Books and Lessons
Pene 23: Te Oro‘a Mo‘a


Pene 23

Te Oro‘a Mo‘a

Hōho’a
Jesus Christ depicted preparing the sacrament for the Last Supper.

Ua Tuu mai te Mesia i te Oro‘a Mo‘a

  • Eaha ta te mau tapa‘o o te oro‘a mo‘a e haapii mai nei no ni‘a i te Taraehara a Iesu Mesia ?

Te hinaaro nei to tatou Faaora ia haamana‘o tatou i Ta’na tusia taraehara rahi e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa. No te tauturu ia tatou ia rave i te reira, ua faaue mai Oia ia tatou ia haaputuputu pinepine e ia rave i te oro‘a mo‘a.

E oro‘a te oro‘a mo‘a no te autahu‘araa mo‘a o te tauturu ia tatou ia haamana‘o i te Taraehara o te Faaora. I roto i te taime o te oro‘a mo‘a, e amu tatou i te faraoa e e inu i te pape. E rave tatou i te reira ei haamana‘oraa i To’na tino e To’na toto, Ta’na i horo‘a ei tusia no tatou. Ia amu tatou i te oro‘a mo‘a, te faaapî ra ïa tatou i te mau fafauraa mo‘a i mua i to tatou Metua i te Ao ra.

Na mua rii noa a‘e i To’na faasatauro-raa-hia, ua haaputuputu Iesu i Ta’na mau Aposetolo i piha‘i iho Ia’na i roto i te hoê piha i te tahu‘a i ni‘a. Ua ite Oia e, ua fatata te taime e pohe ai Oia i ni‘a i te satauro. Teie te taime hopea e putuputu ai Oia i piha‘i iho i teie mau taata herehia hou To’na poheraa. Ua hinaaro Oia ia haamana‘o tamau noa ratou Ia’na ia roaa noa ho‘i te puai e te faaroo ia ratou.

No te tauturu ia ratou ia haamana‘o, ua tuu mai Oia i te oro‘a mo‘a. Ua vavahi Oia i te faraoa e ua haamaitai ihora. Na ô a‘e ra, « A rave, a amu; o ta‘u tino teie e horo‘ahia na outou nei e na reira outou ei haamana‘oraa ia‘u » (Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 26:22). E oti a‘e ra te reira, rave iho ra Oia i te au‘a uaina, haamaitai ihora, e horo‘a’tura i Ta’na ra mau Aposetolo ia inu ratou ra, e na ô atu ra, « Ei haamana‘oraa teie i to‘u toto … , i haamaniihia no te taata e rave rahi tei ti‘aturi i to‘u nei i‘oa, ia matara ta ratou ra mau hara » (Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 26:24; a hi‘o atoa Mataio 26:26–28; Mareko 14:22–24; Luka 22:15–20).

I muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa, ua haere te Faaora i te fenua Amerika e ua haapii atu i te Ati Nephi i teie nei â oro‘a (a hi‘o 3 Nephi 18:1–11; 20:1–9). I muri a‘e i te faaho‘i-faahou-raa-hia mai te Ekalesia i te mau mahana hope nei, ua faaue faahou mai â Iesu i To’na mau taata ia amu i te oro‘a mo‘a ei haamana‘oraa Ia’na, ma te parau mai e, « E mea ti‘a i to te Ekalesia ia tairuru pinepine mai ia amu i te pane e te uaina, ei haamana‘oraa i te Fatu ra o Iesu » (PH&PF 20:75).

Nahea ia Faatere i te Oro‘a Mo‘a

Ua faaite papû mai te mau papa‘iraa mo‘a i te raveraa ti‘a no te faatereraa i te oro‘a mo‘a. E tairuru te mau melo no te Ekalesia i te mau Sabati atoa no te haamori e no te amu i te oro‘a mo‘a (a hi‘o PH&PF 20:75). Na te feia tei mau i te mana autahu‘araa ti‘a e faatere i te oro‘a mo‘a. E vavahi te tahu‘a e aore râ, te melo o te Autahu‘araa a Melehizedeka i te pane, e tuturi oia i raro, e e haamaitai oia i te reira (a hi‘o PH&PF 20:76). I reira te diakono e aore râ, te tahi atu melo o te autahu‘araa e opere ai i te pane o te oro‘a mo‘a i to te amuiraa. I muri iho, e haamaitai te tahu‘a e aore râ, te melo o te Autahu‘araa a Melehizedeka i te pape, e i reira atoa e operehia’tu ai na te mau melo. Ua horo‘a Iesu i te uaina i Ta’na mau pĭpĭ i te taime a tuu mai ïa Oia i te oro‘a mo‘a. Area râ, i roto i te heheuraa o te mau mahana hopea nei, ua parau mai Oia e, aita e hi‘oraa eaha ta tatou e amu e e inu i roto i te oro‘a mo‘a, tei titauhia maori râ, ia haamana‘o tatou Ia’na (a hi‘o PH&PF 27:2–3). I teie mahana, te inu nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te pape eiaha râ te uaina.

Ua heheu mai Iesu i te mau parau ti‘a no na pure toopiti o te oro‘a mo‘a. E faaroo maitai tatou i teie na pure nehenehe mau e e tamata ho‘i i te hi‘o e, eaha ta tatou e fafau nei e eaha o tei fafauhia mai ia tatou. Teie te pure e horo‘ahia no te haamaitai i te pane:

« E te Atua, te Metua Mure Ore, te ani atu nei matou ia oe na roto i te i‘oa o to Tamaiti, o Iesu Mesia, e haamaitai mai e e haamo‘a mai i teie pane na te mau varua atoa o te rave mai nei, ia amu ratou i te reira mai te haamana‘o i te tino o to Tamaiti ra, e ia faaite ratou ia oe, e te Atua, te Metua Mure Ore, e ti‘a ia ratou ia rave i te i‘oa o to Tamati i ni‘a iho ia ratou, e i te haamana‘o â Ia’na e amuri noa’tu, ma te haapa‘o maitai i Ta’na mau faaue Ta’na i tuu mai ia ratou ia vai noa to’na Varua i roto ia ratou e amuri noa’tu. Amene » (PH&PF 20:77).

Teie te pure tei horo‘ahia no te haamaitai i te pape:

« E te Atua, te Metua Mure Ore, te ani atu nei matou ia oe na roto i te i‘oa o to Tamaiti o Iesu Mesia, e haamaitai mai e e haamo‘a mai i teie nei uaina (pape) na te mau varua atoa o te inu mai nei, ia inu ratou i te reira ma te haamana‘o i te toto o to Tamaiti, i haamaniihia no ratou ra, ia faaite ratou ia oe, e te Atua, te Metua Mure Ore, e haamana‘o â ratou ia’na e amuri noa’tu, ia vai noa to’na Varua i roto ia ratou. Amene » (PH&PF 20:79).

E faaterehia te oro‘a o te oro‘a mo‘a ma te ohie e te tura.

  • A hi‘ohi‘o maitai i na pure o te oro‘a mo‘a. A feruri i te auraa o te parau tata‘itahi.

Te mau Fafauraa ta Tatou e Faaapî i te Taime o te Oro‘a Mo‘a

  • Eaha te mau fafauraa ta tatou e faaapî i te taime o te oro‘a mo‘a ? Eaha te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau mai ia tatou ia haapa‘o tatou i te reira mau fafauraa ?

I te mau taime atoa e amu tatou i te oro‘a mo‘a, te faaapî ra ïa tatou i te mau fafauraa i mua i te Fatu. Te fafauraa o te hoê ïa euheraa mo‘a i rotopu i te Fatu e Ta’na mau tamarii. Ua faaite maramaramahia te mau fafauraa ta tatou e rave i roto i na pure o te oro‘a mo‘a. E mea faufaa ia ite eaha te reira mau fafauraa e eaha to ratou auraa.

E fafau tatou e, e rave mau tatou i te i‘oa i Iesu Mesia i ni‘a iho ia tatou. Na roto i te reira te faaite ra ïa tatou i to tatou hinaaro ia itehia tatou ei mau taata No’na e no Ta’na Ekalesia. Te fafau ra tatou e, e tavini tatou Ia’na e i to tatou mau taata tupu. Te fafau ra tatou e, eita tatou e faatae mai i te haama e aore râ, te faaino i ni‘a i taua i‘oa ra.

E fafau tatou e haamana‘o tamau noa tatou ia Iesu Mesia. To tatou mau mana‘o taatoa, to tatou mau feruriraa, e ta tatou mau ohipa, Na’na ïa e na Ta’na misioni e faaruru mai.

E fafau tatou e haapa‘o tatou i Ta’na mau faaueraa.

E rave tatou i te reira mau hopoi‘a i ni‘a ia tatou iho a bapetizohia ai tatou (a hi‘o PH&PF 20:37; Mosia 18:6–10). No reira, ia amu tatou i te oro‘a mo‘a, te faaapî ra ïa tatou i te mau fafauraa ta tatou i rave i te taime a bapetizohia ai tatou. Ua horo‘a mai Iesu i te hoho‘a no te amuraa i te oro‘a mo‘a (a hi‘o 3 Nephi 18:1–12) ma te parau mai e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i taua hoho‘a ra, ma te tatarahapa i ta tatou mau hara e te ti‘aturi i To’na i‘oa, e matara ta tatou mau hara (a hi‘o Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 26:24).

Ua fafau mai te Fatu e, mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa, e vai noa To’na Varua i roto ia tatou. Te taata e arata‘ihia e te Varua, e roaa ïa ia’na te ite, te faaroo, te mana, e te parau ti‘a no te farii i te ora mure ore.

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te haamana‘o i teie mau fafauraa i roto i te roaraa o te hepetoma ?

To Tatou Huru a Rave ai Tatou i te Oro‘a Mo‘a

  • Nahea tatou ia faaineine ia tatou no te amu i te oro‘a mo‘a ? Eaha te mea e ti‘a ia tatou ia feruri i te taime o te oro‘a mo‘a no te tauturu ia tatou ia haamana‘o i te Taraehara o te Faaora ?

Hou a amu ai tatou i te oro‘a mo‘a, e faaineine tatou ia tatou i te pae varua. Ua haapapû maitai mai te Fatu e, eiaha roa te hoê taata e amu i te oro‘a mo‘a ma te ti‘amâ ore. Te auraa ra, e tatarahapa tatou i ta tatou mau hara hou a amu ai i te oro‘a mo‘a. Te na ô ra te parau i papa‘ihia ra, « Mai te mea ua hapa te hoê ra eiaha ïa oia ia amu i te reira e tae noa’tu i te taime oia e tatarahapa ai » (PH&PF 46:4). Ua haapii te Fatu i Ta’na na pĭpĭ Ati Nephi hoê ahuru e ma piti, « Eiaha outou e faati‘a ma te ite i te taata ia rave i tau tino e tau toto ma te au ore, a opere ai outou i te reira; o tei amu ho‘i, e o tei inu i ta‘u tino e i ta‘u toto ma te au ore ra, ua amu ïa e ua inu i te pohe no to’na varua » (3 Nephi 18:28–29).

I te taime no te oro‘a mo‘a e iriti tatou i rapae i to tatou feruriraa i te mau mana‘o no te mau mea o te ao nei. Ei aau pure e te faatura to tatou e ti‘a ai. E feruri tatou i te Taraehara o to tatou Faaora e ia faaite i te aau mehara no te reira. E hi‘opo‘a tatou i to tatou oraraa e e imi i te mau rave‘a no te haamaitai i te reira. E hi‘opo‘a atoa tatou i to tatou hinaaro papû ia haapa‘o i te mau faaueraa.

Aita i titauhia ia tatou ia maitai roa hou a amu ai i te oro‘a mo‘a, ei varua tatarahapa râ to tatou i roto i to tatou aau e ti‘a ai. Na te huru o to tatou varua a amu ai tatou i te oro‘a mo‘a, e faataa i te huru o te iteraa e roaa ia tatou. Mai te peu e, e amu tatou i te oro‘a mo‘a ma te aau mâ, e roaa ïa ia tatou te mau haamaitairaa ta te Fatu i fafau mai.

  • I to outou mana‘oraa no te aha te amuraa i te oro‘a mo‘a ma te ti‘amâ e faarahi ai i to tatou puai pae varua ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i