Books and Lessons
Pene 25: Te Haapaeraa Maa


Pene 25

Te Haapaeraa maa

Hōho’a
A Fijian man in an outdoor setting. He is holding a copy of the scriptures and has his eyes closed in prayer.

Nahea ia Haapae i te Maa ma te au maitai

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te faariro i te haapaeraa maa ei ohipa oaoa ?

Mai te tau mai o Adamu ra, ua haapae te mau taata i te maa ei tautururaa ia ratou ia haafatata atu i to tatou Metua i te Ao ra e ia haamori Ia’na. Ua faaite mai Iesu i te faufaa no te haapaeraa maa na roto i To’na iho hi‘oraa (a hi‘o Luka 4:1–4). Na roto i te heheuraa o te tau hopea nei ua haapii mai tatou e, te titau noa nei â te Fatu i to’na mau taata ia haapae i te maa e ia pure pinepine (a hi‘o PH&PF 88:76).

Te haapaeraa i te maa o te oreraa ïa e amu i te maa e te oreraa e inu E mea maitai no to tatou tino ia haapae i te maa i tera e tera taime, e tauturu atoa te reira i to tatou varua ia ohipa.

Ua haapii mai te Faaora ia tatou e, te haapaeraa maa ia au i te hoê tumu, ua hau atu ïa i te haapae-noa-raa i te maa e te pape. E faatumu atoa tatou i te mana‘o i ni‘a i te mau mea o te varua.

E Pure Tatou a Haapae ai Tatou i te Maa

E tuhaa faufaa te pure no te haapaeraa maa. Ua faahiti-amui-hia te parau no te pure e no te haapaeraa maa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E apiti tatou i ta tatou haapaeraa maa i te pure haehaa, e e haamata e e faaoti tatou i te haapaeraa maa na roto i te pure.

E Haapae Tatou i te Maa e te hoê Tumu

E rave rahi te mau tumu e haapae ai tatou i te maa. E nehenehe ia tatou ia upooti‘a i to tatou mau vahi paruparu e aore râ, te mau fifi na roto i te haapaeraa maa e te pure. I te tahi taime, e hinaaro tatou e haapae i te maa e e pure no te farii i te tauturu e aore ra, te arata‘iraa no vetahi ê, mai te hoê melo o te utuafare tei pohehia i te ma‘i e tei titau i te hoê haamaitairaa (a hi‘o Mosia 27:22–23). Na roto i te haapaeraa maa e nehenehe ia tatou ia ite i te parau mau no te mau mea mai te au i ta te peropheta Alama i rave i roto i te Buka a Moromona. Ua na ô mai oia e: »I haapae a‘e nei au i te maa e i pure a‘e’ nei ho‘i au i na mahana e rave rahi, ia itea taua mau mea nei ia‘u iho. E te ite maite nei au e, o te parau mau ïa; na te Fatu na te Atua iho ho‘i i faaite mai ia‘u i te reira i to’na ra Varua Maitai » (Alama 5:46).

E nehenehe ta tatou e haapae i te maa no te tauturu ia vetahi ê ia farii i te parau mau. E nehenehe te haapaeraa maa e tamahanahana ia tatou i te mau taime oto e te pe‘ape‘a ho‘i (a hi‘o Alama 28:4–6). E nehenehe te haapaeraa maa e tauturu ia tatou ia riro ei taata haehaa e ia haafatata’tu i to tatou Metua i te Ao ra (a hi‘o Helamana 3:35).

Eiaha tatou e haapae i te maa ei rave‘a faatietieraa ia tatou i mua ia vetahi ê. Ua parau mai te Fatu e:

« E ia haapae outou i te maa, eiaha mai ta te feia haavare e faarumărûma i te mata ra: o tei faahuru ê i to ratou mata, ia ite te taata e te haapae ra ratou i te maa.

« Oia mau ta‘u e parau atu ia outou na, ua noaa ta ratou utu‘a.

« Area ia haapae oe ra, e tahinu i to upoo, e e horoi i to mata; ia ore ta oe haapaeraa maa ia itea e te taata » (Mataio 6:16–18).

Ei mata oaoa to tatou ia haapae tatou i te maa eiaha râ e faaiteite ia vetahi ê i ta tatou haapaeraa.

  • Nahea to tatou huru i te faauru ia tatou ia haapae ana‘e tatou i te maa ?

Te Mahana Haapaeraa Maa

E haapa‘o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te hoê mahana hapaeraa maa hoê Sabati i te mau ava‘e atoa. I taua mahana ra aita tatou e amu i te maa e e inu i te pape e piti tamaaraa te tahi i muri iho i te tahi. Mai te mea e, e tamaa tatou i te ahiahi mahana Maa, eita ïa tatou e tamaa faahou eita atoa e inu e tae roa’tu i te tamaaraa o te ahiahi Sabati.

Te mau melo tino maitai atoa te titauhia ia haapae i te maa. E faaitoito tatou i ta tatou mau tamarii ia haapae i te maa ia oti ratou i te bapetizohia, eiaha râ e faahepo. E mahana taa ê te mahana haapaeraa maa no tatou no te faahaehaa ia tatou iho i mua i te Fatu na roto i te haapaeraa maa e te pure. E mahana ïa no te pure no te faaoreraa i ta tatou mau hara e no te mana ia upooti‘a i ni‘a i ta tatou mau hape e no te faaore i te hara a vetahi ê.

I te Sabati hapaeraa maa, e putuputu te mau melo o te Ekalesia e e amu ratou i te oro‘a mo‘a. E faaitoito ratou ia ratou iho e te tahi e te tahi na roto i te faaiteraa i te iteraa papû i roto i te pureraa haapaeraa maa e te iteraa papû.

  • Eaha te maitai tei roaa ia outou na roto i te faaiteraa i to outou iteraa papû i roto i te pureraa haapaeraa maa e te iteraa papû ? Eaha te maitai tei roaa ia outou na roto i to outou faarooraa ia vetahi ê ia faaite i to ratou iteraa papû ?

Te mau Ô Haapaeraa Maa

  • E aha tatou e horo‘a ai i te ô haapaeraa maa ?

Ia haapae tatou i te mau ava‘e atoa, te ani mai nei te Fatu ia tatou ia tauturu i te feia nava‘i ore. Te hoê rave‘a no te raveraa tatou i te reira, na roto ïa i te horo‘araa, na roto i te mana autahu‘araa ti‘a, i te moni e au i na tamaaraa e piti. E horo‘a tatou ma te aau horo‘a e ti‘a ai. Na roto i te ô haapaeraa maa te riro nei tatou ei mau apiti no te Fatu i te utuuturaa i te hinaaro o to tatou mau taea‘e e te mau tuahine nava‘i ore atu ia tatou.

E Haamaitaihia Tatou ia Haapae ana‘e Tatou i te Maa

  • Eaha te mau haamaitairaa e roaa ia tatou ia haapae tatou i te maa ma te ti‘a ?

Ua papa‘i o Isaïa, te hoê peropheta o te Faufaa Tahito, i te mau fafauraa faahiahia a te Fatu i te feia e haapae i te maa e e tauturu i te feia nava‘i ore. Ua fafauhia ia tatou te hau, te ora maitai, e te arata‘iraa a te varua. Ua parau mai Isaïa ia tatou i te mau haamaitairaa e tae mai ia haapae tatou i te maa: « Ei reira to oe maramarama e puroro noa mai ai mai te po‘ipo‘i ra, e ati vave ho‘i to oe ra mau puta: e na mua ho‘i to parau-ti‘a ia oe i te haere; e te hanahana o Iehova te pee mai ia oe ra. E parau oe i reira, e na Iehova e parau mai; na oe e ti‘aoro, e na’na e parau mai e, inaha, teie Au » (Isaïa 58:8–9).

E haamaitai te haapaeraa maa i to tatou oraraa e e horo‘a mai i te puai hau atu. E tauturu te reira ia tatou ia haapa‘o i te tahi atu mau parau tumu o te evanelia no te mea na te reira e haafatata atu ia tatou i te Fatu.

E Haapii te Haapaeraa Maa ia Tatou ia Haavi i to Tatou Iho Mana‘o

E tauturu te haapaeraa maa ia tatou ia haapaari i to tatou feruriraa. Ia haapae tatou ma te au maitai, e haapii tatou ia haavi i to tatou mau hiaai e to tatou mau hinaaro. E itoito rii a‘e tatou na roto i te faaiteraa ia tatou e, te haavî ra tatou ia tatou iho. Mai te peu e, e haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia haapae i te maa, e faahotu ïa ratou i te puai pae varua no te upooti‘a i ni‘a i te mau faahemaraa rahi atu i roto i to ratou oraraa amuri a‘e.

E Horo‘a te Haapaeraa Maa ia Tatou i te Puai pae Varua

Ia Haapae ana‘e tatou ma te paari e ma te pure, e faahotu tatou i to tatou faaroo. Na roto i te reira faaroo e roaa ia tatou te puai pae varua rahi atu. Ei hi‘oraa, te parau nei Alama (e peropheta no te Buka a Moromona) i te aamu no te farerei-faahou-raa i te mau tamaiti a Mosia e rave rahi matahiti i muri a‘e i te semeio o to ratou faafariuraa. Ua tupu te oaoa rahi i roto ia’na i to’na iteraa e, ua haapuai ratou i to ratou faaroo e ua faahotu ratou i te puai pae varua. Ua roaa ia ratou te reira puai no te mea « I pinepine ratou i te pure e i te haapae i te maa; no reira, i noaa‘i ia ratou te varua tohu, e te varua hoi o te heheuraa parau » (Alama 17:3).

Ua poro haere te mau tamaiti a Mosia e 14 matahiti te maororaa i te Ati Lamana. No te mea ua haapae te mau tamaiti a Mosia i te maa e ua pure, ua faarahi te Varua o te Fatu i te mana o ta ratou mau parau. Na te reira i horo‘a ia ratou te manuïa rahi i roto i ta ratou ohipa misionare (A hi‘o Alama 17:4).

Ua parau mai te Faaora i te feia o te haapae i te maa ma te au maitai, « E na to Metua iho, tei ore roa i mo‘e i te hoê mea ia’na ra, e faautu‘a faaite mai ia oe » (Mataio 6:18).

  • Nahea te haapaeraa maa i te faarahi i to ratou mana varua no te patoi i te mau faahemaraa ? no te farii i te heheuraa ? no te rave i te mau ohipa ti‘a ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i