei Na roto i Ta’na taraehara, e ti‘a faahou te mau taata atoa o te fanauhia mai i ni‘a i te ao nei. (a hi‘o 1 Korinetia 15:21–22). Mai ia Iesu ho‘i ti‘a faahou ra, oia atoa to tatou varua i te tahoê-faahou-hia i to tatou tino, « ia ore ratou e pohe faahou … , e ore e faataa-ê-faahou-hia » (Alama 11:45). E parauhia taua huru nei te tahuti ore. E hope paatoa te taata i ora na i te ti‘a faahou. « te taata paari e te taata apî, te tĭtĭ e te ti‘amâ, te tane e te vahine, te feia ino e te feia parau ti‘a » (Alama 11:44).

  • E mea nahea to outou iteraa no ni‘a i te Ti‘a-faahou-raa i te tautururaa ia outou ?

Na Roto i te Taraehara e Ti‘a i te Feia tei Ti‘aturi i te Mesia ia Faaorahia i ta Ratou mau Hara.

  • A feruri e mea nahea te parabole i roto i teie tuhaa i te tauturu ia tatou ia maramarama i te parau o te Taraehara. I roto i to tatou oraraa, o vai te faahoho‘ahia nei i teie mau taata i roto i te parabole ?

Na roto i te Taraehara a te Faaora ua ti‘a ia tatou ia upootia i ni‘a i te pohe varua. Noa’tu e, e ti‘a faahou mai te mau taata, te feia ana‘e o te farii i te Taraehara o te faaorahia i te pohe varua (a hi‘o Te mau Hiro‘a Faaroo 1:3).

E farii tatou i te Taraehara a te Mesia na roto i te tuuraa i to tatou faaroo i roto Ia’na. Na roto i te reira faaroo, e tatarahapa tatou i ta tatou mau hara, e bapetizo, e farii i te Varua Maitai, e e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. E riro tatou ei mau pĭpĭ haapa‘o na Iesu Mesia. E faaorehia ta tatou mau hara e e tamahia tatou i ta tatou mau hara, e ineine tatou no te ho‘i e ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra e a muri noa’tu.

Te parau mai nei te Faaora ia tatou e, « No te mea inaha, ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae … ia au i ta‘u i faaoroma‘i ra » (PH&PF 19:16–17). Ua haapa‘o te Mesia i Ta’na tuhaa ia faatusia Ia’na no ta tatou mau hara. No te haafaufaa hope roa i to’na Taraehara i roto i to tatou oraraa, e mea ti‘a ia tatou ia faaitoito i te faaroo Ia’na e ia tatarahapa i ta tatou mau hara.

Ua horo‘a mai o Boyd K. Packer Peresideni no te Tino Ahuru Ma Piti i teie faahoho‘araa i muri nei no te faaite e, nahea te Taraehara a te Mesia ia faaora ia tatou i te hara mai te mea e e haapa‘o tatou i ta tatou tuhaa.

« Te hinaaro nei au e faati‘a’tu ia outou i te hoê aamu – e parabole teie.

« Te vai ra hoê taata tei hinaaro roa i te hoê mea. Mai te mea ra e, aita e mea faufaa’tu i roto i to’na oraraa . No te faatupu i to’na hinaaro, ua rave oia i te hoê tarahu rahi.

« Ua faaarahia ia’na no ni‘a i te raveraa i taua tarahu ra, e no ni‘a ihoa râ i te taata ta’na i aitarahu. Tera râ mai te huru ra e, e mea faufaa roa no’na ia rave i te mea ta’na i hinaaro e ia roaa te mea ta’na i hinaaro i teie ihoa taime. Ua papû roa ia’na e nehenehe ta’na e aufau amuri a‘e.

« No reira ua tarima oia i te hoê parau faaau. E aufau oia i te reira ia tae i te hoê taime. Aita oia i haapa‘o rahi roa i te reira, no te mea, mai te huru ra e, mea atea roa te mahana faaho‘iraa. Ua roaa ia’na i teie nei te mea ta’na i hinaaro, e tera ïa te mea faufaa roa.

« Ua haamana‘o râ oia i te tahi mau taime i te taata i aitarahuhia, e ua tamata oia i te aufau rii atu ia’na i tera taime e tera taime, ma te feruri e eita te mahana o tei faataahia no te aufau hope roa e tae mai.

« Tera râ, ua tae mai taua mahana ra, e ua tae i te taime no te aufau i te tarahu. Aita te tarahu i hope roa i te aufauhia. Ua haere mai te taata i aitarahuhia e ua titau mai ia aufau-pee-roa-hia ta’na moni.

« I reira noa to’na iteraa e, e mana to te taata i aitarahuhia eiaha i te rave noa i ta’na mau tao‘a atoa, e mana atoa râ to’na no te tuu ia’na i roto i te fare tape‘araa.

«Ua fa‘i atu ra oia e, ‘aita ta‘u e nehenehe e aufau ia oe, no te mea aita to‘u e mana no te rave i te reira.’

« Na ô atu ra te taata i aitarahuhia e, ‘e faaohipa ïa taua i te parau faaau, e rave i ta oe mau tao‘a, e e haere oe i roto i te fare auri. Ua farii oe i te reira. Na oe i ma‘iti. Ua tarima oe i te parau faaau, e i teie nei, e mea ti‘a ia faaohipahia te reira.‘

« Ua taparu atu ra te taata tarahu ‘aita anei e ti‘a ia oe ia faaroa â te taime, e aore râ, ia faaore roa i te tarahu’ ‘A imi na oe i te tahi rave‘a ia tape‘a noa vau i ta‘u mau tao‘a e eiaha e haere i roto i te fare auri. E mea papû e te ti‘aturi nei oe i te aroha ? Aita anei e aroha to roto ia oe ?’

« Pahono maira te taata i aitarahuhia, ‘ No te hoê noa pae te aroha pauroa te taime. O oe ana‘e ta’na e haapa‘o. Mai te mea e, e faaite au i te aroha ia oe, eita ïa vau e aufauhia. Ta‘u e titau nei o te parau ti‘a ïa. Ua ti‘aturi anei oe i te parau ti‘a ?’

« Na ô a‘e ra te taata tarahu e, ‘ua ti‘aturi au i te parau ti‘a i te taime a tarima ai au i te parau faaau.’ ‘Tei to‘u pae te reira i taua taime ra, no te mea ua feruri au e, e paruru te reira ia‘u. I taua taime ra, aita ïa vau i titau i te aroha, e aita atoa vau i mana‘o e, e titau vau i te reira i te hoê taime. Ua feruri au e, e tavini te parau ti‘a ia taua toopiti atoa .‘

« Pahono maira te taata i aitarahuhia, ‘Te parau ti‘a teie e titau nei ia aufau oe i te parau faaau e aore râ, ia faautu‘ahia oe.’ « Tera te ture. Ua farii na oe i te reira e o tera ïa to’na raveraa. Eita te aroha e eia i te parau ti‘a.‘

« Teie ïa to raua huru: Hoê te haapa‘o nei i te parau ti‘a, e hoê te taparu nei i te aroha. Aita e rave‘a no te faaafaro i te reira maori râ, ia tuu te tahi ia’na i raro.

Na ô atu ra te taata tarahu e, ‘mai te mea e, aita oe e faaore i te tarahu aore ïa oe e aroha.

« Pahono maira te tahi, ‘mai te mea e, e na reira vau, aita ïa e parau ti‘a.’

« Mai te huru ra e, aita e ti‘a ia haapa‘ohia na ture toopiti nei. E na parau mure ore ho‘i teie e tito nei te tahi i te tahi. Aita anei e ti‘a ia haapa‘ohia te parau ti‘a e te aroha atoa ?

« Te vai ra hoê rave‘a ! E nehenehe e faati‘a i te parau ti‘a e ia faaite i te aroha – tera râ, e titauhia te tahi taata ê atu. Tupu atu ra mai te reira i teie taime.

« E hoa to te taata tarahu. Ua haere mai oia e tauturu. Ua matau maitai oia i te taata tarahu. Ua matau oia ia’na ei taata mana‘o potopoto. Ua feruri oia e, e maamaa to teie taata i te tuuraa ia’na i roto i teie huru ati. Noa’tu râ i te reira ua hinaaro oia e tauturu ia’na no te mea ua here oia ia’na. Ua ti‘a oia i ropu ia raua, e ua hi‘o atura i ni‘a i te taata i aitarahuhia ra, e pŭpŭ atu ra i teie mana‘o.

« ’E aufau vau i te tarahu mai te mea e e faati‘amâ oe i to‘u hoa i ta’na parau faaau ia oe ra, ia ti‘a ia’na ia tape‘a noa i ta’na mau tao‘a, e eiaha ho‘i e haere i te fare tape‘araa.‘

« A feruri noa ai te taata tei aitarahuhia i ni‘a i taua mana‘o ra, ua parau faahou atura te taata arai e, ‘Ua titau oe i te parau ti‘a. Aita e ti‘a ia’na ia aufau, no reira, na‘u ïa e aufau. Ua haapa‘ohia ta oe titauraa, e aita e ti‘a ia oe ia titau faahou. E ere ïa i te mea tano.‘

« E ua farii a‘e ra te taata i aitarahuhia.

« Ua fariu atu ra te arai i ni‘a i te taata tarahu. ‘Mai te mea e, e aufau vau i ta oe tarahu, e farii anei oe ia‘u ei taata aitarahuhia e oe ?’

«Ua ta‘i te taata tarahu ‘E, E.’ ‘Ua faaora oe ia‘u i te fare tape‘araa e ua aroha mai oe ia‘u.‘

Na ô maira te taata horo‘a e, ‘e aufau mai oe i ta oe tarahu ia‘u e na‘u e faataa i te mau ture. E ere i te mea ohie, e nehenehe râ. E horo‘a vau i te hoê rave‘a. Aita e titauhia ia oe ia haere i te fare auri.‘

« E mea na reira ïa te taata tei aitarahuhia i aufau-pee-roa-hia ai. Ua faati‘ahia to’na hinaaro. Aore hoê parau faaau i ofatihia.

« E te taata tarahu ra, ua roaa atoa te aroha ia’na. Ua haapa‘ohia na ture toopiti. Au a‘e te arai, ua farii te parau ti‘a i ta’na tuhaa taatoa, e ua haapa‘o-hope-roa-hia te aroha » (i roto i te Conference Report, Eperera 1977, 79–80; or Ensign, Me 1977, 54–55).

Ua riro ta tatou mau hara ei tarahu varua na tatou. Ahiri aita o Iesu Mesia, to tatou Faaora e te Arai, e titauhia ïa ia tatou paatoa ia aufau i ta tatou mau hara na roto i te fariiraa i te pohe pae varua. Area râ, na roto Ia’na, mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou tuhaa, oia ho‘i, ia tatarahapa e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e ti‘a ïa ia tatou ia ho‘i faahou e ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra.

E mea faahiahia mau i te mea e ua horo‘a mai te Mesia ia tatou i te hoê rave‘a ia faaorahia tatou i ta tatou mau hara. Ua parau mai Oia e:

« Inaha, i haere mai nei au i roto i teie nei ao … e faaora i to te ao i ta ratou mau hara.

« No reira, o te tatarahapa e te haere mai ia‘u mai te tamarii aruaru ra, o ta‘u ïa e ite, mai ia ratou ho‘i to te Basileia o te Atua. Inaha, no ratou i pŭpŭ ai au i to‘u tino, e rave faahou ai au i te reira; no reira a tatarahapa, e haere mai ia‘u e to te hopea mai o te fenua nei, e e faaorahia outou » (3 Nephi 9:21–22).

  • A feruri e nahea e ti‘a ai ia outou ia faaite i te aau mehara no te horo‘a o te Taraehara.

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a

Nene’i