Books and Lessons
Pene 5: Te Poieteraa


Pene 5

Te Poieteraa

Hōho’a
The Earth as seen from space.

Te Faanahonahoraa a te Atua no Tatou

  • No te aha i titauhia ai ia tatou ia haere mai i te fenua nei ?

A ora ai tatou ei mau tamarii varua i piha‘i iho i to tatou na metua i te ao ra, ua faaite maira to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i Ta’na opuaraa ia riro mai tatou mai Ia’na te huru. Ua piihua tatou i te oaoa a faaroo ai tatou i Ta’na faanahonahoraa (a hi‘o Ioba 38:7). Ua hinaaro tatou i te tahi mau iteraa apî. No te faatupuraa i teie mau mea, ua titauhia ia tatou ia haere ê atu mai mua’tu i te aro o to tatou Metua e ia farii i te tino tahuti. Ua titauhia te tahi atu vahi faaearaa no tatou i reira ho‘i tatou e faaineine ai ia riro mai Ia’na ra te huru. Ua parauhia to tatou faaearaa apî e fenua.

  • I to outou mana‘oraa eaha tatou i piihua ai i te oaoa i to tatou iteraa i te faanahoraa no te faaoraraa ?

Na Iesu i Hamani i te Fenua

Ua hamani Iesu Mesia i te ao nei e te mau mea atoa i roto ra. Ua hamani atoa Oia e rave rahi atu mau ao. Ua rave oia i te reira na roto i te mana o te autahu‘araa, i raro a‘e i te arata‘iraa a to tatou Metua i te Ao ra. Na ô maira te Atua te Metua, « e na‘u i hamani i te mau ao aore e hope ia tai‘ohia;… e na roto i te Tamaiti, oia ho‘i, i ta‘u Fanau Tahi i hamani ai au ia ratou » (Mose 1:33). Te vai atu ra te tahi mau faaiteraa ta tatou no ni‘a i teie parau mau. Ua ite o Iosepha Semita e o Sidney Rigdon ia Iesu Mesia i roto i te hoê orama. Ua faaite raua e « na’na, e na roto ia’na, e no’na ho‘i, te mau ao e hamanihia nei e i hamanihia na ho‘i, e te mau taata ho‘i no reira e mau tamaiti e e mau tamahine fanau ho‘i ratou no te Atua ra » (PH&PF 76:24).

Te Raveraa i te Poieteraa

  • Eaha te mau Ôpuaraa o te Poieteraa ?

Ua hamanihia te fenua e te mau mea atoa i ni‘a iho ra, i te pae varua hou a hamanihia ai i te pae tino nei (a hi‘oMose 3:5). A faaineine ai Oia no te hamani i te fenua, na ô atu ra te Mesia i te feia i piha‘iho Ia’na, « e haere tatou i raro, te vai ra ho‘i te area i reira,… e hamani tatou i te hoê ao ei parahiraa no ratou [te mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ao ra] » (Aberahama 3:24).

I raro a‘e i te arata‘iraa a te Metua, ua hamani e ua faanahonaho te Mesia i te fenua nei. Ua faataa ê oia i te maramarama e te pouiri ei ao e te pô. Ua hamani Oia i te mahana, te marama e te mau feti‘a. Ua faataa ê Oia i te mau pape e te fenua mâro ei mau moana e ei mau anava‘i e ei mau roto. Ua hamani oia i te fenua ma te nehenehe e te hotu. Ua hamani oia i te mau aihere, te mau tumu raau, te mau tiare, e te tahi atu mau huru raau atoa. Tei roto i te reira mau raau te mau huero o te faatupu mai i te mau raau apî. Hamani ihora Oia i te mau animala – te i‘a, te puaa, te mau manumanu rii, e te mau huru manu atoa. E ti‘a i teie mau animala ia fanau mai te au i to ratou iho ra huru.

I teie nei ua ineine te fenua no te farii i te hamaniraa rahi a‘e o te taata – atoa nei. E farii to tatou varua i te tino i‘o e te toto ia ti‘a ia’na ia ora i ni‘a i te fenua nei. « E ua parau atu ra vau, o te Atua, i ta‘u Fanau Tahi, ia‘u ra ho‘i oia mai te matamua mai â: E hamani taua i te taata ma to taua iho hoho‘a, ia au i to taua iho huru, e oia mau atu ra » (Mose 2:26). E mea na reira te tane matamua, o Adamu, e te vahine matamua, o Eva, i hamanihia ai e i horo‘ahia ai te tino tei hoho‘a i to to tatou na metua i te ra‘i ra. « I hamani oia ia’na ma te hoho‘a o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine » (Genese 1:27). Ia hope a‘e ra te mau hamaniraa a te Fatu, ua mauruuru Oia e ua hi‘o a‘e ra, e e mea maitai roa, e ua faaea ihora Oia no te hoê tau.

Te Faaite nei te mau Hamaniraa a te Atua i To’na Here

  • Nahea te mau hamaniraa a te Atua i te faaite e, ua here Oia ia tatou ?

I teie nei, te ora nei tatou i roto i teie ao nehenehe. A feruri na i te mahana, tei horo‘a mai ia tatou i te mahanahana e te maramarama. A feruri na i te ua, tei faatupu i te mau raau e tei tamâ e tei faahaumărû i te fenua. A feruri na i te au maitai ia faaroo i te hoê manu ia himene, e aore ra, i te hoê hoa ia ata. A feruri na i te nehenehe o to tatou tino – i te huru e ti‘a ai ia tatou ia rave i te ohipa, ia ha‘uti e ia faafaaea. Ia hi‘o ana‘e tatou i teie mau hamaniraa atoa, e haamata tatou i te ite i te paari mau, te puai, e te here o Iesu Mesia e to tatou Metua i te Ao ra. Ua faaite raua i te here rahi ia tatou na roto i te horo‘araa mai i te mau mea atoa e hinaarohia e tatou.

Ua hamani-atoa-hia te mau raau e te mau animala no te horo‘a mai ia tatou i te oaoa. Ua parau te Fatu e, « oia ïa, te mau mea atoa o tei tupu mai i roto i te fenua, i roto i te tau mau ra, ua hamanihia ïa no te maitai e te raveraa a te taata nei, no te haamauruuru i te mata e no te faatupu i te oaoa i roto i te aau; oia ïa, no te maa e no te ahu, no te tamata e no te hau‘a ho‘i, ia haapuai i te tino e ia faaitoito i te varua » (PH&PF 59:18–19). Noa’tu te rahi o te mau hamaniraa a te Atua, ua ite Oia ia ratou paatoa e ua here ho‘i ia ratou paatoa. Ua parau oia e, « ua tai‘ohia râ te mau mea atoa e au nei, na‘u ho‘i te reira, e ua ite au ia ratou » (Mose 1:35).

  • Eaha te tahi mau mea ta outou e au i roto i te mau hamaniraa a te Atua ?

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a

Nene’i