Books and Lessons
Pene 29: Te Ture a te Fatu no te Ora Maitai


Pene 29

Te Ture a te Fatu no te Ora Maitai

Hōho’a
A young girl eating an apple.

E Hiero to Tatou Tino no te Atua

Te hoê o te mau haamaitairaa rahi ta tatou i farii a haere mai ai tatou i te fenua nei o te hoê ïa tino tahuti. E mea titauhia te hoê tino tahuti no tatou no te riro mai mai to tatou Metua i te Ao ra te huru. No te faufaa rahi o to tatou tino, parau ihora te Fatu i te reira e hiero no te Atua (a hi‘o 1 Korinetia 3:16–17; 6:19–20). E mea mo‘a to tatou tino.

No te faufaa o to tatou tino, ua hinaaro to tatou Metua i te Ao ra ia haapa‘o maitai tatou i te reira. Ua ite Oia e e rahi a‘e to tatou oaoa, e e riro ho‘i tatou ei feia maitai a‘e, mai te mea e e feia tino maitai to tatou. E ti‘a i te Varua Maitai ia parahi i roto ia tatou mai te mea e, e mea mâ to tatou tino e to tatou feruriraa. Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e te farii nei tatou i te mau faahemaraa o te faaino i to tatou tino e aore râ, o te faaô i te mau mea ino i roto i te reira. No reira Oia i faaite mai ai ia tatou eaha te mau mea maitai no to tatou tino e eaha te mau mea ino. Ua papa‘ihia te pae rahi o te mau haamaramaramaraa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou no ni‘a i te tino maitai, i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Faufaa 89. Te parauhia nei taua heheuraa ra te Parau Paari.

Ua titauhia ia tatou ia haapa‘o i te Parau Paari e ti‘a ai ia tatou ia tomo i roto i te hiero. Ia ore tatou e haapa‘o i te Parau Paari, e faananaue atu te Varua o te Fatu ia tatou. Ia haaviivii tatou i te « hiero o te Atua », to tatou tino, te faaino nei ïa tatou ia tatou iho i te pae tino e i te pae varua ho‘i.

Ua Faauehia ia Tatou Eiaha e Tuu i te Tahi mau mea i roto i to Tatou Tino

  • Eaha ta te Fatu i faaue mai ia tatou eiaha e tuu i roto i to tatou tino ?

Ua faaue mai te Atua ia tatou eiaha e inu i te uaina e i te mau inu puai, oia ho‘i, te mau inu e ava to roto. Ua haapii mai te Peresideniraa Matamua e, e mea pinepine te mau inu puai i te faatupu i te ino te veve, te ma‘i e te ati pohe i roto i te utuafare. E mea pinepine te reira i te riro ei tumu no te ohipa haavare, te ereraa i te viivii ore e te ereraa i te feruriraa maitai. Ua riro ïa ei anatemaraa no te feia atoa e inu i te reira. (A hi‘o « Parau Poro‘i a te Peresideniraa Matamua », Improvement Era, Novema 1942, 686). Te mau metua vahine hapu o te inu i taua mau inu puai ra, e riro ratou i te faaino i te tino e te roro o ta ratou mau tamarii. E rave rahi ati pereoo o te tupu nei i te mau matahiti atoa, ua tupu ïa na roto i te mau taata inu ava.

Ua parau atoa mai te Fatu ia tatou e « e ere te avaava no te tino » (PH&PF 89:8). E mea ino roa te reira no to tatou tino e no to tatou varua. Eiaha tatou e puhipuhi i te avaava e aore râ, e amuamu i te avaava. Ua faaite mai te feia aravihi e e faatupu te avaava i te mau ma‘i e rave rahi, e e nehenehe atoa ho‘i e faaino i te mau aiu tei ore â i fanauhia mai.

Ua opani atoa mai te Fatu ia tatou ia faaohipa i te « mau inu ve‘ave‘a » (PH&PF 89:9). Ua parau mai te feia faatere no te Ekalesia e taua mau inu ve‘ave‘a ra, o te taofe ïa e te ti, tei roto ho‘i i te reira te mau raau ino. Eiaha roa tatou e inu i te mau inu e raau ino to roto.

Eiaha tatou e faaohipa i te raau taero maori râ, ei raau rapaau. Te vai ra te tahi mau raau taero ua hau atu i te ino i te ava e te avaava (tei riro atoa ei raau taero). Te feia e rave tano ore i te raau taero, e ti‘a ïa ia ratou ia ani i te tauturu, ia pure no te ani i te puai, e ia farerei i to ratou episekopo ia ti‘a hoi ia ratou ia tatarahapa hope roa e ia riro mai ei taata mâ.

Eiaha roa tatou e rave i te mau mea atoa ta tatou i ite e, e mea ino no to tatou tino. Eiaha roa tatou e rave i te mau mea e riro mai ei peu matauhia. E haapae atoa tatou i te amu rahi i te maa. Aita te Parau Paari e faaite mai nei ia tatou i te mau mea atoa e haapae e aore râ, e amu, te horo‘a mai nei râ te reira i te mau arata‘iraa. E ture faufaa roa no te pae tino nei. E ture maitai atoa no te pae varua. Ia haapa‘o tatou i te Parau Paari, e rahi atu to tatou puai i te pae varua. E tama tatou i to tatou tino ia ti‘a i te Varua o te Fatu ia parahi i roto ia tatou.

  • Eaha te tahi mau mea tei ore i faaite-papû-hia i roto i te Parau Paari tei titauhia ia tatou ia haapae ?

Ua Haapiihia ia Tatou e, e mea Maitai te tahi mau Mea no to Tatou Tino

  • Ia au i te Parau Paari, eaha te tahi mau mea ta te Atua i parau e, e mea maitai no tatou ?

E mea maitai te mau hotu, te mau pota, e te mau matie maitai no tatou. E faaohipa tatou i te reira ma te paari e te mauruuru.

Ua horo‘a-atoa-hia mai te i‘o o te mau manu e o te mau puaa ei maa na tatou. Area râ, e amu au noa tatou i te ina‘i (a hi‘o PH&PF 49:18; 89:12). E mea maitai atoa te i‘a no tatou.

E mea maitai te maa huero no tatou. E maitai taa ê no te sitona no tatou.

  • Nahea te faaohiparaa o teie mau mea i te haamaitai ia outou ?

E mea Faufaa te Ohipa, te Faafaaearaa e te Faaetaetaraa Tino

  • Eaha te parau no te ohipa, te faafaaearaa e te faaetaetaraa tino i roto i te ture a te Fatu no te ora maitai ?

Taa ê noa’tu i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 89, te faaite atoa mai nei te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e nahea ia riro ei taata tino maitai. Te parau mai nei te reira ia tatou e, « a faaore roa i te faaea ohipa ore noa; a faaore roa i te viivii; … a haapae i te taoto maoro a‘e i tei au i te tino; a haere vave atu i ni‘a i te ro‘i, ia ore outou ia rohirohi; a ti‘a vave mai i ni‘a i te po‘ipo‘i ra, ia faaitoitohia to outou mau tino e to outou mau feruriraa ho‘i» (PH&PF 88:124). Ua parau-atoa-hia mai tatou e, «E ti‘a ia oe ia haa e ia rave i ta oe mau ohipa atoa i na mahana e ono ra » (Exodo 20:9). Ua a‘o atoa mai te Fatu ia tatou eiaha ia rahi atu ta tatou ohipa i to tatou puai e vai ra (a hi‘o PH&PF 10:4).

Ua parau mai te hoê peropheta no te anotau hopea nei ia tatou ia tape‘a maitai noa i to tatou tino. Ua a‘o mai oia e, « E mea faufaa te tamaaraa maitai, te faaetaetaraa tino tamau e te taoto maite no te tino puai, mai te tai‘oraa tamau i te mau papa‘iraa mo‘a e te pure e faaitoito i te mana‘o e te varua » (Thomas S. Monson, i roto i te Conference Report, Atopa 1990, 60; e aore râ, Ensign, Novema 1990, 46).

Te mau Haamaitairaa i Fafauhia no te Haapa‘oraa i te Ture a te Fatu no te Ora Maitai

  • Eaha te mau haamaitairaa e roaa ia tatou ia haapa‘o ana‘e tatou i te Parau Paari ?

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i te mau ture no te ora maitai no te haapii ia tatou nahea ia aupuru i to tatou tino. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou i te mau ture a te Atua: « Aore hoê faaueraa tahuti noa ta‘u i horo‘a atu … , no te mea no te pae varua ta‘u mau faaueraa » (PH&PF 29:35). Te auraa ra, Ta’na mau faaueraa no to tatou huru tahuti nei, e riro atoa ïa ei maitai pae varua no tatou.

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture a te Fatu no te ora maitai e i te tahi atu mau faaueraa Ta’na, ua fafau mai te Fatu e, e haamaitai Oia ia tatou i te pae tino e i te pae varua ho‘i.

Ua fafauhia mai ia tatou te ora maitai i te pae tino nei. E na roto i taua ora maitai ra, e ti‘a ia tatou « ia horo e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu » (PH&PF 89:20). O teie ïa te hoê haamaitairaa rahi roa, area râ, ua hau atu i te rahi te mau haamaitairaa pae varua Ta’na i fafau mai ia tatou nei i te mau haamaitairaa pae tino.

Ua fafau mai ho‘i te Fatu ia tatou e « E itea ia tatou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra » (PH&PF 89:19). E haapii mai te Varua Maitai ia tatou i te mau parau mau faufaa rahi na roto i te heheuraa. Ua haapii mai te Peresideni Boyd K. Packer e: « E mauhaa to tatou tino tahuti no to tatou varua. I roto i taua heheuraa nehenehe o te Parau Paari ra, ua parauhia ia tatou e nahea ia paruru i to tatou tino i te mau mea viivii o te faaino, e te haamou roa atoa, i te mau uaua o te aparauraa varua. Ua riro te Parau Paari ei taviri no te heheuraa a te taata iho » (i roto i te Conference Report, Atopa 1989, 16; or Ensign, Novema 1989, 14).

Ua fafau atoa mai te Fatu e, e fariu ê atu te melahi o te pohe ia tatou. Ua parau mai te Peresideni Heber J. Grant e, « Mai te mea e, e hinaaro outou e o vau atoa nei i te mau haamaitairaa o te oraraa, o te oraraa maitai, o te tino e te mana‘o itoito; mai te mea e, e hinaaro tatou ia fariu ê atu te melahi o te pohe ia tatou, mai ta’na i na reira i te tau o te mau tamarii a Iseraela, e haapa‘o ïa tatou i te Parau Paari e ti‘a ai; i reira ho‘i te Atua e ruuruuhia ai, i reira tatou e farii ai i te haamaitairaa » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Heber J. Grant [2002], 192).

  • Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tauturu i te mau tamarii e i te feia apî ia haro‘aro‘a i te auraa mure ore o te Parau Paari ?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te mau melo o te utuafare e aore râ, i te mau hoa e fifi to ratou no te haapa‘o i te Parau Paari ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i