Books and Lessons
Pene 13: Te Autahu‘araa


Pene 13

Te Autahu‘araa

Hōho’a
Two Fijian men administering to a young girl lying in a bed.

Eaha te Autahu‘araa ?

Te autahu‘araa o te puai ïa e te mana mure ore o te Atua. Na roto i te autahu‘araa ua hamani Oia e te faatere nei Oia i te mau ra‘i e te fenua. Na roto i teie mana te ra‘i nui atea i vai nahonaho noa ai. Na roto i teie mana Oia e faaoti ai i Ta’na ohipa e te hanahana, oia ho‘i, « te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata » (Mose 1:39).

Ua horo‘a to tatou Metua i te Ao ra i To’na mana autahu‘araa i te mau melo tane ti‘amâ o te Ekalesia. Na roto i te autahu‘araa e ti‘a ai ia ratou ia rave i te ohipa i tei i‘oa o te Atua no te faaoraraa o te utuafare o te taata nei. Na roto ho‘i i te reira e ti‘a ai ia ratou ia haapii i te evanelia, ia rave i te mau Oro‘a o te faaoraraa, e ia faatere i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.

  • A feruri i te auraa no to te Atua faati‘araa i te mau tane e te mau tamaroa ti‘amâ ia mau i To’na autahu‘araa.

Eaha tatou i titau ai i te Autahu‘araa ia vai i ni‘a i te Fenua nei ?

Ei mana autahu‘araa to tatou e ti‘a ai no te rave i te ohipa i roto i te i‘oa o te Atua a rave ai tatou i te mau Oro‘a mo‘a o te evanelia, mai te bapetizoraa, te haamauraa, te haamaitairaa i te oro‘a mo‘a, e te faaipoiporaa hiero. Mai te mea e, aita to te hoê taata e autahu‘araa, noa’tu to’na aau tae, eita te Fatu e farii i te mau Oro‘a ta’na e rave (a hi‘o Mataio 7:21–23; Te mau Hiro‘a Faaroo 1:5). E ti‘a i teie mau oro‘a faufaa roa ia ravehia i ni‘a i te fenua nei na te mau tane tei mau i te autahu‘araa.

E titau te mau tane i te autahu‘araa no te faatere i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e no te arata‘i i te ohipa a te Ekalesia i te mau vahi atoa o te ao nei. A ora ai te Mesia i ni‘a i te fenua nei, ua ma‘iti Oia i Ta’na mau Aposetolo e ua faatoro‘a ia ratou ia ti‘a ia ratou ia arata‘i i Ta’na Ekalesia. Ua horo‘a Oia ia ratou i te mana e te tura o te autahu‘araa no te rave i te ohipa i roto i To’na i‘oa. (A hi‘o Mareko 3:13–15; Ioane 15:16).

Te tahi atoa tumu i titauhia ai te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei maori râ, ia ite tatou i te hinaaro o te Fatu e ia faatupu i Ta’na mau opuaraa. E heheu mai te Atua i To’na hinaaro i To’na ti‘a autahu‘araa i haamanahia i ni‘a i te fenua nei, te peropheta. Te peropheta, te Peresideni o te Ekalesia, oia te auvaha parau o te Atua i mua i te mau melo atoa o te Ekalesia e i mua i te mau taata atoa i ni‘a i te fenua nei.

  • No te aha e mea faufaa no te hoê taata ia mau i te mana ti‘a a rave ai oia i te hoê oro‘a ?

Nahea te taata ia farii i te Autahu‘araa ?

Ua faaineine te Fatu i te hoê rave‘a nahonaho maitai no te horo‘a i To’na autahu‘araa i Ta’na mau tamaiti i ni‘a i te fenua nei. E farii te hoê melo tane ti‘amâ o te Ekalesia i te autahu‘araa « na roto i te tuuraa rima, o te feia i haamanahia, no te poro i te Evanelia e no te faatere i te mau Oro‘a no te reira » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:5).

O teie atoa te rave‘a i farii ai te taata i te autahu‘araa i mutaa iho ra, i te anotau o Mose: « E aore e taata e rave noa i teie hoi tura no’na iho, maori râ o tei parauhia e te Atua, mai ia Aarona ra » (Hebera 5:4). Ua farii o Aarona i te autahu‘araa na roto ia Mose, to’na ti‘a faatere autahu‘araa (a hi‘o Exodo 28:1). O te feia ana‘e o tei mau i te autahu‘araa o te ti‘a ia faatoro‘a ia vetahi ê, e e ti‘a ia ratou ia na reira mai te mea e, ua haamanahia ratou na te feia te mau i te mau taviri no taua faatoro‘araa ra (a hi‘o pene 14 i roto i teie buka).

E ore e ti‘a i te taata ia hoo mai e ia hoo atu i te mana e te tura o te autahu‘araa. E ore atoa e ti‘a ia ratou ia rave noa i taua tura ra no ratou iho. I roto i te Faufaa Apî te tai‘o nei tatou i te aamu o te hoê taata tei parauhia o Simona o tei ora na i te anotau a faatere ai te mau Aposetolo a te Mesia i te Ekalesia. Ua faafariuhia o Simona e ua bapetizohia i roto i te Ekalesia. No to’na aravihi i te ohipa tahutahu, ua ti‘aturi te taata e, ua mau oia i te mana o te Atua. Area râ, aita o Simona i mau i te autahu‘araa, e ua ite oia i te reira.

Ua ite o Simona e, ua mau te mau Aposetolo e te tahi atu mau ti‘a faatere o te autahu‘araa o te Ekalesia i te mana mau o te Atua. Ua ite oia ia ratou i te faaohiparaa i to ratou autahu‘araa no te rave i te ohipa a te Fatu, e ua hinaaro oia i taua mana ra no’na iho. Ua ani atu ra oia ia hoo mai i taua autahu‘araa ra. (A hi‘o Ohipa 8:9–19). Tera râ, na ô atu ra Petero, te raatira Aposetolo, « Ia reva atoa’tu ta oe moni e o oe atoa i te pohe, o oe i mana‘o e, e hoo na ta te Atua i horo‘a noa mai i te moni » (Ohipa 8:20).

  • No te aha e mea faufaa ia ore te « taata e rave noa i teie ho‘i tura (o te autahu‘araa) no’na iho » ?

Nahea te Taata ia Faaohipa Ti‘a i te Autahu‘araa ?

E faaohipahia te autahu‘araa no te haamaitai i te oraraa o te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra i ni‘a i te fenua nei. E faatere te mau melo autahu‘araa na roto i te here e te mărû. Eiaha ratou e haavî i to ratou mau utuafare e ia vetahi ê ia faaroo ia ratou. Ua parau mai te Fatu ia tatou e, e ore roa te mana o te autahu‘araa e faaterehia maori râ na roto i te parau ti‘a (a hi‘o PH&PF 121:36). Ia tamata ana‘e tatou i te faaohipa i te autahu‘araa no te imi i te tao‘a e aore râ i te roo e aore râ no te tahi atu huru tumu nounou, « inaha, e faananaue atu te mau ra‘i ia ratou iho; e oto te Varua o te Fatu; e ia iriti-ê-hia’tu te reira, ua Amene te autahu‘araa, oia ho‘i te mana, no te reira taata » (PH&PF 121:37).

Ia faaohipa ana‘e te hoê taata i te autahu‘araa « na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra » (PH&PF 121:41), e nehenehe ta’na e rave i te mau ohipa faahiahia e rave rahi no to’na utuafare e no vetahi ê. E nehenehe ta’na e bapetizo, e haamau, e e haamaitai i te oro‘a mo‘a ia haamanahia oia na te feia tei mau i te mau taviri no te reira mau oro‘a. E nehenehe ta’na e haamaitai i te feia ma‘i. E nehenehe ta’na e horo‘a i te haamaitairaa autahu‘araa i te mau melo o to’na utuafare no te faaitoito e no te paruru ia ratou mai te mea e, e hinaaro taa ê to ratou. E nehenehe atoa ta’na e tauturu i te tahi atu mau utuafare na roto i teie mau oro‘a e teie mau haamaitairaa ia anihia mai ia’na ia rave.

E faaohipa te taata i te mana autahu‘araa no te faatere i roto i te Ekalesia i roto i te mau ti‘araa mai te peresideni amaa, te episekopo, te peresideni pŭpŭ autahu‘araa, te peresideni tĭtĭ, e te peresideni misioni. Te mau tane e te mau vahine tei mau i te mau ti‘araa i roto i te Ekalesia ei mau faatere e ei mau orometua haapii, e rave ratou i te ohipa i raro a‘e i te faatereraa a te mau ti‘a faatere o te autahu‘araa e i raro a‘e i te arata‘iraa a te Varua Maitai.

Eaha te Mau Haamaitairaa e Roaa mai ia Faaohipa Ti‘a ana‘e Tatou i te Autahu‘araa ?

Ua fafau mai te Fatu i te mau haamaitairaa rarahi i te mau melo autahu‘araa parau ti‘a o te faaohipa i te autahu‘araa no te haamaitai ia vetahi ê:

« Ei reira to outou ti‘aturiraa e puai roa ai i mua i te aro no te Atua; e e ma‘iri mai ai te haapiiraa no te autahu‘araa i ni‘a i to outou aau mai te hupe no te ra‘i maira.

« E e riro te Varua Maitai ei apiti no outou i te mau taime atoa, e to outou sepeta ei sepeta taui ore no te parau ti‘a e te parau mau; e e riro to outou mana ei mana mure ore, e e tahe mai te reira ia outou ma te faahepo ore e a muri e a muri noa’tu » (PH&PF 121:45–46).

Ua fafau mai te Peresideni David O. McKay i te mau taata atoa e faaohipa i te autahu‘araa ma te parau ti‘a « E ite oia i te hau i roto i to’na oraraa, e maramarama oia no te faataa oioi i rotopu i te maitai e te ino. E ô mai te mau mana‘o mărû e te aroha i roto ia’na, e e roaa atoa te puai e te itoito i to’na varua no te paruru i te parau ti‘a; e e hi‘o oia i te autahu‘araa ei pû puai no te oaoa – e apoo pape ora e tae atu ai i te ora mure ore ra » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: David O. McKay [2003], 116).

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa ta outou i farii na roto i te autahu‘araa ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

  • PH&PF 84; 107 (heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa, e tae noa’tu i te tapu e te fafauraa o te autahu‘araa i roto i te PH&PF 84:33–40)

  • PH&PF 20:38–67 (te mau ohipa o te autahu‘araa i haamaramaramahia)

Nene’i