Books and Lessons
Pene 40: Te Ohipa Hiero e te Aamu Utuafare


Pene 40

Te Ohipa Hiero e te Aamu Utuafare

Hōho’a
The east spires of the Salt Lake Temple with the Angel Moroni and clouds in the sky.

Te Hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia Ho‘i Faahou Ta’na mau Tamarii Ia’na ra

Na te Taraehara a Iesu Mesia e haapapû mai ia tatou e, e ti‘afaahou tatou e e ora e amuri noa’tu. Tera râ, mai te mea e, e ora tatou e amuri noa’tu i roto e to tatou utuafare i mua i te aro o te Metua i te Ao ra, ua titauhia ia tatou ia rave i te mau mea atoa ta te Faaora i faaue mai ia tatou ia rave. Oia ho‘i, ia bapetizohia e ia haamauhia e ia farii i te mau Oro‘a o te hiero.

Ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ua bapetizohia tatou tata‘itahi e ua haamauhia e te hoê taata tei mau i te mana autahu‘araa ti‘a. E haere atoa tatou tata‘itahi i te hiero no te farii i te mau Oro‘a faaora o te autahu‘araa e ravehia i reira. Tera râ, e rave rahi o te mau tamarii a te Atua aita ratou i farii i te reira rave‘a. Ua ora ratou i te hoê tau e aore râ, i te hoê fenua aita ratou i farii i te evanelia.

Te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia ho‘i Ta’na mau tamarii paatoa e ora i piha‘i iho Ia’na. No ratou o tei pohe ma te ore i bapetizohia e aore râ, i farii i te mau Oro‘a o te hiero, ua horo‘a mai Oia i te hoê rave‘a ia tupu te reira. Ua ani mai Oia ia tatou ia rave i te mau Oro‘a no to tatou mau tupuna i roto i te mau hiero.

Te mau Hiero o te Fatu

  • No te aha e mea faufaa te mau hiero i roto i to tatou oraraa ?

Ua riro te mau hiero a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei mau fare taa ê tei haamaitaihia ei fare no te Fatu. E haere te mau melo ti‘amâ o te Ekalesia i reira no te farii i te mau Oro‘a mo‘a e ia rave i te mau fafauraa e te Atua. Mai te bapetizoraa, e mea faufaa te reira mau oro‘a e te reira mau fafauraa no to tatou faaoraraa. E ravehia te reira i roto i te mau hiero o te Fatu.

E haere atoa tatou i te hiero no te haapii hau atu no ni‘a i te Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia. E roaa ia tatou te iteraa maitai a‘e no ni‘a i to tatou tumu i roto i te oraraa nei e no ni‘a i to tatou auraa e te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia. E haapiihia tatou i te parau no to tatou oraraa hou te tahuti nei, te auraa o te oraraa i ni‘a i te fenua nei, e te oraraa i muri a‘e i te pohe.

E Taati te mau Oro‘a Hiero i te mau Utuafare e amuri Noa’tu

  • Eaha te auraa no te parau ra, ia taatihia ?

E ravehia te mau Oro‘a hiero atoa na roto i te mana o te autahu‘araa. Na roto i te reira mana, te mau Oro‘a e ravehia ai i ni‘a i te fenua nei e taatihia ïa, e aore râ, e natihia ai, i te ra‘i ra. Ua haapii te Faaora i Ta’na mau Aposetolo, « Ta oe e haamau i raro nei, e haamau-atoa-hia ïa i te ao » (Mataio 16:19; a hi‘o atoa PH&PF 132:7).

I roto ana‘e i te hiero e taati-amui-hia ai tatou ei utuafare e amuri noa’tu. Na te faaipoiporaa i roto i te hiero e tahoê i te hoê tane e te hoê vahine ei tane e ei vahine faaipoipo e amuri noa’tu mai te mea e, e faatura raua i ta raua mau fafauraa. Na te bapetizoraa e te taatoaraa o te tahi atu mau oro‘a e faaineine ia tatou no taua ohipa mo‘a ra.

Ia faaipoipohia te hoê tane e te hoê vahine i roto i te hiero, ta raua mau tamarii e fanauhia mai i muri a‘e e riro ïa ratou ei tuhaa no to raua utuafare mure ore. Te mau taata tei faaipoipohia i te tivira e nehenehe ta ratou e farii i te reira mau haamaitairaa na roto i te faaineineraa ia ratou e ta ratou mau tamarii ia haere i te hiero e ia taatihia te tahi i te tahi. Te mau metua e faaamu i te mau tamarii ma te haamanahia e te ture, e nehenehe ïa taua mau tamarii ra e taatihia i ni‘a ia ratou.

  • Eaha ta te tane e ta te vahine faaipoipo e rave no te haafaufaa i te mana o te taatiraa i roto i to raua faaipoiporaa ?

E Titau to Tatou mau Tupuna i ta Tatou Tauturu

  • Eaha ta tatou hopoi‘a i mua i to tatou mau tupuna tei pohe ma te ore e farii i te mau Oro‘a o te autahu‘araa ?

Ua faaipoipo o Mario Cannamela ia Maria Vitta i te matahiti 1882. Ua ora raua i Tripani, Italia, i reira to raua aupururaa i te hoê utuafare e ua ora amui e rave rahi matahiti nehenehe. Aita o Mario e o Maria i faaroo i te parau o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai i te tau a ora noa ai raua. Aita raua i bapetizohia. Aita raua i fana‘o i te haere i te hiero e ia taatihia ei utuafare mure ore. Ia pohe raua, ua hope atoa to raua faaipoiporaa.

Hau atu i te hoê tenetere i muri mai, ua tupu te hoê putuputuraa rahi. Ua haere te mau huaai a Mario e a Maria i te Hiero no Los Angeles, i reira te hoê hina e ta’na vahine tuturiraa i te fata ei mono no te taatiraa o Mario e o Maria. Ua tahe to raua roimata i te fariiraa i te oaoa o Mario e o Maria.

E rave rahi to tatou mau tupuna tei pohe ma te ore e faaroo i te evanelia a ora ai ratou i te fenua nei. Te ora nei ratou i teie nei i roto i te ao varua (a hi‘o i te pene 41 i roto i teie buka). E haapiihia ratou i te evanelia a Iesu Mesia i reira. Te feia tei farii i te evanelia te tia‘i nei ratou ia ravehia te mau Oro‘a hiero no ratou. Ia rave ana‘e tatou i te reira mau oro‘a i roto i te hiero no to tatou mau tupuna, e farii atoa tatou i to ratou oaoa.

  • Nahea te haapiiraa o te faaoraraa no te feia pohe i te faaite i te parau ti‘a o te Atua, To’na aroha e te maitai ?

  • E aha te mau iteraa tei roaa ia outou na roto i te raveraa i ohipa hiero no to outou mau tupuna ?

Aamu Utuafare Nahea – Tatou ia Haamata i te Tauturu i to Tatou mau Tupuna

  • Eaha te mau taahiraa tumu no te raveraa i te ohipa aamu utuafare ?

Te faaitoitohia nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia rave i te mau ohipa tuatapaparaa. Na roto i te reira mau ohipa, e haapii tatou no ni‘a i to tatou mau tupuna, ia ti‘a ia tatou ia rave i te mau Oro‘a no ratou. E toru taahiraa tumu i roto i te ohipa aamu utuafare:

  1. E imi o vai to tatou mau tupuna.

  2. E imi e, o vai te mau tupuna e ti‘a ia ravehia te mau Oro‘a hiero.

  3. Haapapû e ua ravehia te mau Oro‘a no ratou.

E rave rahi mau paroita e mau amaa e taata tauturu aamu utuafare to ratou o te nehenehe e pahono i te mau uiraa e e arata‘i ia tatou i roto i te mau rave‘a tauturu e titauhia. Mai te mea e, aita to te hoê paroita e aore râ, amaa e taata tauturu aamu utuafare, e nehenehe te episekopo e aore râ, te peresideni e horo‘a i te haamaramaramaraa.

Imi i to Tatou mau Tupuna

No te rave i te mau Oro‘a hiero no to tatou mau tupuna, e titauhia ia ite tatou i to ratou i‘oa. E rave rahi mau rave‘a tauturu e vai nei i teie mahana no te tauturu ia tatou ia imi i te i‘oa o to tatou mau tupuna.

Te hoê rave‘a maitai no te haamata i te haaputuputu i te haamaramaramaraa no ni‘a i to tatou mau tupuna, o te hi‘oraa ïa e, eaha te mau mea e vai ra i roto i to tatou iho fare. Te vai ra paha ta tatou mau parau fanauraa, faaipoiporaa, e aore râ, poheraa. E imi atoa tatou i te mau Bibilia utuafare, te mau aamu utuafare, e aore râ, te mau buka aamu. Taa ê atu i te reira, e nehenehe ta tatou e ani i te mau haamaramaramaraa a te fetii. Ia hope ta tatou haaputuputuraa i te mau haamaramaramaraa i roto i to tatou fare e mai roto mai i te mau tupuna, e nehenehe ta tatou e imi i te tahi atu mau rave‘a, mai te FamilySearch.org. E haere atoa tatou i roto i te hoê o te mau pû aamu utuafare a te Ekalesia.

Te rahiraa o te mau mea e roaa mai ia tatou, tei te huru ïa o te mau parau e vai ra. E riro e te tahi noa haamaramaramaraa te noaa mai ia tatou no ni‘a i te utuafare e ia ite-noa-hia mai te mau metua e te mau metua ruau. Mai te peu e, e apaparaa parau rahi ta tatou no ni‘a i te utuafare, e itehia paha ïa ia tatou te tahi atu mau tupuna no te mau u‘i i muri atu.

E tapa‘o tatou i te mau haamaramaramaraa i ni‘a i te mau api tuatapaparaa.

A Imi o vai te mau Tupuna e Ti‘a ia Ravehia te mau Oro‘a Hiero

Ua ravehia te mau Oro‘a hiero no te feia i pohe mai te mau mahana matamua mai o te Ekalesia. No reira, e riro e, ua oti te tahi mau oro‘a o to tatou mau tupuna i te ravehia. No te iteraa e, o vai te mau tupuna e ti‘a ia ravehia te oro‘a hiero, e nehenehe ta tatou e hi‘o i roto e piti vahi. I roto i ta tatou mau parau utuafare, e riro e, te vai ra te mau haamaramaramaraa no te ohipa i ravehia. Mai te mea e, aita, te vai ra ta te Ekalesia mau parau no te mau Oro‘a atoa tei ravehia i roto i te hiero. E nehenehe to outou taata haapa‘o aamu utuafare o te paroita e aore râ, o te amaa e tauturu ia outou i te imiraa i te reira.

Haapapû e ua Ravehia te mau Oro‘a

E rave rahi to tatou mau tupuna i roto i te ao varua e rû nei i te farii i to ratou mau oro‘a hiero. Ia itehia ia tatou te reira mau tupuna, e faanaho tatou i te raveraa i te reira ohipa no ratou

Te hoê o te mau haamaitairaa o te ohipa aamu utuafare tei roto ïa i te haereraa i te hiero e te raveraa i te mau Oro‘a ei mono no to tatou mau tupuna. E faaineine tatou ia tatou iho no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero ia ti‘a ia tatou ia rave i te reira ohipa, mai te mea e, e nehenehe. Mai te mea e, 12 matahiti to ta tatou mau tamarii e aore ra, hau atu, e nehenehe ratou e farii i te reira mau haamaitairaa na roto i te bapetizoraa e te haamauraa ia ratou no to ratou mau tupuna.

Mai te peu e, aita e ti‘a ia tatou ia haere i te hiero no te rave i te mau Oro‘a, e faanaho te hiero ia ravehia te mau Oro‘a na te tahi atu mau melo o te Ekalesia.

  • E mea nahea to te Fatu tauturaa ia outou e aore râ, i te mau melo o to outou utuafare i te imiraa i te haamaramaramaraa no ni‘a i to outou mau tupuna ?

Te Tahi atu mau Rave‘a no te Aamu Utuafare

  • Eaha te tahi mau rave‘a ohie no te hoê taata e rave rahi ta’na mau hopoi‘a, ia rave i te ohipa aamu utuafare ?

Taa ê noa’tu te raveraa i te mau Oro‘a hiero no te mau tupuna tei itehia ia tatou, ua rau te mau rave‘a e ti‘a ia tatou ia tauturu i te feia i roto i te ao varua. E titau tatou i te arata‘iraa a te Varua a feruri ai tatou na roto i te pure, i te ohipa te ti‘a ia tatou ia rave. Teie te mau ohipa e ti‘a ia tatou ia rave, ia au i to tatou huru:

  1. Haere pinepine i te hiero. I muri a‘e i to tatou haereraa i te hiero no tatou iho, e nehenehe ta tatou e rave i te mau Oro‘a faaora no vetahi ê e tia‘i ra i roto i te ao varua.

  2. A rave i te mau ma‘imiraa no te mau tupuna e ere i mea ohie ia ite ia ratou. E nehenehe te taata haapa‘o aamu utuafare e arata‘i ia tatou i roto i te mau rave‘a tauturu e vai ra.

  3. A tauturu i te ohipa faanahoraa parau a te Ekalesia. Na roto i teie faanahonahoraa, e faaineine te mau melo i te mau haamaramaramaraa no te tuatapaparaa o te faaohipahia i roto i te mau faanahoraa rorouira o te aamu utuafare a te Ekalesia. Na teie faanahoraa e faaohie i ta tatou ma‘imiraa i to tatou mau tupuna.

  4. Horo‘a i te mau haamaramaramaraa aamu utuafare i roto i te faanahoraa rorouira a te Ekalesia no te aamu utuafare. Tei roto i te reira faanahonahoraa te mau tuatapaparaa tei horo‘ahia mai e te taata na te ao atoa nei. E tauturu te reira i te taata ia horo‘a i ta ratou mau haamaramaramaraa utuafare. E nehenehe te taata haapa‘o aamu utuafare e horo‘a mai te mau haamaramaramaraa hau atu no ni‘a i te mau faanahonahoraa rorouira a te Ekalesia.

  5. E rave i te ohipa i roto i te mau faanahonahoraa utuafare. E rahi atu te ohipa ta tatou e rave no to tatou mau tupuna na roto i te rave-amui-raa e te tahi atu mau melo o te utuafare.

  • A feruri i te ohipa e ti‘a ia outou ia rave no te faananea’tu â i ta outou raveraa i te ohipa hiero e te aamu utuafare.

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i