Books and Lessons
Pene 35: Te Haapa‘o


Pene 35

Te Haapa‘o

Hōho’a
An angel appearing to Adam and Eve as they prepare to offer a lamb as a burnt offering. The illustration depicts the angel explaining to Adam and Eve that the animal sacrifice was symbolic of the sacrifice to be made by Jesus Christ.

E Haapa‘o Tatou i te Parau a te Atua ma te Hinaaro mau

  • Eaha te taa-ê-raa ia haapa‘o ma te hinaaro mau e te haapa‘o ma te hinaaro ore ?

A ora ai Iesu i ni‘a i te fenua nei, ua ani atu te hoê haapii ture Ia’na i te hoê uiraa:

« E rabi, tei hea te parau rahi i roto i te ture ?

« Ua parau atu ra Iesu, hinaaro oe i to Atua ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« O te ture matamua teie te hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti, E aroha’tu oe i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa e te mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei » (Mataio 22:36–40).

Na roto i teie mau papa‘iraa mo‘a te ite nei tatou i te faufaa rahi no te here i te Fatu e i to tatou mau taata tupu. Area râ, nahea tatou i te faaite i to tatou here i te Fatu ?

Ua pahono Iesu i teie uiraa i te na-ô-raa e, « Tei ia’na ta‘u ra parau e ua haapa‘o oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia‘u: e tei hinaaro mai ia‘u ra, e herehia mai oia e ta‘u Metua ra » (Ioane 14:21).

E ui tatou tata‘itahi ia tatou iho e, eaha te tumu e haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa a te Atua. No to tatou anei măta‘u i te faautu‘araa ? No to tatou anei hinaaro i te mau utu‘a maitai no te ora i te hoê oraraa maitai ? No to tatou anei here i te Atua e ia Iesu Mesia e te hinaaro ia tavini ia Raua ?

E mea maitai a‘e ia haapa‘o i te mau faaueraa no te mea te măta‘u nei tatou i te faautu‘araa i te ore roa’tu e haapa‘o i te hoê noa a‘e o te reira. Tera râ, e rahi atu to tatou oaoa mai te peu e, e haapa‘o tatou i te parau a te Atua no te mea ua here tatou Ia’na e ua hinaaro tatou ia haapa‘o i Ta’na parau. Ia haapa‘o tatou i Ta’na parau ma te aau tae mau, e haamaitai Oia ia tatou ma te aau tae mau. Na ô maira Oia e, « O vau, o te Fatu, … e mea au na‘u te faatura ia ratou o te tavini mai ia‘u ma te parau ti‘a e te parau mau ho‘i e tae noa’tu i te hopea » (PH&PF 76:5). E tauturu atoa te haapa‘o ia tatou ia haere i mua e ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra te huru. Ia ore râ te taata e rave i te hoê mea e tae roa’tu i te taime e faauehia ai ratou, e i reira e haapa‘o ai i te mau faaueraa ma te aau tae ore, e mo‘e ê atu ïa ta ratou utu‘a maitai (a hi‘o PH&PF 58:26–29).

  • Nahea e ti‘a ai ia tatou ia faarahi i to tatou hinaaro ia haapa‘o ?

E Nehenehe ta Tatou e Haapa‘o ma te Ite Ore i te Tumu

  • No te aha aita e titauhia ia tatou i te mau taime atoa ia ite i te mau Ôpuaraa a te Fatu no te haapa‘o ?

Na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, te faaineine ra ïa tatou no te ora mure ore e te faateiteiraa. I te tahi taime aita tatou i ite i te tumu o te hoê faaueraa taa ê. Area râ, ia haapa‘o tatou i te parau a te Atua ma te ite ore i te tumu, te faaite ra ïa tatou i to tatou faaroo e to tatou ti‘aturi Ia’na.

Ua faauehia ia Adamu raua o Eva ia pŭpŭ i te tusia i te Atua. I te hoê mahana ua fâ mai te hoê melahi ia Adamu e ua ani e no te aha oia i pŭpŭ ai i te tusia. Ua pahono atu Adamu e aita oia i ite i te tumu. Te na reira nei oia no te mea ua faaue mai te Fatu ia’na. (A hi‘o Mose 5:5–6 e te hoho‘a i roto i teie pene).

Haapii atu ra te melahi ia Adamu i te evanelia e ua parau atu ra ia’na i te parau no te Faaora o te haere mai. Ua ma‘iri maira te Varua Maitai i ni‘a ia Adamu, e ua tohu ihora o Adamu no ni‘a i te mau Ôpu atoa o te fenua nei e tae roa’tu i te u‘i hopea ra. (A hi‘o Mose 5:7–10; PH&PF 107:56). Ua tae mai teie iteraa e te mau haamaitairaa rarahi i ni‘a ia Adamu no te mea ua haapa‘o oia.

E Faaineine te Atua i te Hoê Rave‘a

Te faaite mai nei te Buka a Moromona ia tatou e, ua farii o Nephi e to’na na tuaana i te hoê faaueraa etaeta roa no ô mai i te Fatu ra (a hi‘o 1 Nephi 3:1–6). Ua amuamu na taea‘e o Nephi, ma te parau e, e mea rave taiatâ ta te Fatu titau ia raua. Area o Nephi ra na o atu ra ïa e, « E haere atu vau, e e rave ho‘i i te mau mea ta te Fatu i faaue maira, ua ite ho‘i au e, e ore te Fatu e tuu mai i te hoê faaue i te mau tamarii a te taata, maori râ e faaineine oia i te hoê rave‘a no ratou, e ti‘a ai ia ratou i te rave i te mea ta’na i faaue mai ia ratou ra » (1 Nephi 3:7). Ia feruri tatou e, e mea fifi ia haapa‘o i te hoê faaueraa a te Fatu, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o i te mau parau a Nephi.

  • I nafea to te Fatu faaineineraa i te hoê rave‘a ia haapa‘o outou i Ta’na parau ?

Aita e Faaueraa Ha‘iha‘i e aore râ, e Faaueraa Rahi Roa ia Haapa‘o

E feruri paha tatou i te tahi taime e, e ere i te mea faufaa ia haapa‘o i te hoê faaueraa. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te aamu o te hoê taata tei parauhia o Naamana tei feruri mai te reira te huru. E ma‘i iti rahi to Naamana e ua ratere oia mai Syria e tae atu i Iseraela no te ani i te peropheta Elisaia ia faaora ia’na. E taata rahi o Naamana i roto i to’na iho fenua, e no reira, ua ino‘ino oia ia Elisaia i ore i haere tino roa mai e farii ia’na i to’na taeraa mai, i tono noa mai râ i to’na tavini. Rahi roa’tu te ino‘ino o Naamana i te fariiraa oia i te parau a Elisaia: e haere e hopu e ia hitu hopuraa i Ioridana. « E ere anei na pape Damaseko ra, tei hau i te maitai i te mau pape atoa o Iseraela ? Eita anei e ti‘a ia hopu vau i reira a mâ atu ai ? ta’na aniraa. Haere ê atu ra oia ma te riri rahi. Ua ani atu ra to’na mau tavini ia’na: « Ahiri anei e parau rahi ta taua peropheta ra i parau mai ia oe, e ore anei oe e rave i te reira ? a tae atu ai i tena na parau, A hopu a mâ atu ai ? » Area râ, ua nava‘i te paari o Naamana no te ite e, e mea faufaa ia haapa‘o i te parau a te peropheta o te Atua, noa’tu e ohipa iti ha‘iha‘i roa ia hi‘ohia. No reira ua haere atu ra oia e hopu i Ioridana, e ua ora ihora. (A hi‘o 2 Te mau Arii 5:1–14).

I te tahi taime e feruri tatou e, e mea fifi roa ia tatou ia haapa‘o i te hoê faaueraa. Mai na tuaana o Nephi, e riro tatou i te parau e, « e mea rave taiatâ ta oe e ani mai nei ia matou ». Tera râ, mai ia Nephi, e nehenehe ia tatou ia ite papû e, e ore roa te Atua e tuu mai i te hoê faaue ia tatou nei, maori râ e faaineine Oia i te hoê rave‘a no tatou ia haapa‘o i Ta’na parau.

E « ohipa rave taiatâ » mau ta te Fatu i faaue ia Aberahama, ia pŭpŭ i ta’na tamaiti here ia Isaaka ei tusia (a hi‘o Genese 22:1–13; a hi‘o atoa te pene 26 i roto i teie buka). Ua tia‘i Aberahama e rave rahi matahiti i te fanauraa o Isaaka, te tamaiti ta te Atua i fafau mai ia’na ra. Nahea e ti‘a ai ia’na ia ere i ta’na tamaiti na roto i teie huru raveraa ? E mea papû e, e faaueraa teimaha mau teie no Aberahama. Noa’tu râ, ua faaoti oia e haapa‘o i te parau a te Atua.

E mea ti‘a atoa ia tatou ia rave ma te hinaaro mau i te mau mea atoa ta te Atua e titau mai. Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e, «Ua faariro vau i teie ei ture na‘u: ia faaue mai te Fatu, a rave » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita [2007], 160). E nehenehe teie ia riro atoa ei ture na tatou.

  • I nafea to outou fariiraa i te mau haamaitairaa no to outou haapa‘oraa i te mau faaueraa tei riro ei mea ha‘iha‘i ?

Ua Haapa‘o Iesu Mesia i te Parau a To’na Metua

  • Eaha te mau hi‘oraa e puta mai i roto i te feruriraa ia feruri outou ia Iesu Mesia i te haapa‘oraa i te parau a To’na Metua ?

Ua riro Iesu ei hi‘oraa hoê roa no te haapa‘o i te parau a to tatou Metua i te Ao ra. Na ô maira Oia e, « I pou mai nei ho‘i au mai te ra‘i mai e haapa‘o i to tei tono mai ia‘u nei hinaaro, eiaha to‘u iho hinaaro » (Ioane 6:38). Ua pŭpŭ Oia i To’na oraraa taatoa i te haapa‘oraa i te parau a To’na Metua; aita râ i riro ei ohipa ohie No’na ra. Ua faahemahia Oia i te mau huru faahemaraa’toa, mai te tahi atu mau taata tahuti nei (a hi‘o Hebera 4:15). I roto i te Ô no Getesemane ua pure Oia i te na-ô-raa e, « E tau Metua e, ia ti‘a râ, e hopoi ê atu i teie nei au‘a, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to‘u » (Mataio 26:39).

No to Iesu haapa‘o i te hinaaro o te Metua i roto i te mau mea atoa, ua horo‘a mai Oia i te faaoraraa no tatou paatoa.

  • Nahea te haamana‘oraa i te hi‘oraa o te Faaora e ti‘a ia tauturu ia tatou ia haapa‘o ?

Te mau Hopearaa o te Haapa‘o e te Haapa‘o Ore

  • Eaha te mau hopearaa o te haapa‘o e aore râ, te haapa‘o ore i te mau faaueraa a te Fatu ?

Te faaterehia nei te basileia o te ao e te ture, e ia farii ana‘e tatou i te hoê haamaitairaa, e mea na roto ïa i te haapa‘oraa i te ture o tei haamauhia taua haamaitairaa ra i ni‘a iho (a hi‘o PH&PF 130:20–21; 132:5). Ua parau mai te Fatu ia tatou e, na roto i to tatou haapa‘o e to tatou itoito, e noaa ai ia tatou te ite e te maramarama (a hi‘o PH&PF 130:18–19). E mea ti‘a atoa ia tatou ia tupu i te rahi i te pae varua (a hi‘o Ieremia 7:23–24). Area tei haapa‘o ore ra, e oto ïa te noaa mai, e te ereraa ho‘i i te mau haamaitairaa. «O vai ho‘i au, te na reira maira te Fatu, o tei parau mai e aita i faatupuhia ? Te faaue atu nei au e aore te taata nei i haapa‘o; e faaore atu vau e aita ratou e farii i te haamaitairaa. E i reira ratou e parau mai i roto i to ratou ra mau aau e: E ere teie te ohipa a te Fatu, no te mea aita ta’na mau parau fafau i faatupuhia » (PH&PF 58:31–33).

Ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa a te Atua, e faatupu Oia i Ta’na mau fafauraa, mai ta te Arii Beniamina i parau i to’na ra mau taata: « Ua hinaaro oia ia haapa‘o outou i ta’na i faaue mai ia outou ra; e mai te mea e na reira outou, e e haamaitai vave mai oia ia outou » (Mosia 2:24).

E Noaa te Ora Mure Ore i Tei Haapa‘o

Ua a‘o mai te Fatu ia tatou e, « E mai te mea e haapa‘o oe i ta‘u mau faaueraa e e itoito noa e tae noa’tu i te hopea, e noaa ïa ia oe te ora mure ore, o te horo‘a hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua » (PH&PF 14:7).

Ua faaite mai te Fatu i te tahi atu mau haamaitairaa te tae mai i ni‘a i te feia tei faaroo Ia’na ma te parau ti‘a e te parau mau e tae noa’tu i te hopea ra:

« No te mea te na ô mai nei te Fatu – o vau, o te Fatu, e aroha to‘u e te here nei ho‘i au ia ratou o te măta‘u mai ia‘u nei, e e mea au na‘u te faatura ia ratou o te tavini mai ia‘u mai te parau ti‘a e te parau mau ho‘i e tae noa’tu i te hopea.

« E rahi roa to ratou utu‘a e to ratou hanahana e vai â te reira e a muri noa’tu.

« E e heheu mai au ia ratou te mau parau aro atoa, oia ïa te mau parau aro atoa no to‘u basileia i hunahia ra mai te mau mahana tahito ra, e no te mau tau amuri atu ra, e faaite atu vau ia ratou ra te oaoa maitai no to‘u hinaaro no ni‘a i te mau mea atoa no to‘u basileia.

« Oia ïa, o te mau mea maere no te tau mure ore ta ratou ho‘i e ite, e te mau mea o te tupu mai amuri atu ra ta‘u ïa e faaite atu ia ratou ra, oia ïa te mau mea no te mau u‘i e rave rahi ra.

« E e rahi roa to ratou paari, e to ratou ite e tae ïa i te ra‘i ra. …

« No te mea na roto i to‘u Varua vau e haamaramarama mai ai ia ratou ra, e na roto i to‘u nei mana vau e faaite atu ai ia ratou ra te mau parau mo‘e no to‘u hinaaro – oia ïa, o te reira mau mea ho‘i o tei ore i itehia e te mata, o tei ore â i faaroohia e te tari‘a, o tei ore â ho‘i i tomo i roto i te aau o te taata nei » (PH&PF 76:5–10).

  • Eaha te auraa no outou te parau ra « e mau papû e tae noa’tu i te hopea » ?

  • Eaha te ti‘a ia tatou ia rave no te haapa‘o noa i te mau parau tumu o te evanelia noa’tu e, e ere i te mea roo maitai roa ia na reira ? Nahea e ti‘a ai ia tatou ia tauturu i te mau tamarii e te feia apî ia haapa‘o noa i te mau parau tumu o te evanelia ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Mo‘a

Nene’i