Books and Lessons
Pene 10: Te mau Papa‘iraa Mo‘a


Pene 10

Te mau Papa‘iraa Mo‘a

Hōho’a
A Chinese woman sitting at a table with scriptures open in front of her. She is using a highlighter to mark them.

Tei ia tatou nei te mau papa‘iraa mo‘a i teie mahana

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa ta tatou e fana‘o nei i teie mahana no te noaaraa ia tatou te mau papa‘iraa mo‘a ?

Ia parau ana‘e e aore ra ia papa‘i ana‘e te mau tavini o te Fatu i raro a‘e i te faaururaa a te Varua Maitai, e riro mai ta ratou mau parau ei mau papa‘iraa mo‘a (a hi‘o PH&PF 68:4). Mai mutaa iho mai â, ua faaue te Fatu i To’na mau peropheta ia papa‘i i Ta’na mau heheuraa e te mau ohipa Ta’na i rave i ni‘a i Ta’na mau tamarii. Ua parau Oia e: « Te faaue ra ho‘i au i te taata atoa i te pae i te hitia o te râ, e i te pae i te toaa o te râ, e i te pae i apatoerau, e i te pae i apatoa, e i te mau fenua moana ra ho‘i, ia papa‘i ratou i te mau parau ta‘u e parau atu ia ratou; na roto ho‘i i te mau buka i papa‘ihia ra, e haava vau i to te ao, te taata atoa e au i ta’na ra ohipa, mai ta tei papa‘ihia ra » (2 Nephi 29:11).

Te farii nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei e maha buka ei papa‘iraa mo‘a: te Bibilia, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau e te Buka Poe Tao‘a Rahi. Te parauhia nei taua mau buka ra, te mau papa‘iraa mo‘a a te Ekalesia. Te farii-atoa-hia nei te mau parau faauru a to tatou mau peropheta ora ei mau papa‘iraa mo‘a.

Te Bibilia

Te Bibilia e apaparaa papa‘iraa mo‘a ïa no ni‘a i te mau heheuraa a te Atua i te taata nei. E rave rahi tenetere i papa‘ihia ai teie mau papa‘iraa, mai te anotau o Adamu e tae roa’tu i te anotau a ora ai te mau Aposetolo a Iesu Mesia. Na te mau peropheta e rave rahi i papa‘i i te reira e tei ora i tera tau e tera tau i roto i te aamu o te ao nei.

E piti tuhaa i roto i te Bibilia: te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî. E rave rahi mau parau tohu i roto i te Faufaa Tahito tei tohu i te taeraa mai o te Faaora e te Taraehara. Te faaite mai nei te Faufaa Apî i te oraraa o taua Faaora ra e taua Taraehara ra, o Iesu Mesia. Te faaite atoa mai nei te reira i te faati‘araa o Ta’na Ekalesia i taua anotau ra. « Te ti‘aturi nei matou e, o te Bibilia ra o te parau ïa a te Atua, ia ti‘a te iriti-raa-hia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:8).

Na roto i te Peropheta Iosepha Semita, ua faaaano te Fatu i to tatou haro‘aro‘araa i te tahi mau parau i roto i te Bibilia. Ua faauru te Fatu i te peropheta Iosepha Semita ia faaho‘i faahou mai i te mau parau mau o te Bibilia tei mo‘e e aore râ tei tauihia te mau papa‘iraa tumu. Ua parauhia te reira mau faatiti‘aifaroraa faauruhia te Iritiraa a Iosepha Semita i te Bibilia. I roto i te Bibilia papa‘ihia e King James nene‘ihia e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te vai ra te tahi mau parau i iritihia mai no roto mai i te tatararaa a Iosepha Semita i roto i te mau api 797–813 e i roto i te mau nota i raro i te api.

Te Buka a Moromona

Te Buka a Moromona o te hoê ïa parau mo‘a o te mau taata tei ora i ni‘a i te fenua Amerika i roto i te area matahiti 2000 Hou te Mesia e i muri mai i te poheraa o te Mesia 400. Tei roto i te reira te îraa o te evanelia a Iesu Mesia (a hi‘o PH&PF 20:9; 42:12; 135:3). Te faaite mai nei te Buka a Moromona i te parau no te tere o Iesu Mesia i rotopu i te mau taata i te fenua Amerika i muri noa iho i To’na Ti‘a-faahou-raa.

Ua iriti o Iosepha Semita i te Buka a Moromona i roto i te reo Peretane na roto i te horo‘a e te mana o te Atua. Ua parau oia e, o te buka teie « tei hau roa i te ti‘a i te mau buka atoa i ni‘a i te fenua nei, e te ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapa‘oraa, e e faahatata roa’tu te hoê taata i te Atua na roto i te haapa‘oraa i te mau ture o te reira buka, i to te tahi atu mau buka » (omuaraa o te Buka a Moromona).

Ua tauturu te peresideni Ezra Taft Benson ia tatou ia ite e mea nahea te Buka a Moromona i riro ai ei ofa‘i tapea fana no ta tatou haapa‘oraa. Ua parau oia e:

« E toru mea tei faariro i te Buka a Moromona ei ofa‘i tape‘a fana no ta tatou haapa‘oraa. Te ofa‘i tape‘a fana ïa no to tatou iteraa i te Mesia. Te ofa‘i tape‘a fana ïa no ta tatou parau haapiiraa. Te ofa‘i tape‘a fana ïa no te iteraa papû.

« Te Buka a Moromona o te ofa‘i tape‘a fana ïa no to tatou iteraa ia Iesu Mesia, tei riro ho‘i ei ofa‘i tihi no te mau mea atoa ta tatou e rave. Te faaite nei te reira ma te puai e te papû maitai e, te vai mau nei Oia. …

« Te faaaano nei [te reira] i to tatou iteraa no ni‘a i te parau o te faaoraraa. …Ua papa‘ihia te Buka a Moromona no to tatou anotau. …E itehia i roto te arata‘iraa no te faaineine ia tatou no te Tae-piti-raa mai. …

« … Te haapii mai nei te Buka a Moromona ia tatou i te parau mau (e) te faaite nei i te Mesia. … Tera râ, te vai ra te tahi mea hau atu. Te vai ra hoê mana i roto i te reira buka o te haamata i te tahe mai i roto i to outou oraraa i te taime a haamata ai outou i te tuatapapa i te reira buka. E iteahia ia outou te mana rahi a‘e no te pato‘i i te faahemaraa. E itehia ia outou te mana no te ape i te oto. E itehia ia outou te mana no te haere tamau noa na ni‘a i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o. Ua parauhia te mau papa‘iraa mo‘a ‘te mau parau o te ora,’ e aita e vahi ê atu i ti‘a maitai ai teie nei parau maori râ i roto i te Buka a Moromona. … ‘E mea ti‘a i te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei ia faariro i te tai‘oraa i teie buka ei ohipa tamau na ratou i te taato‘araa o to ratou oraraa’ » (i roto i te Conference Report, Atopa 1986, 4–7; aore râ Ensign, Novema 1986, 5–7; faafaahitiraa a Marion G. Romney, i roto i te Conference Report, Eperera 1980, 90; aore râ Ensign, Me 1980, 67).

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau

Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau o te hoê ïa haaputuraa no te mau heheuraa o teie anotau. I roto i te tuhaa 1 o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, ua heheu mai te Fatu e, ua haapararehia teie nei buka i roto i te mau taata atoa o te fenua nei no te faaineine ia ratou i To’na taeraa mai:

« No reira e tae te reo o te Fatu i te mau hopea o te ao nei, ia faaroo mai te mau taata atoa o tei hinaaro:

« A faaineine outou, a faaineine outou no te mea e tae mai nei, no te mea e ua fatata mai te Fatu » (PH&PF 1:11–12).

Te vai ra i roto i teie buka te mau heheuraa no ni‘a i te Ekalesia a Iesu Mesia mai tei faaho‘ihia mai i teie mau mahana hopea nei. E rave rahi mau tuhaa o teie buka o te haamaramarama nei i te faanahonahoraa o te Ekalesia e o te faataa nei i te toro‘a o te autahu‘araa e ta ratou mau ohipa. I roto i te tahi atu mau tuhaa, mai te tuhaa 76 e 88, te vai ra te mau parau mau hanahana tei mo‘e i to te ao nei i te roaraa e rave rahi hanere matahiti. Area te tahi atu mau tuhaa ra, mai te tuhaa 29 e 93, te haamaramarama ra ïa i te tahi mau haapiiraa i roto i te Bibilia. Taa ê noa’tu i te reira, te vai ra i roto i te tahi mau tuhaa, mai te tuhaa 133, te mau parau tohu no ni‘a i te mau ohipa o te tupu amuri a‘e. Ua faaue mai te Atua ia tatou ia tuatapapa i Ta’na mau heheuraa i roto i teie buka: « A ma‘imi i teie nei mau faaueraa, no te mea e parau mau te reira o te ti‘a ia ti‘aturi, e e faatupu-mau-hia te mau tohuraa e te mau fafauraa te itehia i roto i te reira » (PH&PF 1:37).

Te Buka Poe Tao‘a Rahi

I roto i te Buka Poe Tao‘a Rahi te vai ra te buka a Mose, te buka a Aberahama, e te tahi mau papa‘iraa faauruhia a Iosepha Semita. I roto i te buka a Mose, te vai ra hoê papa‘iraa no ni‘a i te tahi mau orama e te tahi mau papa‘iraa a Mose, tei heheuhia i te Peropheta Iosepha Semita. Te haapapû ra te reira i te mau parau haapiiraa e te mau haapiiraa tei mo‘e i te Bibilia e te horo‘a nei i te tahi atu mau haamaramaramaraa no ni‘a i te Hamaniraa o te fenua nei.

Ua iritihia te buka a Aberahama e te Peropheta Iosepha Semita mai roto mai i te hoê otaro parau tahito tei ravehia mai mai raro mai i te mau hunaraa taata pohe no Aiphiti. I roto i teie buka te vai ra te tahi mau haamaramaramaraa faufaa roa no ni‘a i te Poieteraa, te evanelia, te huru o te Atua, e no ni‘a i te autahu‘araa.

I roto i te mau papa‘iraa a Iosepha Semita te vai ra te tahi tuhaa o ta’na iritiraa faauruhia i te Bibilia, te tahi mau papa‘iraa no roto mai i ta’na Aamu o te Ekalesia, e Te mau Hiro‘a Faaroo.

  • Eaha te tahi mau aamu no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a tei faauru ia outou ? Eaha te tahi mau haapiiraa no roto mai i teie mau buka papa‘iraa mo‘a tei tauturu ia outou ?

Te mau Parau a to Tatou mau Peropheta Ora

Taa ê noa’tu teie na buka papa‘iraa mo‘a e maha, ua riro atoa te mau parau faauruhia a to tatou mau peropheta ora ei papa‘iraa mo‘a na tatou. E tae mai ta ratou mau parau ia tatou na roto mai i te mau amuiraa, te Liahona e aore râ Ensign te ve‘a e te mau arata‘iraa a te feia faatere o te autahu‘araa o te fenua iho. « Te ti‘aturi nei matou i te mau mea atoa i heheuhia mai e te Atua, te mau mea atoa o Ta’na e heheu mai nei i teie nei, e te ti‘aturi nei ho‘i matou e, e heheu mai â Oia e rave rahi atu â mau mea maitai e te faufaa rahi no To’na ra basileia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:9)

  • I hea e itehia ai ia tatou te mau parau a to tatou mau peropheta ora ?

Tuatapaparaa i te mau Papa‘iraa Mo‘a

  • Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e nehenehe e farii a tuatapapa ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a ?

E mea ti‘a ia tatou tata‘itahi ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. E faaite tatou i teie mau parau mau i ta tatou mau tamarii. E tai‘o tatou i te mau buka papa‘iraa mo‘a tumu i ta tatou mau tamarii ia haapii ratou i te here i te reira e ia faaohipa i te reira no te mau parau mau e vai ra i roto.

Mai te mea te hinaaro nei tatou i te ape i te mau ino o teie nei ao, e mea ti‘a ia tatou ia faaamu i to tatou varua i te parau mau e i te parau ti‘a i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E faahatata atu tatou i te Atua e i te tahi e te tahi a tai‘o ai e a feruri amui ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a.

A tai‘o ai, a feruri ai, e a pure ai tatou no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e a ani ai i te Atua i te iteraa, e faaite papû mai te Varua Maitai ia tatou i te parau mau o teie mau mea. E ite tatou tata‘itahi iho e e parau mau teie mau mea. Eita roa tatou e haavarehia (a hi‘o Iosepha Semita – Mataio 1:37). E nehenehe tatou e farii atoa i taua huru ra i fariihia e Nephi a parau ai oia e, « inaha, te popou nei ta‘u varua i te mau mea o te Fatu; e te feruri noa nei â ta‘u aau i te mau mea ta‘u e hi‘o e ta‘u i faaroo ra » (2 Nephi 4:16).

  • Nahea tatou ia tape‘a i te fafauraa ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa ? A faanaho i te hoê taime e i te hoê vahi no te tuatapapa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa.

Te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a

Nene’i