Books and Lessons
Pene 38: Te Faaipoiporaa Mure Ore


Pene 38

Te Faaipoiporaa Mure Ore

Hōho’a
An African couple on the grounds of the Accra Ghana Temple. Taken in Ghana, West Africa.

Ua Haapa‘ohia te Faaipoiporaa e te Atua

Ua riro te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine ei tuhaa faufaa no te faanahonahoraa a te Atua. Ua parau te Fatu e, « O te faaore i te faaipoiporaa aita oia i faatoro‘ahia e te Atua no te mea ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Atua no te taata nei » (PH&PF 49:15). Mai te omuaraa mai â, e ture te faaipoiporaa no te evanelia. Ua opuahia te faaipoiporaa ia vai e amuri noa’tu, eiaha râ no to tatou noa oraraa tahuti nei.

Ua faaipoipohia o Adamu raua o Eva hou a tae mai ai te pohe i roto i te ao nei. E faaipoiporaa mure ore to raua. Ua haapii raua i te ture o te faaipoiporaa mure ore i ta raua mau tamarii e i te mau tamarii a ta raua mau tamarii. A ma‘iri ai te tau, ua ô te ino i roto i te aau o te taata e ua iriti-ê-hia i te fenua nei te mana no te rave i te reira oro‘a mo‘a. Na roto i te Faaho‘i-raa-hia mai te evanelia, ua faaho‘i-faahou-hia mai te faaipoiporaa mure ore i te fenua nei.

  • No te aha e mea faufaa ia ite e, ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine ?

E mea Faufaa te Faaipoiporaa Mure Ore no te Faateiteiraa

  • Eaha te parau haapiiraa o te faaipoiporaa a te Fatu, e e nahea te reira e taa ê ai i te hi‘oraa a to te ao nei ?

E rave rahi nunaa i te ao nei e faariro nei i te faaipoiporaa mai te hoê noa peu totiare, e faaauraa haamanahia e te ture i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine ia ora amui raua. No te Feia Mo‘a râ i te mau Mahana Hopea nei, te faaipoiporaa, ua hau atu ïa i te reira. Ua taatihia to tatou faateiteiraa i ni‘a i te faaipoiporaa, e tae noa’tu i te tahi atu mau parau tumu e te mau Oro‘a, mai te faaroo, te tatarahapa, te bapetizoraa e te fariiraa i te horo‘araa i te Varua Maitai. Te ti‘aturi nei tatou e, te faaipoiporaa o te autaatiraa mo‘a roa a‘e ïa o te vai nei i rotopu i te tane e te vahine. Na te reira autaatiraa mo‘a e horo‘a mai i te oaoa ia tatou i teie nei e amuri noa’tu.

Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra ia tatou nei i te ture o te faaipoiporaa mure ore ia ti‘a ia tatou ia riro mai Ia’na te huru. I parau mai te Fatu e:

« I roto i te hanahana tiretiera, te vai nei ïa e toru a‘e ao e aore râ tuhaa;

« E no te tomo atu i roto i te ao teitei roa a‘e, e mea faufaa ia rave te taata i teie nei faanahoraa no te autahu‘araa (oia ho‘i te fafauraa apî e te mea mure ore no te faaipoiporaa);

« E ia ore oia ia na reira, e ore roa e noaa te reira ia’na » (PH&PF 131:1–3).

E Faaterehia te Faaipoiporaa Mure Ore i Roto i te Hiero na roto i te Mana Ti‘a

  • No te aha i titauhia ai ia ravehia te faaipoiporaa na roto i te mana ti‘a i roto i te hiero e riro ai ei faaipoiporaa mure ore ?

E ravehia te faaipoiporaa mure ore na te hoê taata tei mau i te mana taati. Ua fafau mai te Fatu e, « Mai te mea e faaipoipo te hoê taata i te hoê vahine na roto … i te fafauraa apî e te mea mure ore ho‘i, … e ana o tei faatahinuhia, … e e haamana-roa-hia ia vai ai raua i rapae i te ao nei » (PH&PF 132:19).

Taa ê noa’tu e, ua titauhia ia ravehia te faaipoiporaa mure ore na roto i te mana autahu‘araa ti‘a, ia rave-atoa-hia te reira i roto i te hoê o te mau hiero mo‘a o to tatou Fatu. Te hiero te vahi hoê roa e ravehia ai teie oro‘a mo‘a.

I roto i te hiero, e tuturi na taata faaipoipohia Feia Mo‘a no te mau Mahana Hopea nei, i mua i te hoê o te mau fata mo‘a i mua i to raua utuafare e to raua mau hoa tei farii i to ratou oro‘a hiero. E rave raua i ta raua mau fafauraa o te faaipoiporaa i mua i te Atua. E parauhia ia raua e tane e e vahine faaipoipo no teie tau e no te tau amuri noa’tu. E ravehia te reira na te hoê taata tei mau i te autahu‘araa mo‘a o te Atua e ua horo‘ahia te mana ia’na no te rave i te reira oro‘a mo‘a. E rave oia i te reira i raro a‘e i te arata‘iraa a te Fatu e e fafau oia i na taata faaipoipo i te mau haamaitairaa o te faateiteiraa. E haapii oia ia raua i te mau mea ta raua e rave no te farii i te reira mau haamaitairaa. E faahaamana‘o oia ia raua e, tei ni‘a te mau haamaitairaa atoa i te haapa‘oraa i te mau ture a te Atua.

Mai te mea e, ua faaipoipohia tatou na roto i te tahi mana taa ê atu i te autahu‘araa i roto i te hiero, no teie noa ïa oraraa te reira faaipoiporaa. I muri a‘e i te pohe, aore to te mau apiti faaipoipo e mana i ni‘a i te tahi e te tahi e aore râ, i ni‘a i ta raua mau tamarii. E horo‘a mai te faaipoiporaa mure ore ia tatou i te rave‘a ia vai tamau noa ei utuafare i muri a‘e i teie oraraa.

Te mau Maitai o te Faaipoiporaa Mure Ore

  • Eaha te mau haamaitairaa o te faaipoiporaa mure ore i roto i teie oraraa e te oraraa amuri atu ?

Tatou te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e hi‘oraa mure ore ta tatou i roto i to tatou oraraa, e ere no teie noa taime. Tera râ, e roaa ia tatou te mau haamaitairaa i roto i teie oraraa na roto i to tatou faaipoiporaa no te tau amuri atu. Teie te tahi o te reira mau haamaitairaa:

  1. Ua ite tatou e, e nehenehe to tatou faaipoiporaa e vai e amuri noa’tu. E faataa ê te pohe ia tatou no te hoê noa tau. Aore e mea e faataa ê ia tatou e amuri noa’tu maori râ to tatou iho haapa‘o ore. Na teie iteraa e tauturu ia tatou ia rohi itoito no te farii i te hoê faaipoiporaa oaoa e te manuïa.

  2. Ua ite tatou e, e vai tamau noa to tatou autaatiraa utuafare e amuri noa’tu. Na teie iteraa e tauturu ia tatou i te haapiiraa e i te arata‘iraa i ta tatou mau tamarii. E tauturu atoa te reira ia tatou ia faaite ia ratou i te faaoroma‘i e te here rahi atu. E na roto i te reira, e roaa ia tatou te hoê utuafare oaoa a‘e.

  3. Ua faaipoipohia tatou mai te au i te faanahoraa i haapa‘ohia e te Atua, no reira, e farii tatou i te faaururaa a te Varua i roto i to tatou faaipoiporaa mai te mea e, e vai parau ti‘a noa tatou.

Teie te tahi mau haamaitairaa te ti‘a ia tatou ia farii amuri a‘e:

  1. E ora tatou i roto i te tuhaa teitei a‘e o te basileia tiretiera o te Atua.

  2. E faateiteihia tatou mai te Atua te huru e e roaa ia tatou te îraa o te oaoa.

  • Nahea te hi‘oraa mure ore i te faauru i to tatou mana‘o no ni‘a i te faaipoiporaa e te utuafare ?

Ia Faaineine Tatou ia Tatou no te Faaipoiporaa Mure Ore e Ti‘a ai

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te tauturu i te feia apî ia faaineine ia ratou no te faaipoiporaa mure ore ?

Ua haapii mai te Peresideni Spencer W. Kimball e: « Penei a‘e o te faaipoiporaa te faaotiraa faufaa rahi a‘e i te mau faaotiraa atoa, e te atea ho‘i to’na mau hopearaa, no te mea, e ere ïa no te oaoa o teie noa iho taime, no te oaoa mure ore atoa râ. E ere ho‘i te reira no na taata toopiti ana‘e, no to raua atoa râ utuafare e ta raua ihoa râ mau tamarii e te mau tamarii a ta raua mau tamarii i roto i te mau u‘i e rave rahi i muri mai. No te ma‘iti i te hoê hoa no teie oraraa e no te oraraa e amuri noa’tu, e mea papû maitai e, e rave-papû-hia te reira na roto i te faaineineraa maitai, te feruriraa, te pureraa, te haapaeraa i te maa, no te haapapû e, i roto i te mau faaotiraa atoa, teie te faaotiraa eiha roa’tu ia hape » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 193).

Ia riro te faaipoiporaa mure ore ei opuaraa na te Feia Mo‘a atoa i te mau Mahana Hopea nei. E au atoa teie no te feia tei faaipoipo-noa-hia i te faaipoiporaa tivira. No te faaineine no te hoê faaipoiporaa mure ore, e titauhia ia feruri e ia pure tamau. Te mau melo ana‘e o te Ekalesia o te ora ma te parau ti‘a o te fariihia ia tomo i roto i te hiero (a hi‘o PH&PF 97:15–17). Eiaha tatou e ara mai i te hoê mahana a faaoti ai e, e faaipoipo vau i roto i te hiero, i reira e tomo atu ai i roto i te hiero i te reira mahana, e ia faaipoipohia. E mea ti‘a ia noaa te tahi mau titauraa ia tatou.

Hou tatou a haere ai i te hiero, ia riro tatou ei mau melo itoito, ei mau melo ti‘amâ no te Ekalesia hoê a‘e matahiti te maoro. Ia mau te mau tane i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ti‘a ai. E uiuihia tatou e te peresideni amaa e aore ra, te episekopo. Mai te mea e, e hi‘o oia e ua ti‘amâ tatou, e horo‘a mai ïa oia ia tatou i te hoê parau faati‘a no te hiero. Mai te mea eita tatou i te mea ti‘amâ, e tauturu ïa oia ia tatou ia faaineine i te mau fâ ia vai ti‘amâ no te haereraa i te hiero.

Ia roaa mai te parau faati‘a na roto mai i te episekopo e aore râ, i te te peresideni amaa, e uiuihia tatou e te peresideni tĭtĭ e aore râ, i te peresideni misioni. E uihia mai ia tatou te mau uiraa mai teie i raro nei no te hoê parau faati‘a no te hiero:

  1. E faaroo anei to oe e te iteraa papû no ni‘a i te Atua, te Metua Mure Ore; i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia; e i te Varua Maitai ? E iteraa papû aueue ore anei to oe no ni‘a i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai ?

  2. Te paturu ra anei oe i te Peresideni o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei peropheta, ei hi‘o e ei heheu parau ? Te farii ra anei oe ia’na oia ana‘e te taata i ni‘a i te fenua nei tei haamanahia no te faaohipa i te mau taviri atoa o te autahu‘araa ?

  3. Te haapa‘o ra anei oe i te ture o te viivii ore ?

  4. Te aufau ra anei oe i te tuhaa ahuru ti‘a ?

  5. Te haapa‘o ra anei oe i te Parau Paari ?

  6. E mea parau ti‘a anei oe i roto i ta oe mau ohipa e o vetahi ê ?

  7. Te faaitoito ra anei oe i te haapa‘o i ta oe mau fafauraa ia haere i te pureraa oro‘a, te pureraa autahu‘araa, e ia faaau maite i to oe oraraa i te mau ture e te mau faaueraa o te evanelia ?

Ia titau ana‘e outou i te hoê parau faati‘a no te hiero, e haamana‘o outou e, e haamaitairaa rahi te tomoraa i roto o te hiero. E ohipa faufaa mau, e ere i te hoê ohipa iti ha‘iha‘i noa.

E imi tatou i te mau rave‘a atoa ia haapa‘o i te mau fafauraa atoa ta tatou i rave i roto i te hiero. Ua parau mai te Fatu e, mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou, e tomo ïa tatou i roto i to tatou faateiteiraa. E riro mai tatou mai to tatou Metua i te Ao ra. (A hi‘o PH&PF 132:19–20). Ua rau te mau huru tusia atoa no te faaipoiporaa hiero. O te hoê ïa rave‘a e roaa ai te mau haamaitairaa mure ore e rave rahi.

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faaitoito i te feia apî ia haamau i te hoê opuaraa no te faaipoipo i roto i te hiero ? Nahea tatou ia tauturu ia ratou ia faaineine no te reira ?

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i