Books and Lessons
Pene 18: Te Faaroo ia Iesu Mesia


Pene 18

Te faaroo ia Iesu Mesia

Hōho’a
Full length profile portrait of Jesus Christ. He is depicted wearing a white robe with a blue belt. He has one hand extended. His other hand is touching His chest.

Eaha te Faaroo ?

Ua riro te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia ei parau tumu matamua o te evanelia. E horo‘a varua ïa, e mea titauhia te reira no to tatou faaoraraa. Na ô maira te Arii Beniamina, « E ore hoi e tae te ora i taua taata ra … maori râ na roto i te tatarahapa e te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia » (Mosia 3:12).

Te faaroo o te « tia‘i ïa i te mau mea itea-ore-hia ra, o tei ti‘a » (Alama 32:21; a hi‘o atoa Hebera 11:1). Te faaroo o te parau tumu ïa o te ohipa e te mana o te tura‘i nei ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa.

E tai‘o e e haapii anei tatou mai te mea e, aita tatou e ti‘aturi e e roaa ia tatou te paari e te ite ? E rave anei tatou i te ohipa i te mau mahana atoa mai te mea e, aita tatou e ti‘aturi e, ia na reira tatou e oti te hoê ohipa ia tatou ia rave ? E tanu anei te taata faaapu mai te mea e, aita o’na e ti‘aturi i te tau ootiraa ? Pauroa te mahana te rave nei tatou i te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei i te mea e, aita tatou e ite i te hopearaa. Teie te faaroo. (A hi‘o Hebera 11:3).

E rave rahi mau aamu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a o te faaite mai nei e mea nahea te mau mea rarahi i te tupuraa na roto i te faaroo.

Na roto i te faaroo ua hamani o Noa i te hoê pahi e ua faaora i to’na utuafare i te tiluvi (a hi‘o Hebera 11:7). Ua vahi o Mose i te mau pape o te Miti Uteute (a hi‘o Hebera 11:29). Ua ti‘aoro o Elia ia haama‘irihia te auahi na te ra‘i mai (a hi‘o 1 Te mau Arii 18:17–40). Ua ti‘aoro o Nephi ia tupu te o‘e (a hi‘o Helamana 11:3–5). Ua ani atoa oia i te Fatu ia tape‘a i te o‘e (a hi‘o Helamana 11:9–17). Ua hau te moana, ua iritihia te mau orama, ua pahonohia te mau pure, pauroa na roto i te mana o te faaroo.

Mai te mea e tai‘o maite tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite tatou e, te faaroo o te ti‘aturiraa puai ïa i te parau mau i roto i to tatou aau o te tura‘i ia tatou ia rave i te maitai. Na te reira e tuu i te uiraa i roto ia tatou e: E ti‘aturi tatou ia vai ?

  • A feruri na i te mau ohipa ta outou e rave i te mau mahana atoa. Eaha te mau mea ta outou e rave i te mau mahana atoa aita e ti‘a ia outou ia ite i te hopearaa o te reira ? Nahea te faaroo ia tura‘i ia outou ia rave i te ohipa ?

No te aha e mea ti‘a ia vai to tatou Faaroo ia Iesu Mesia ?

E faatumu tatou i to tatou faaroo i ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia e ti‘a ai.

Faaroo ia Iesu Mesia, te auraa, no to tatou ti‘aturi Ia’na e haapa‘o tatou i te mau mea atoa Ta’na e faaue mai ia tatou. Ia tuu ana‘e tatou i to tatou faaroo i roto ia Iesu Mesia, e ia riro ei mau pĭpĭ haapa‘o Na’na, e faaore to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou mau hara e e faaineine ho‘i ia tatou no te ho‘i i piha‘i iho Ia’na.

Ua haapii mai te Aposetolo Paulo e « Aita’tu ho‘i e i‘oa i faaitehia mai i te taata i raro a‘e i teie nei ra‘i, e ora‘i tatou nei » (Te Ohipa 4:12; a hi‘o atoa Mosia 3:17). Ua haapii mai o Iakoba e, e mea ti‘a i te taata « ia faaroo papû i Tei Mo‘a i Iseraela nei (Iesu Mesia), e ia ore ratou ia na reira, e ore ratou e ora i te basileia o te Atua » (2 Nephi 9:23). Na roto i te faaroo i te Faaora e na roto ho‘i i te tatarahapa, te faaohipa hope ra ïa tatou i To’na Taraehara i roto i to tatou oraraa. Na roto i te faaroo e roaa atoa ia tatou te puai ia upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa (a hi‘o Alama 37:33).

E ore roa e ti‘a ia tatou ia faaroo ia Iesu Mesia ma te ore atoa e faaroo i to tatou Metua i te Ao ra. Ia faaroo tatou ia Raua ra, e faaroo atoa ïa tatou e, na te Varua Maitai, ta Raua i tono mai ra, e haapii ia tatou i te mau parau mau atoa e e tamahanahana mai ia tatou.

  • Nahea e ti‘a ai i te faaroo ia Iesu Mesia ia faauru ia tatou i roto i to tatou mau piiraa o te Ekalesia ? I roto i to tatou mau auraa utuafare ? I roto i ta tatou mau ohipa toro‘a ? Nahea te faaroo ia Iesu Mesia ia faauru i to tatou ti‘aturi i te ora mure ore ?

Nahea e Ti‘a ai ia Tatou ia Faarahi i to Tatou Faaroo ia Iesu Mesia ?

Na roto i to tatou iteraa i te mau haamaitairaa e rave rahi e tae mai na roto i te faaohiparaa i te faaroo ia Iesu Mesia, e imi tatou i te mau rave‘a ia faarahi i to tatou faaroo Ia’na. Ua na ô mai te Faaora e, « Ahiri e faaroo to outou, e mai te hoê huero sinapi noa iho te rahi, …aita roa e mea e ore te ti‘a ia outou » (Mataio 17:20). E huero iti ha‘iha‘i roa te huero sinapi, area ia tupu oia ra, e raau iti rahi ïa.

Nahea tatou ia faarahi i to tatou faaroo ? Hoê â ïa raveraa no te faarahi e aore ra no te faahotu i te mau huru ite atoa . Nahea tatou ia faahotu i te mau ite o te ohipa nana‘o, te ohipa nira, te ohipa peni, te tunu maa, te hamani au‘a, e aore ra te faata‘i i te hoê mauhaa upaupa ? E haapii tatou, e faaohipa e e rave. Ia na reira tatou, e rahi atu ïa te ite. Mai te reira atoa te faaroo. Ia hinaaro tatou e faarahi i to tatou faaroo ia Iesu Mesia, e rave tatou i te ohipa. Ua faaau te peropheta Alama i te parau na te Atua i te hoê huero tei titauhia ia faaamu i te faaroo:

« Inaha râ, mai te mea e ara outou, e e faaitoito ho‘i i to outou aau, i te tamata i ta‘u nei parau, e i te faatupu ho‘i i te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho; oia ïa, aita’tu i ti‘a ia outou, maori râ o te hinaaro i te faaroo; ia tupu â taua hinaaro i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti ha‘iha‘i, e ti‘a‘i ia outou i te farii i te tuhaa o ta‘u nei parau.

« I teie nei, e faaau tatou i te parau i te huero. E teie nei, ia faati‘a mai outou ia tanuhia te huero i roto i to outou aau, inaha, mai te mea e huero mau e te maitai ra, e ia ore ho‘i outou ia huri i te reira i rapae na roto i to outou faaroo ore, e e faaru‘e ho‘i outou i te Varua o te Fatu ra, inaha, e tupu ïa te reira i roto i to outou aau; e ia ite a‘e ra outou i te tupuraa, e parau ai outou i roto ia outou iho e, e huero maitai teie, oia ho‘i e parau maitai teie, no te mea ua faarahihia to‘u varua: oia ïa, ua haamaramaramahia to‘u mana‘o. …

« E teie nei, inaha, aita anei te reira e faarahi i to outou faaroo ? » (Alama 32:27–29).

No reira, e ti‘a ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo i te Atua na roto i te haapa‘oraa i to tatou hinaaro ia faaroo Ia’na.

E ti‘a atoa ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo na roto i te pureraa i to tatou Metua i te Ao ra no ni‘a i to tatou mau ti‘aturiraa e to tatou mau hinaaro (a hi‘o Alama 34:17–26). Tera râ, eiaha roa tatou e feruri e o te ani noa ta tatou. Ua faaitehia mai ia tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e « te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe ïa, i te mea e vai hoê noa ra » (Iakobo 2:17). Teie te hoê aamu no te hoê taata tei iteahia te faaroo na roto i ta’na mau ohipa.

Ua hinaaro teie taata e tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, area râ aita oia i ite i te tai‘o. Ua pure oia i te Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia’na ia ite i te tai‘o. I taua taime ra, ua tae mai te hoê orometua i roto i to’na oire, e ua ani atu oia i taua orometua ra ia tauturu mai ia’na. Ua haapii ihora oia i te piapa. Ua haapii atoa a‘e ra oia i te ta‘iraa reo e i te tahoê i te mau reta no te hamani i te mau ta‘o. Aita i maoro roa ua ite oia i te tai‘o i te mau ta‘o ohie. Rahi noa’tu to’na haapiiraa, rahi noa atoa to’na iteraa i te tai‘o. Ua haamauruuru oia i te Fatu no te tonoraa mai i te orometua e no te tautururaa ia’na ia haapii i te tai‘o. Ua faarahi teie taata i to’na faaroo, te haehaa e te ite e, i te faito a ti‘a ai ia’na ia tavini ei peresideni amaa i roto i te Ekalesia.

Ua parau mai te Peresideni Spencer W. Kimball e, « E mea titauhia te ohipa no te faatupu i te faaroo. E ohipa maamaa ïa te aniraa i te Fatu ia horo‘a mai i te ite ia tatou nei, e ohipa paari râ te aniraa i te tauturu a te Fatu ia farii i te ite, ia haapii ma te maitai, ia feruri maramarama, e ia tamau i te mau mea ta tatou e haapii » (Faith Precedes the Miracle [1972], 205; papa‘iraa faaopa i roto i te buka tumu).

Te faaroo o te raveraa ïa i te mau mea e ti‘a ia tatou ia rave no te faatupu i te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei e ta tatou e pure nei. Ua parau mai te Peresideni Kimball e: « Na roto i te faaroo e tanu tatou i te huero, e aita e maoro e ite tatou i te semeio no te oteoraa o te reira. E mea pinepine te taata i te taa ore e i te taui i teie raveraa ». Te parau faahou ra oia e, e rave rahi o tatou e hinaaro nei i te tino maitai e i te puai ma te ore e haapa‘o i te mau ture o te tino maitai. Te hinaaro nei tatou i te oraraa auhune ma te aufau ore i ta tatou tuhaa ahuru. Te hinaaro nei tatou ia haafatata‘tu tatou i te Fatu aita râ tatou e hinaaro e haapae i te maa e e pure. Te hinaaro nei tatou ia tae mai te ua i te tau mau ra e ia roaa te hau ia tatou i roto i fenua ma te ore e faatura i te Sabati ei mahana mo‘a e ma te ore e haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa a te Fatu. (A hi‘o Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball [2006], 142).

Te hoê rave‘a faufaa roa no te faarahi i to tatou faaroo o te faarooraa ïa e te tai‘oraa i te parau na te Fatu. Te faaroo nei tatou i te parau na te Fatu i roto i ta tatou mau pureraa. E nehenehe ta tatou e haapii i Ta’na parau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. « E no te mea aore i noaa i te taata atoa te faaroo, a imi itoito outou e a haapii atu te tahi i te tahi i te mau parau no te paari: oia ïa, a imi na outou no roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari: a imi ho‘i i te ite, oia ïa na roto ho‘i i te haapii e na roto atoa i te faaroo ».

  • Eaha te autaatiraa ta outou e ite nei i rotopu i to tatou faaroo e ta tatou mau ohipa ?

Eaha te Tahi mau Haamaitairaa o te Apee mai i te Faaroo ?

Na roto i te horo‘a o te faaroo, te tupu nei te mau semeio, te fâ mai nei te mau melahi, te horo‘ahia mai nei te tahi atu mau horo‘a o te Varua, te pahonohia mai nei te mau pure, e te riro nei te taata ei mau tamaiti na te Atua (a hi‘o Moroni 7:25–26, 36–37).

« Ia tae mai te faaroo, e hopoi mai oia … i te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau haapii evanelia, te mau orometua, te mau Ô, te paari, te ite, te mau semeio, te faaoraraa ma‘i, te reo, te iritiraa i te mau reo, e te vai atu ra. E roaa taua mau mea nei ia tupu ana‘e te faaroo i ni‘a i te fenua nei, e e ore atu te reira ia mo‘e ana‘e te faaroo i te fenua nei; no te mea o te reira ïa te mau mea ta te faaroo e horo‘a mai. … e o oia o tei mau i te faaroo ra, e roaa ïa ia’na te ite e te paari e titauhia, e tae roa ua ite atu oia i te Atua e i te Fatu ia Iesu Mesia, o ta’na i tono mai – e te iteraa ho‘i ia’na ra, o te ora mure ore ïa » (Lectures on Faith [1985], 83).

  • Eaha te tahi mau aamu no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a i reira ho‘i te tahi mau taata i te riroraa ei mea puai a‘e no te mea ua roaa ia ratou te faaroo ia Iesu Mesia ? E mea nahea to outou iteraa i te reira i te tupuraa i roto i to outou oraraa ?

Te Tahi mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i