Books and Lessons
Pene 39: Te Ture o te Viivii Ore


Pene 39

Te Ture o te Viivii Ore

Hōho’a
Holding hands of a newly married couple.

E Faaararaa i te mau Metua

Te vai ra te tahi mau tuhaa i roto i teie pene aita e au ia aparauhia i te mau tamarii rii no te mea, aita â i rava‘i to ratou paari no te haro‘aro‘a i te reira. E mea maitai a‘e ia tia‘i ia tano te paari o te mau tamarii no te haro‘aro‘a i te parau no te taotoraa te tane e te vahine e no te fanauraa i te tamarii hou a haapii ai ia ratou i te reira mau tuhaa o te pene. Ua parau mai to tatou mau feia faatere o te Ekalesia ia tatou e, e hopoi‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te parau no te fanauraa i te tamarii (te hapuraa e te fanauraa i te tamarii). E haapii atoa te mau metua ia ratou i te ture no te viivii ore, tei faaitehia i roto i teie pene.

E nehenehe i te mau metua ia haamata i te haapii i te mau tamarii i te mau peu e au ia rave i ni‘a i to ratou tino i te apî-roa-raa o te tamarii. Mai te mea e paraparau tatou i te mau tamarii ma te tahunahuna ore, ma te faatura atoa râ, e ma te faaohipa i te mau i‘oa ti‘a o te mau melo e te mau ohipa o to ratou tino, e tauturu te reira ia ratou ia tupu i te paariraa ma te ore e haama faufaa ore noa i te parau o to ratou tino.

E natura hi‘opo‘a to te tamarii. E hinaaro ratou ia ite e, e mea nahea to ratou tino ia ohipa. E hinaaro ratou ia ite e, nohea mai te tamarii. Mai te mea e, e pahono maramarama oioi te mau metua i te reira mau huru uiraa ia ite ho‘i te mau tamarii, e tamau noa ïa te mau tamarii i te afa‘i mai i ta ratou mau uiraa i te mau metua ra. Area râ, mai te mea e, e pahono te mau metua i te mau uiraa e haama ai te mau tamarii, e feruri ai ho‘i e, aita ratou e tau‘ahia ra, e aore r6a, aita i mauruuru, e mea papû e, e haere ïa ratou e farerei i te tahi atu taata no ta ratou mau uiraa, e i reira paha ïa ratou e farii ai i te mau mana‘o hape e te mau peu tano ore.

E ere i te feruriraa paari, e ere atoa i te mea faufaa ia faaite i te mau tamarii i te mau mea atoa i te taime hoê. E faaite noa te mau metua ia ratou i te haamaramaramaraa ta ratou i ani mai e ta ratou e taa. Ia pahono te mau metua i te reira mau uiraa, e nehenehe ta ratou e haapii i te faufaa no te faaturaraa i to ratou tino e i te tino o vetahi ê. E haapii te mau metua i te mau tamarii ia ahu au noa i te ahu. E faatiti‘aifaro ratou i te mau mana‘o hape e te mau parau ino ta te mau tamarii e haapii na roto mai ia vetahi ê.

Ia paari te feruriraa o te tamarii, e aparau te mau metua ia ratou ma te huna ore i te parau no te fanauraa. Ia ite te mau tamarii e, e mea maitai teie mau mana e na te Fatu te reira i horo‘a mai ia tatou nei. Te titau mai nei Oia ia faaohipa tatou i te reira i roto i te mau oti‘a Ta’na i horo‘a mai ia tatou nei.

I haere mai te mau tamarii i te fenua nei ma te viivii ore e te hapa ore mai ô mai i te Metua i te Ao ra. Mai te mea e, e pure te mau metua no te ani i te arata‘iraa, e faauru te Fatu ia ratou ia haapii i te mau tamarii i te taime ti‘a e i roto i te raveraa ti‘a.

Te Mana o te Fanauraa i te Tamarii

  • No te aha i titauhia ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te parau no te fanauraa i te tamarii e no te viivii ore ? Nahea e ti‘a ai ia ratou ia rave i te reira ma te afaro ?

Ua faaue mai te Atua i te mau mea ora atoa ia fanau i to ratou iho huru (a hi‘o Genese 1:22). Ua riro te fanauraa ei tuhaa no Ta’na faanahonahoraa, na roto ho‘i i te reira e ti‘a ai i te mau huru ora atoa ia ora tamau noa i ni‘a i te fenua nei.

E i muri iho, ua tuu mai ra Oia ia Adamu e ia Eva i ni‘a i te fenua nei. Ua taa ê raua i te tahi atu mau mea Ta’na i hamani ra, no te mea e na tamarii varua raua Na’na. I roto i te Ô i Edene, ua faaipoipo Oia ia Adamu raua o Eva e ua faaue atu ra ia raua ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua nei (a hi‘o Genese 1:28). Area râ, na te mau ture morare e faatere i to raua oraraa, eiaha râ na te hiaai o te tino.

Ua hinaaro te Atua ia fanauhia Ta’na mau tamarii varua i roto i te mau utuafare ia nehenehe ia ratou ia haapa‘o-maitai-hia e ia haapiihia. Mai ia Adamau e o Eva, ua titauhia ia tatou ia horo‘a i te tino tahuti no te reira mau tamarii varua. Ua parau mai te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, « Te parau nei matou e, na te Atua i horo‘a mai i te rave‘a no te faatupu i te ora tahuti nei » (« Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei », Ensign, Novema 1995, 102). Ua faaue mai te Atua ia tatou e, i roto ana‘e i te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine e ravehia ai te peu taotoraa te tane i te vahine. Ua parauhia taua ture ra te ture no te viivii ore.

Te Ture no te Viivii Ore

  • Eaha te ture no te viivii ore ?

Eiaha tatou e taoto i te taata ê atu maori râ i to tatou iho hoa faaipoipo i haamanahia e te ture. Eiaha roa te hoê tane e aore râ, te hoê vahine e taoto i te tahi taata hou te faaipoiporaa. I muri a‘e i te faaipoiporaa, e faati‘ahia te taotoraa te tane e te vahine i to tatou noa iho hoa faaipoipo.

Na ô atu ra te Fatu i to Iseraela, « Eiaha roa oe e faaturi » (Exodo 20:14). Te mau ati Iseraela tei ofati i teie ture, ua faautu‘ahia ïa ratou i te utu‘a teimaha. Ua parau faahou mai te Fatu i te reira faaueraa i te mau mahana hope nei (a hi‘o PH&PF 42:24).

Ua haapiihia ia tatou e, te ture no te viivii ore, e ere ïa te taoto-noa-raa te tane i te vahine, ua hau atu râ i te reira. Ua faaara te Peresideniraa Matamua i te feia apî i te tahi atu mau hara taotoraa te tane e te vahine:

« Na mua a‘e i te faaipoiporaa, eiaha roa e rave i te hoê mea no te faaaraara i te mau hiaai puai o te faaitehia i roto noa i te faaipoiporaa. Eiaha e rave i te mau apaparaa ve‘ave‘a, eiaha e taoto i ni‘a i te tahi atu taata, e aore râ, e tape‘ape‘a i te mau melo mo‘emo‘e mo‘a o te tino o te tahi atu taata, e ahu anei e aore râ, aita. Eiaha e faati‘a i te hoê taata ia rave i te reira i ni‘a ia outou. Eiaha e faaaraara i te reira mau hiaai i roto i to outou iho tino » (No te Puai o te Feia Apî [buka iti, 2001], 27).

Mai te tahi atu mau ofatiraa i te ture no te viivii ore, ua riro te peu petea (tane e tane, vahine e vahine) ei hara rahi. Ua parau mai te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i te mau fifi o te peu petea e i te mana‘ona‘oraa o te Ekalesia i te mau taata tei roohia i te reira fifi. Ua parau mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e:

Ei omuaraa, te ti‘aturi nei tatou e, ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine. Te ti‘aturi nei tatou e, e riro te faaipoiporaa ei mea mure ore na roto i te faaohiparaa i te mana o te autahu‘araa mure ore i roto i te fare o te Fatu.

« Te titau nei te taata ia ite i to tatou ti‘araa no ni‘a i te feia e parau nei e, e petea ratou. Teie ta‘u pahonoraa, oia ho‘i, ua here matou ia ratou ei mau tamaroa e ei mau tamahine na te Atua. Te vai ra paha te tahi mau hiaai puai to ratou e ere i te mea ohie ia haavî. Te rahiraa o te taata e mau hiaai rau to roto ia ratou i tera e tera taime. Ia ore ratou e imi i te rave‘a no te tinai i taua mau hiaai ra, e riro ïa ratou i te rave mai te tahi mau melo o te Ekalesia. Mai te peu e, e ofati ratou i te ture no te viivii ore e i te mau ture morare a te Ekalesia, e riro ïa ratou i te haavahia i te haavaraa a te Ekalesia, mai ia vetahi ê ra.

Te hinaaro nei tatou e tauturu i te reira mau taata, e faaitoito ia ratou, e tauturu ia ratou i roto i to ratou mau fifi e e tauturu ia ratou i roto i to ratou mau pe‘ape‘a Tera râ, eita ta tatou e nehenehe e hi‘o noa ia ratou ia rave i te mau ohipa faufau, ia tamata i te paturu e i te paruru e i te ora i te reira huru oraraa faaipoipo. Ia faati‘a tatou i te reira huru, te haafaufaa ore ra ïa tatou i te niu papû e te mo‘a o te faaipoiporaa i haamanahia e te Atua e to’na tumu, oia ho‘i, te faatupuraa i te utufare » (i roto i te Conference Report, Atopa 1998, 91; e aore ra, Ensign, Novema 1998, 71).

Te Hinaaro nei Satane ia Ofati Tatou i te Ture no te Viivii Ore

  • Eaha te tahi mau rave‘a a Satane no te faahema i te taata ia ofati i te ture no te viivii ore ?

Te opuaraa a Satane o te haavare ïa ia tatou e rave rahi no te opani ia tatou ia ho‘i e ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra. Te hoê o te mau mea ino roa te ti‘a ia’na ia rave, o te tura‘iraa ïa ia tatou ia ofati i te ture no te viivii ore. E taata aravihi oia e te puai. Te hinaaro nei oia ia ti‘aturi tatou e, te ofatiraa i te reira ture, e ere ïa i te hara. E rave rahi taata tei vare. E paruru ia tatou i te mau mana o te ino.

E ta‘iri o Satane i te mau ture o te ahuraa au maitai. Te hinaaro nei oia ia ti‘aturi tatou e, no te nehenehe o te tino o te taata, e ti‘a ïa ia faaiteitehia te reira. Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia tapo‘i tatou i to tatou tino, eita ïa tatou e faatupu i te mau mana‘o ti‘a ore i roto i te feruriraa o vetahi ê.

Aita o Satane e faaitoito noa nei ia tatou ia ahu i te mau ahu tano ore, te faaitoito atoa nei râ oia ia tatou ia feruri i te mau mana‘o faufau e te ti‘a ore. Te rave nei oia i te reira na roto i te mau hoho‘a, te mau teata, te mau aamu, te mau parau hoata, te himene e te mau Ôri o te faatupu i te mau peu faufau. E titau te ture o te viivii ore ia riro to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa ei mea mâ. Ua haapii mai te peropheta Alama e, ia haava ana‘e te Atua ia tatou, « na to tatou mau mana‘o ho‘i tatou e faahapa mai, e e ore roa tatou e itea ma te pora‘o ore i reira » (Alama 12:14).

Ua haapii mai Iesu e, « Ua faaroo ho‘i outou e, i parauhia mai te feia tahito ra e, eiaha oe e faaturi:

« Te parau atu nei râ vau ia outou o te hi‘o noa’tu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia’na i to’na ihora aau » (Mataio 5:27–28).

Ua faaara mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e: « Te ora nei outou i roto i te hoê ao faahemaraa ri‘ari‘a. Ua riro te hoho‘a faufau e to’na mau repo ha‘iriiri, mai te hoê are miti faaî ri‘ari‘a i te tapo‘iraa i te fenua nei. Ua riro ïa ei raau taero. Eiaha e mata‘ita‘i e aore râ, e tai‘o i te reira. Mai te mea e mata‘ita‘i e aore râ, e tai‘o outou, e haamou te reira ia outou. E iriti ê atu te reira i to outou tura. E faaore te reira i to outou ite i te nehenehe o te oraraa. E taumi roa te reira ia outou i raro roa e e huti roa ia outou i roto i te hoê apoo tei î i te feruriraa iino e penei a‘e te ohipa iino. A faaatea ê ia outou i te reira. A horo ê atu mai ta outou e na reira no te hoê ma‘i ha‘iriiri, no te mea, e ma‘i pohe te reira. Ei feruriraa e ei ohipa mâ ta outou e ti‘a ai. Ua tanu te Atua i roto ia outou, no te hoê tumu, i te hoê faaitoitoraa hanahana o te nehenehe e huri-ohie-hia ei ohipa ino e te haamou. I to outou apîraa, eiaha e faaô ia outou i roto i te ohipa arapaeraa tamau. Ia tae outou i te tau e feruri ai outou i te parau no te faaipoiporaa, o te reira te taime e haapapû ai outou i te reira ohipa. Tera râ, outou i roto i te fare haapiiraa tua rua, aita outou e titau i te reira, tae noa’tu i te mau tamahine » (i roto i te Conference Report, Atopa 1997, 71–72; e aore ra, Ensign, Novema 1997, 51).

I te tahi taime e faahema o Satane ia tatou na roto i to tatou mau mana‘o. Ua ite oia i te taime e vai mo‘emo‘e ai tatou, e vai papû ore ai, e aore râ, e tupu ai te pe‘ape‘a. E ma‘iti oia i te reira taime paruparu no te faahema ia tatou ia ofati i te ture o te viivii ore. E nehenehe to tatou Metua i te Ao ra e horo‘a mai i te puai ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i teie mau tamataraa ma te pe‘ape‘a ore.

Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou i te aamu o te hoê taure‘are‘a parau ti‘a tei parauhia o Iosepha tei ti‘aturi-papû-hia e to’na fatu, o Potiphara. Ua faariro o Potiphara ia Iosepha ei faatere i ni‘a i te mau mea atoa na’na ra. Ua faahinaaro te vahine a Potiphara ia Iosepha e ua faahema ia’na ia taoto raua. Ua pato‘i râ Iosepha ia’na e ua horo ê. (A hi‘o Genese 39:1–18).

Ua haapii o Paulo e, « Aita outou i roohia e te ati maori râ mai te taata nei â; e parau mau ta te Atua, e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati, maori râ o te ti‘a ia outou ia faaoroma‘i ra; e faatupu atoa oia i te haapapûraa i taua ati ra, ia ti‘a ia outou ia faaoroma‘i » (1 Korinetia 10:13). Ua haapapû mai o Alama e, eita to tatou « faahemaraa (e) hau i to (tatou) puai » mai te mea e, e « faahaehaa (tatou ia tatou) iho i mua i te Fatu, e ia ti‘aoro atu i to’na ra i‘oa mo‘a, e ia ara, e ia pure ho‘i ma te faaea ore » (Alama 13:28).

  • E nahea te ahuraa ma te haehaa e te viivii ore i te tuati te tahi e tahi ? Nahea e ti‘a ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia haehaa noa i roto i te ahuraa, te parau, e te peu ?

  • Nahea tatou i te aro i te parareraa e te faaururaa o te hoho‘a faufau ?

  • Eaha te mau fafauraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei no te tauturu ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa a Satane ?

E mea Teimaha roa te Ofatiraa i te Ture o te Viivii ore

Ua oto roa te peropheta Alama no te mea ua ofati te hoê o ta’na mau tamaiti i te ture o te viivii ore. Na ô atu ra Alama i ta’na tamaiti ia Korianotona, « Aita oe i ite, e ta‘u tamaiti e, o te mea faufau teie mau mea i mua i te aro o te Fatu ra; ua rahi atu teie mau mea i te ino i te mau hara atoa, maori râ o te taparahi i te taata hara ore, e te hunaraa i te Varua Maitai ra ? » (Alama 39:5). Aita te teimaha o te viivii ore i atea i to te taparahi taata.

Ia ofati te hoê tane e te hoê vahine i te ture o te viivii ore e a tô ai i te hoê tamarii, e riro ïa raua i te faahemahia ia rave i te tahi atu hara ino roa: te haamărûaraa i te tamarii. E mea varavara roa te tumu maitai no te haamărûa i te tamarii. Ua parau te feia faatere o te Ekalesia e, te vai ra te tahi mau tumu e ti‘a ai ia haamărûa i te tamarii, mai te hapuraa i te fetii iho, e aore râ, te maferaraa, ia feruri te taote e e fifi roa te ora e aore râ te ea o te metua vahine, e aore râ, ia ite te mau taote e, e mea ino roa te huru o te aiû eita e ora i muri a‘e i te fanauraa. Tera râ, noa’tu teie mau huru tumu, eita te reira e farii-ohie-noa-hia ei tumu no te haamărûaraa. Te feia e topa i roto i teie mau huru, e feruri ratou i te rave‘a o te haamărûaraa i muri a‘e i te aparauraa i to ratou mau ti‘a faatere o te Ekalesia e te fariiraa i te hoê haapapûraa na roto i te pure u‘ana.

« Ia tô te tane e te vahine i te hoê tamarii i rapae i te faaipoiporaa, e imihia ïa te mau rave‘a atoa no te haafaaipoipo ia raua. Mai te mea e, eita e tupu te faaipoiporaa, no te matahiti anei e aore râ, no te tahi atu anei mau tumu, e faaitoitohia ïa na metua faaipoipo-ore ia tuu i te tamarii ia faaamuhia na roto i te faanahoraa utuafare a te Ekalesia, no te haapapû e, e taatihia teie aiû i ni‘a i te mau metua ti‘amâ taatihia i roto i te hiero » (rata na te Peresideniraa Matamua, 26 no tiunu 2002, e 19 no tiurai 2002).

E mea faufaa roa no to tatou Metua i te Ao ra ia haapa‘o Ta’na mau tamarii i te ture o te viivii ore. Te mau melo o te Ekalesia o te ofati i teie ture e aore râ, o te turai ia vetahi ê ia na reira, e tuuhia ïa ratou i roto i te haavaraa a te Ekalesia.

E Nehenehe e Faaorehia te Hara a Te Feia o te Ofati i te Ture o te Viivii Ore

E nehenehe te hau e roaa i te feia tei ofati i te ture o te viivii ore. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, « Ia fariu mai râ te taata parau ino i te mau parau ino atoa na’na ra, e ua haapa‘o i ta‘u ra mau haapa‘oraa, … te mau hara atoa ta’na i rave ra, e ore ïa e mana‘o-faahou-hia’tu ei hara na’na ra » (Ezekiela 18:21–22). Na roto ana‘e i te faaoreraa hara e tae mai ai te hau.

Ua parau te Peresideni Kimball e: « Te vaira te hoê titauraa no te tatarahaparaa tata‘itahi. … Ua titauhia ia aifaito e aore râ, ia hau atu i te rahi te haapaeraa maa, te pure e te haehaa i te hara. Ei aau oto e te varua haehaa e ti‘a ai. … Ia itehia te roimata e te tauiraa rahi o te aau. Ia vai te iteraa papû o te hara, te faaru‘eraa i te ino, te fa‘iraa i te hape i mua i te mau mana ma‘itihia o te Fatu » (Te Semeio no te Faaoreraa Hara [1969], 353).

Ua riro te fa‘iraa ei tuhaa fifi roa a‘e o te tatarahapa no te mau taata e rave rahi. E ere i mua ana‘e i te Fatu e fa‘i ai tatou, i mua atoa râ i te taata ta tatou i faaino, mai te tane e aore râ, te vahine faaipoipo, e i mua i te mana autahu‘araa ma‘itihia. Na te ti‘a faatere autahu‘araa (te episekopo e aore râ, te peresideni tĭtĭ) e haava i to tatou faito i roto i te Ekalesia. Ua parau te Fatu ia Alama, « Tei hara ia‘u ra …e ia fa‘i mai oia i ta’na mau hara ia oe e ia‘u atoa, e ia tatarahapa ma to’na aau atoa, e faaore oe i ta’na ra mau hara e e na reira atoa ho‘i au » (Mosia 26:29).

Tera râ, ua faaara mai te Peresideni Kimball e: « Noa’tu e ua fafau-rahi-hia mai te faaoreraa hara, aita râ e fafauraa, aita atoa e faaiteraa no te faaoreraa hara no te feia o te ore e tatarahapa mau. … Eita roa e hope te puai o te parau no te faahaamana‘o i te taata e, eita e ti‘a ia ratou ia rave i te hara e ia faaorehia mai e ia rave faahou â i te reira, e faahou â ma te ti‘aturi e, e tere noa toa te faaoreraa hara » (Te Semeio no te Faaoreraa Hara 353, 360). Te feia o te farii i te faaoreraa hara e i muri iho e rave faahou i te hara, e faahapa-faahou-hia ïa ratou no ta ratou mau hara matamua (a hi‘o PH&PF 82:7; Etera 2:15).

E Haamaitai-Rahi-Hia te Feia o te Haapa‘o i te Ture o te Viivii Ore

  • Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia haapa‘o tatou i te ture o te viivii ore ?

Ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture o te viivii ore, aore te pe‘ape‘a e te haama e vai i roto ia tatou. E haamaitaihia to tatou oraraa e te oraraa o ta tatou mau tamarii mai te mea e, e vai mâ noa tatou e te pora‘o ore i mua i te Fatu. E ti‘a i ta tatou mau tamarii ia hi‘o i to tatou hi‘oraa e ia pee i to tatou mau taahiraa.

Te Tahi Atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i