Books and Lessons
Pene 32: Te mau Tuhaa Ahuru e te mau Ô


Pene 32

Te mau Tuhaa Ahuru e te mau Ô

Hōho’a
Nine coins in a stack with the tenth coin lying next to them. Illustrates the principle of tithing.

Te Aufauraa i te Tuhaa Ahuru

  • Nahea to tatou aau hinaaro e aufau i te tuhaa ahuru e te mau Ô i te faaite i to tatou mauruuru i to tatou Metua i te Ao ra no te mau haamaitairaa atoa Ta’na i horo‘a mai ia tatou ?

Ua horo‘ahia mai ia tatou nei te mau faaueraa no te tauturu ia tatou ia faaineine i te mau mea atoa e ti‘a ai ia tatou ia ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra. Ua horo‘a mai Oia i te hoê rave‘a no te haamauruuru Ia’na no to tatou mau haamaitairaa. Te aufauraa i te tuhaa ahuru e te mau Ô ma te aau tae mau, o te hoê ïa rave‘a na tatou no te haamauruuru Ia’na. Ia aufau tatou i te reira mau ô, te faaite ra ïa tatou e, ua here tatou Ia’na e e haapa‘o tatou i Ta’na a‘oraa.

  • Nahea te aufauraa i te tuhaa ahuru e te mau Ô i te tauturu ia tatou ia haamauruuru i to tatou Metua i te Ao ra ?

Te Haapa‘oraa i te Ture o te Ahururaa

  • Eaha te hoê tuhaa ahuru ti‘a ?

I mutaa ihora, ua haapa‘o o Aberahama e o Iakoba i te faaueraa ia aufau i te tuhaa ahuru o te ahururaa o ta raua mau faufaa (a hi‘o Hebera 7:1–10; Genese 14:19–20; 28:20–22).

I teie tau ua pure te Peropheta Iosepha Semita, « E te Fatu, e faaite mai i ta oe mau tavini nei i te rahiraa ta oe e titau no te mau faufaa a ta oe mau taata ei tuhaa ahuru » (PH&PF 119, tuhaa omuaraa). Ua pahono mai te Fatu e: « E riro teie te haamataraa i te ahururaa a ta‘u mau taata. E ia oti te reira, o ratou o tei aufau i te ahururaa mai te reira e aufau ia ratou i te tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noa’tu » (PH&PF 119:3–4). Ua haapii mai te Peresideniraa Matamua e, « te tuhaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa » o te faufaa ïa e roaa mai ia tatou (a hi‘o rata na te Peresideniraa Matamua 19 no Mati 1970).

Ia aufau ana‘e tatou i te ahururaa, te faaite ra ïa tatou i to tatou faaroo i te Fatu. E haapii atoa tatou i ta tatou mau tamarii i te faufaa o teie ture. E hinaaro ïa ratou e pee i to tatou hi‘oraa e ia aufau i te ahururaa o te mau moni atoa e roaa ia ratou.

  • Nahea te ahururaa e riro ai ei parau tumu no te faaroo hau atu i te hoê parau tumu no te faufaa moni ?

  • Eaha te ti‘a i te mau metua ia rave no te haapii i ta ratou mau tamarii ia aufau i te tuhaa ahuru e ia haro‘aro‘a i to’na faufaa ?

E Horo‘a Tatou ma te Hinaaro ma

  • No te aha e mea faufaa to tatou huru ia aufau tatou i te tuhaa ahuru ?

E mea faufaa ia horo‘a ma te hinaaro mau. « Ia aufau ana‘e te hoê taata i ta’na tuhaa ahuru ma te oaoa ore, ua ere ïa oia i te hoê tuhaa o te haamaitairaa. E mea ti‘a ia’na ia haapii i te horo‘a ma te mata oaoa, te hinaaro mau e te oaoa, e e haamaitaihia ïa ta’na ô » (Stephen L. Richards, The Law of Tithing [buka iti, 1983], 8).

Ua haapii mai te Aposetolo Paulo e, te huru no ta tatou horo‘araa, ua aifaito ïa i te huru o te mea ta tatou e horo‘a ? Na ô maira oia e, « E horo‘a te taata atoa i ta’na i opua i roto i to’na aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horo‘a noa ho‘i ta te Atua e hinaaro » (2 Korinetia 9:7).

  • Eaha te auraa no outou « taata horo‘a noa » ?

Te Tuhaa Ahuru e te Tahi atu mau Ô

  • E nahea te Ekalesia i te faaohipa i te moni tuhaa ahuru e te tahi atu mau ô ?

Tatou te mau melo o te Ekalesia, e horo‘a tatou i te tuhaa ahuru e te tahi atu mau ô i te Fatu ra.

Te Tuhaa Ahuru

Te faaohipa nei te Ekalesia i te tuhaa ahuru no te mau tumu e rave rahi. Teie te tahi o te reira mau tumu:

  1. E patu, e atuatu, e e faaohipa i te mau hiero, te mau fare pureraa e te tahi atu mau fare.

  2. E horo‘a i te moni ohiparaa na te mau tĭtĭ, te mau paroita, e te tahi atu mau ti‘ahapa a te Ekalesia. E faaohipa teie mau ti‘ahapa i te reira moni no te faatere i te mau faanahonahoraa a te Ekalesia, oia ho‘i, te haapiiraa i te evanelia e te faatupuraa i te mau faaoaoaraa).

  3. Tauturu i te ohipa misionare.

  4. E haapii i te feia apî i roto i te mau haapiiraa, te mau haapiiraa evanelia na te feia apî e te feia apî paari o te Ekalesia.

  5. Nene‘i e opere i te mau materia haapiiraa

  6. Tauturu i te ohipa aamu utuafare e te hiero.

Te Tahi Atu mau Ô

Te mau Ô Haapaeraa Maa. E haapae te mau melo o te Ekalesia i te maa i te mau ava‘e atoa na roto i te oreraa e amu i te maa e e inu i te pape e piti tamaaraa te tahi i muri i te tahi. E horo‘a ratou i te faito haamau‘araa no taua na tamaaraa ra. E nehenehe ta ratou e horo‘a rahi atu ia au i to ratou hinaaro. Ua parauhia teie ô te ô o te haapaeraa maa. E faaohipa te episekopo i teie mau ô haapaeraa maa no te hoo i te maa, te faaearaa, te ahu e te raau na te feia nava‘i ore. (A hi‘o i te pene 25 i roto i teie buka.)

Ei tuhaa no te mahana haapaeraa maa, e haere te mau melo i te hoê pureraa tei parauhia te pureraa haapaeraa maa e te iritiraa mana‘o, i roto i reira e faaite ai ratou te tahi e te tahi i to ratou iteraa papû no ni‘a i te Mesia e i Ta’na evanelia.

Te Tahi atu mau Horo‘araa. E nehenehe ta te mau melo o te Ekalesia e horo‘a i te moni i roto i te tahi atu mau ohipa a te Ekalesia, mai te ohipa misionare, te Moni Haapiiraa Tamau, te paturaa hiero e te tautururaa i te mau taata atoa.

Taviniraa. E horo‘a atoa te mau melo i to ratou taime, te ite e te tao‘a no te tauturu ia vetahi ê. Na teie mau ohipa e tauturu i te Ekalesia ia tauturu i te mau melo nava‘i ore e te mau melo ore na te ao nei i roto i te mau Ôire, te mau fenua e na te ao atoa nei, i roto ihoa râ i te mau ati rarahi.

E Haamaitaihia Tatou ia Horo‘a ana‘e Tatou i te Tuhaa Ahuru e te mau Ô

Ua fafau mai te Fatu e haamaitai Oia ia tatou mai te peu e e aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru e te mau ô ma te haapa‘o. Ua parau mai Oia e, « Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao‘a i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia‘u nei, te parau maira Iehova Sabaota ra; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra‘i ra, a ninii atu ai i te tao‘a rahi roa ei maitai no outou » (Malaki 3:10).

Ua faaite mai te mau heheuraa o te mau mahana hopea nei i te tahi atu haamaitairaa no te feia e aufau i te tuhaa ahuru: « E oia mau ïa ei mahana ïa no te tusia, e ei mahana aufauraa i te tuhaa ahuru no ta‘u mau taata; no te mea o oia o tei aufau i te tuhaa ahuru ra e ore oia e ama i to’na taeraa mai » (PH&PF 64:23).

Te mau haamaitairaa tei fafauhia mai ia tatou, e mau haamaitairaa ïa no te pae materia e no te pae varua. Mai te mea e, e horo‘a tatou ma te hinaaro mau, e tauturu mai te Metua i te Ao ra ia tatou ia pahono i to tatou mau hinaaro i te pae maa, te ahu e te faaearaa. No ni‘a i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei no te mau fenua Philipino, ua parau mai te Peresideni Gordon B. Hinckley e, mai te mea e, e « farii te taata i te evanelia e ia ora i te reira, ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru e te mau Ô, noa’tu e aita i rahi, e tape‘a te Fatu i Ta’na fafauraa tahito no ratou, e roaa ta ratou raiti i roto i te au‘a e te ahu i ni‘a i to ratou tua e te fare i ni‘a a‘e i to ratou upoo. Aita vau i ite i te tahi atu huru rave‘a. E hinaaro ratou i te hoê mana rahi a‘e i te mau mana atoa i te fenua nei no te faati‘a ia ratou e no te tauturu ia ratou » (« Inspirational Thoughts », Ensign, Atete 1997, 7). E tauturu atoa te Fatu ia tatou ia tupu i te rahi « i roto i te ite i te Atua, i roto i te iteraa papû, e i roto i te mana no te ora i te evanelia e no te faauru i to tatou utuafare ia na reira atoa » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Heber J. Grant [2002], 124).

Te feia e aufau i ta ratou tuhaa ahuru e te mau Ô e haamaitai-rahi-hia ratou. E tupu te mana‘o maitai i roto ia ratou e, te tauturu nei ratou i te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei.

  • Eaha te tahi mau haamaitairaa ta outou, ta te mau melo o to outou utuafare, e aore râ, ta to outou mau hoa i farii na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru e te tahi atu mau ô ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i