Books and Lessons
Pene 37:Te mau Hopoi‘a Utuafare


Pene 37

Te mau Hopoi‘a a te Utuafare

Hōho’a
An Asian family gathered for scripture study. They are sitting on sofas and the floor.

Te mau Hopoi‘a a te mau Metua

  • Eaha te mau hopoi‘a a te tane e te vahine faaipoipo i roto i te parau no te utuuturaa i ta raua mau tamarii ?

E ti‘araa faufaa to te taata tata‘itahi i roto i to’na utuafare. Ua faaite mai te Fatu na roto i te mau peropheta eaha te peu e te mana‘o o te mau metua tane, te mau metua vahine e te mau tamarii i ni‘a i te tahi e te tahi. Ia au i to tatou ti‘araa ei tane e ei vahine faaipoipo e ei tamarii, titauhia ia tatou ia haapii i te mea ta te Fatu e tia‘i nei ia tatou ia rave, no te faati‘a i ta tatou opuaraa ei utuafare. Mai te mea e, e rave tatou paatoa i ta tatou tuhaa, e amuitahihia tatou e amuri noa’tu.

I roto i te mau hopoi‘a mo‘a o te ti‘araa metua, « ua titauhia i te metua tane e i te metua vahine ia tauturu te tahi e te tahi ei na apiti aifaito » (« Te Utuafare: E Poro‘i i to te ao nei », Ensign, Novema 1995, 102). E rave amui raua i te ohipa no te pahono i te mau hinaaro pae varua, pae mana‘o, pae roro, e pae tino o te utuafare.

Te vai ra te tahi mau hopoi‘a tei titauhia i te tane e i te vahine ia rave. E haapii te mau metua i te evanelia i ta raua mau tamarii. Ua faaara mai te Fatu e, mai te mea e, aita te mau metua e haapii i ta ratou mau tamarii i te parau no te faaroo, te tatarahapa, te bapetizo, e te horo‘araa i te Varua Maitai, e topa ïa te utu‘a i ni‘a i te upoo o te mau metua. E haapii atoa te mau metua i ta ratou mau tamarii ia pure e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Fatu. (A hi‘o PH&PF 68:25, 28).

Te hoê o te mau rave‘a maitai a‘e e ti‘a ai i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii, o te hi‘oraa maitai ïa. E faaite te tane e te vahine faaipoipohia i te here e te faatura te tahi e te tahi, e i ta raua mau tamarii na roto i te ohipa e i te parau. E mea faufaa ia haamana‘o e, e tamarii te melo tata‘itahi o te utuafare na te Atua. E faatere te mau metua i ta ratou mau tamarii ma te here e te faatura, ma te aueue ore te mărû i ni‘a ia ratou.

Ia ite te mau metua e, i te tahi taime, e rave te mau tamarii i te mau ma‘itiraa hape noa’tu e ua haapiihia ratou i te parau mau. Ia tupu ana‘e te reira, eiaha te mau metua e faaru‘e. E tamau noa ratou i te haapii i ta ratou mau tamarii, te faaite i te here ia ratou, ia riro ei hi‘oraa maitai no ratou, e ia haapae i te maa e ia pure no ratou.

Te faaite mai nei te Buka a Moromona ia tatou e mea nahea te mau pure a te hoê metua tane i te tautururaa i te hoê tamaiti orurehau ia ho‘i faahou i ni‘a i te e‘a o te Fatu ra. Ua fariu ê o Alama tamaiti i te mau haapiiraa a to’na metua parau ti‘a, o Alama, e ua imi i te rave‘a no te haamou i te Ekalesia. Ua pure te metua tane ma te faaroo no ta’na tamaiti. Ua fâ mai te melahi ia Alama tamaiti e ua tatarahapa o Alama i to’na huru oraraa ino. Ua riro mai oia ei faatere rahi no te Ekalesia. (A hi‘o Mosia 27:8–32).

E nehenehe ta te mau metua e faatupu i te faatura e te auraro i roto i te utuafare mai te mea e, e haapii e e arata‘i raua i ta raua mau tamarii ma te here. E faatupu atoa te mau metua i te mau iteraa oaoa no ta raua mau tamarii.

  • Nahea te tane e te vahihe faaipoipo ia paturu te tahi e te tahi i roto i ta raua mau hopoi‘a ? E fariu ti‘a te mau metua otahi i hea no te ani i te tauturu ?

Te mau Hopoi‘a a te Metua Tane

  • Eaha te mau hi‘oraa maitai ta outou i ite no te mau metua tane tei utuutu i ta’na mau tamarii ?

« Na roto i te faaueraa hanahana, ua titauhia i te mau metua tane ia faatere i to ratou utuafare na roto i te here e te parau ti‘a, e e hopoi‘a na ratou ia imi i te ora e te parururaa no to ratou utuafare » (Ensign, Novema 1995, 102). E ti‘araa to te hoê metua tane melo no te Ekalesia ia mau i te autahu‘araa, e na te reira e faariro ia’na ei arata‘i no to’na utuafare. E arata‘i oia i to’na utuafare na roto i te haehaa, te aroha eiaha râ te haavî e te riri. Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, te feia tei mau i te autahu‘araa, e arata‘i ratou ia vetahi ê na roto i te taparu, te mărû, te here e te aroha (a hi‘o PH&PF 121:41–44; Ephesia 6:4).

E horo‘a te metua tane i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i te mau melo o to’na utuafare. Ia mau te hoê taata i te Autahu‘araa a Melehizedeka, e ti‘a ia’na ia horo‘a i te reira mau haamaitairaa na roto i te haamaitairaa i tei ma‘ihia e te horo‘araa i te mau haamaitairaa taa ê o te autahu‘araa. I raro a‘e i te arata‘iraa a te hoê ti‘a faatere o te autahu‘araa, e nehenehe ta’na e haamaitai i te mau aiû, e bapetizo, e haamau e e rave i te mau faatoro‘araa i te autahu‘araa. E faaite oia i te hi‘oraa maitai no to’na utuafare na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa. E ara atoa oia ia pure te utuafare e piti taime i te mahana e ia faatupu i te pô utuafare.

E horo‘a oia i te taime no te parahi i piha‘i iho i te tamarii tata‘itahi. E haapii oia i ta’na mau tamarii i te mau parau tumu ti‘a, e paraparau ia ratou no ni‘a i to ratou mau fifi e te mau mana‘ona‘oraa, e e a‘o ia ratou ma te here. E itehia te tahi mau hi‘oraa maitai i roto i te Buka a Moromona (a hi‘o 2 Nephi 1:14–3:25; Alama 36–42).

E hopoi‘a atoa na te metua tane ia imi i te maitai pae tino o to’na utuafare, e ia ara ia vai te maa, te fare, te ahu e te haapiiraa. Noa’tu e, aita e roaa ia’na te mau mea atoa e titauhia no te oraraa, eiaha oia e faaru‘e i ta’na hopoi‘a i te aupururaa i to’na utuafare.

Te Hopoi‘a a te Metua Vahine

  • Eaha te mau hi‘oraa maitai ta outou i ite no ni‘a i te mau metua vahine i te faaamuraa i ta ratou mau tamarii ?

Ua parau te Peresideni David O. McKay e, te ti‘araa metua vahine o te piiraa hanahana roa a‘e ïa (a hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: David O. McKay [2003], 156). E piiraa mo‘a, e apiti no te Atua i te tuuraa mai i Ta’na mau tamarii varua i te ao nei. Te fanauraa i te tamarii o te hoê ïa o te mau haamaitairaa rahi a‘e i te mau haamaitairaa atoa. Mai te mea e, aita e metua tane i roto i te utuafare, na te metua vahine e faatere i te utuafare.

Ua haapoupou te Peresideni Boyd K. Packer i te mau vahine o tei ore e ti‘a ia fanau i te tamarii e o te haapa‘o nei râ ia vetahi ê. Ua na ô mai oia e: « Ia parau ana‘e au no ni‘a i te mau metua vahine, aita ïa vau e parau ra no te mau vahine ana‘e tei fanau i te tamarii, no te mau vahine atoa râ e faaamu nei i te tamarii tei fanauhia e vetahi ê, e no te mau vahine atoa e rave rahi e haapa‘o nei i ta vetahi ê mau tamarii no te mea aita ta ratou iho e tamarii (Mothers [1977], 8).

Ua haapii mai te mau peropheta o te mau mahana hopea nei e, « Te hopoi‘a matamua a te mau metua vahine o te faaamuraa ïa i ta ratou mau tamarii » (Ensign, Novema 1995, 102). E titauhia i te metua vahine ia horo‘a i te taime no ta’na mau tamarii e ia haapii ia ratou i te evanelia. E hauti e e rave oia i te ohipa e o ratou ia ite hoi ratou i te ao e haati nei ia ratou. E titau-atoa-hia ia’na ia tauturu i to’na utuafare ia ite nahea ia faariro i te fare ei vahi au maitai ia faaea. Mai te mea e, te vai ra te mahanahana e te here i roto ia’na, e tauturu ïa oia i ta’na mau tamarii ia ite i te au maitai ia ratou iho.

I roto i te Buka a Moromona ua faaitehia te parau no te hoê pŭpŭ feia apî e 2,000 tei tae i te faito teitei rahi maoti te mau haapiiraa a to ratou mau metua vahine (a hi‘o Alama 53:16–23). Ua haere ratou e aro i to ratou mau enemi i raro a‘e i te arata‘iraa a te peropheta Helamana. Ua haapii ratou mai roto mai i to ratou metua vahine ia riro ei feia parau ti‘a, te itoito e te ti‘aturihia. Ua haapii atoa to ratou mau metua vahine ia ratou e, ia ore ana‘e ratou e feaa, e faaora ïa te Atua ia ratou (a hi‘o Alama 56:47). Aore roa te hoê o ratou i pohe i roto i taua tama‘i ra. Ua faaite ratou i to ratou ti‘aturi i roto i te mau haapiiraa a to ratou mau metua vahine, ma te parau e, « Aita matou i feaa e ua ite to matou metua vahine i te reira » (Alama 56:48). Te mau metua vahine atoa e iteraa papû to ratou, e ti‘a ia ratou ia faauru hohonu i ta ratou mau tamarii.

Te mau Hopoi‘a a te mau Tamarii

  • Nahea te mau tamarii ia tauturu i to ratou mau metua ia faatupu i te hoê utuafare oaoa ?

E tauturu te mau tamarii i te mau metua i te amoraa i te mau hopoi‘a no te faatupu i te hoê utuafare oaoa. E mea ti‘a ia ratou ia haapa‘o i te mau faaueraa e ia ora afaro e te tahi atu mau melo o te utuafare. Aita te Fatu e mauruuru ia mârô noa te mau tamarii (a hi‘o Mosia 4:14).

Ua faaue mai te Fatu i te mau tamarii ia faatura i to ratou mau metua. Te na ô ra Oia e, « E faatura’tu i to metua tane, e to metua vahine; ia haamaorohia to oe pue mahana i te fenua nei » (Exodo 20:12). Te auraa no te parau ra faatura i te mau metua, o te hereraa ïa e te auraroraa ia ratou. Te tahi atoa auraa maori râ, ia haapa‘o i ta ratou parau. Te parau mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te mau tamarii « e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau ti‘a hoi te reira » (Ephesia 6:1).

Ua parau te Peresideni Spencer W. Kimball e, e haapii te mau tamarii ia rave i te ohipa e ia amo i te mau hopoi‘a i roto i te fare e i roto i te aua. E horo‘a ia ratou i te mau ohipa ia vai nehenehe e te mâ noa te fare. (A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 120).

  • Eaha ta te mau tamarii e rave no te faatura e no te auraro i to ratou na metua ?

  • Eaha ta to outou na metua i rave i faatura ai e i auraro ai outou ia raua ?

E Roaa te mau Haamaitairaa na roto i te Fariiraa i te mau Hopoi‘a

  • Eaha te ti‘a i te melo tata‘itahi o te utuafare ia rave no te faariro i te utuafare ei vahi oaoa ?

E ere te utuafare here e te oaoa i te mea topa noa mai. I roto i te utuafare e haapa‘o te taata tata‘itahi i ta’na tuhaa. Ua horo‘a mai te Fatu i te mau hopoi‘a na te mau metua e te mau tamarii. Te haapii mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e, ia riro tatou ei mau taata haapa‘o maitai, te oaoa e te feruri ia vetahi ê. Ia paraparau tatou, ia pure, ia himene, e aore râ, ia rave amui i te ohipa, e fana‘o tatou i te mau haamaitairaa o te au maite i roto i to tatou utuafare. (A hi‘o Kolosa 3).

  • Eaha te tahi mau peu e mau raveraa o te faariro i te utuafare ei vahi oaoa ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a e mau Tautururaa

  • Maseli 22:6 (haapii i te tamarii)

  • Ephesia 6:1–3 (e faaroo te mau tamarii i te parau a te metua)

  • PH&PF 68:25–28; Ephesia 6:4 (hopoi‘a a te mau metua)

  • « Te Utuafare: E Poro‘i i to te Ao nei » (te vai ra i ni‘a i te LDS.org e i roto i te mau buka e rave rahi a te Ekalesia, mai te Ensign, Novema 1995, page 102; No te Puai o te Feia Apî [buka numera 36550], api 44; e Haapa‘o i te Faaroo [buka numera 36863], api 59–61)

  • Buka Arata‘i a te Utuafare (buka numera 31180)

Nene’i