Books and Lessons
Pene 31: Te Parau ti‘a


Pene 31

Te Parau ti‘a

Hōho’a
Two men shaking hands

Te Parau ti‘a e Parau Tumu ïa no te Faaoraraa

  • Eaha ïa te huru o te oraraa totiare ahiri e, e mea parau ti‘a mau te mau taata atoa ?

Te na ô ra te Te mau Hiro‘a Faaroo 13 e, « Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te parau ti‘a ». Te faaite mai nei te Buka a Moromona ia tatou i te aamu o te hoê pŭpŭ taata « tei iteahia no to ratou itoito i ta te Atua, e i ta te taata ho‘i: e feia parau ti‘a mau e te haapa‘o maitai ho‘i ratou i te mau mea atoa ra; e ua tamau maite ratou i te faaroo ia Iesu ra e tae noa’tu i te hopea » (Alama 27:27). No te parau ti‘a o taua mau taata ra, ua hi‘o mai to ratou mau taata tupu e te Atua atoa ia ratou ei feia parau ti‘a. E mea faufaa roa ia ite tatou e eaha mau te parau ti‘a, e mea nahea tatou ia faahemahia ia riro ei feia parau ti‘a ore, e nahea tatou ia upooti‘a i ni‘a i te reira faahemaraa.

E mea titauhia te parau ti‘a hope roa no to tatou faaoraraa. Ua parau te Peresideni Brigham Young e, « Mai te mea e, e farii tatou i te faaoraraa mai tei pûpûhia mai ia tatou nei, e mea ti‘a ïa ia tatou ia ora ma te parau ti‘a i roto i te mau mana‘o atoa, i roto i to tatou mau feruriraa, i roto i to tatou feruriraa hohonu, i roto i to tatou iho oraraa, i roto i ta tatou mau ohipa, i roto i ta tatou mau parau, e i roto i te mau ohipa atoa ta tatou e rave i roto i to tatou oraraa » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Brigham Young [1997], 293).

E mea parau ti‘a e te afaro te Atua i roto i te mau mea atoa (a hi‘o Alama 7:20). Tatou atoa, ei feia parau ti‘a tatou e ti‘a ai, i roto i te mau mea atoa, no te riro mai Ia’na te huru. Ua faaite papû mai te taea‘e o Iareda e: « E, e te Fatu, ua ite ho‘i au … e Atua parau mau hoi oe, e aita e ti‘a ia oe te haavare » (Etera 3:12). Area te Diabolo ra, e taata haavare ïa. Oia mau roa, o oia te metua no te mau haavare (a hi‘o 2 Nephi 9:9). « O ratou atoa tei eia, tei haavare, tei vahavaha e tei faaino, e riro ïa ei tĭtĭ na’na » (Mark E. Petersen, i roto i te Conference Report, Atopa 1971, 65; aore râ te Ensign, Dec. 1971, 73).

E here te taata parau ti‘a i te parau mau e te afaro. E mea parau ti‘a ratou i roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa. Aita ratou e haavare, e eia e aore râ, e taviri.

E mea Parau ti‘a Ore te Haavare

Ua riro te haavare ei taviriraa ia vetahi ê. Te pari haavareraa o te hoê ïa huru o te haavare. Ua horo‘a te Fatu i teie faaueraa i te tamarii o Iseraela: « Eiaha roa oe e pari haavare noa ia vetahi ê ra » (Exodo 20:16). Ua haapii atoa mai Iesu i te reira a ora ai Oia i ni‘a i te fenua nei (a hi‘o Mataio 19:18). Ua rau te tahi atu mau huru o te havare. Ia faahiti ana‘e tatou i te parau tano ore, ua haavare ïa tatou. E nehenehe atoa tatou e haavare ia vetahi ê na roto i te hoê aparaa rima e aore râ te hoê hi‘oraa, na roto i te mamu-noa-raa, e aore râ, na roto i te faaiteraa i te tahi noa tuhaa o te parau mau. Ia arata‘i ana‘e tatou i te taata ia ti‘aturi i te hoê mea e ere i te parau mau, aita ïa tatou i riro ei taata parau ti‘a

Eita te Fatu e mauruuru i te reira huru parau ti‘a ore, e e titauhia ho‘i tatou ia amo i ta tatou mau haavare. Te hinaaro nei Satane ia ti‘aturi tatou e aita e fifi ia haavare. Te na ô ra oia e, « A haavare rii, …e ere te reira i te hara » (2 Nephi 28:8). Te faaitoito nei Satane ia tatou ia faati‘amâ ia tatou iho i roto i ta tatou mau haavare. E ite te taata parau ti‘a i te mau faahemaraa a Satane, e e parau ratou i te taatoaraa o te parau mau noa’tu e e haape‘ape‘a te reira ia ratou.

E Ohipa Parau ti‘a Ore te Eia

Ua haapii mai Iesu e, « Eiaha oe e eia » (Mataio 19:18). Te eia, o te raveraa ïa i te hoê mea e ere na tatou. Ia rave ana‘e tatou i te tao‘a a te tahi atu taata, e aore râ na te hoê fare toa, e aore râ, na te huiraatira, ma te parau faati‘a ore, te eia ra ïa tatou. Te raveraa i te tao‘a e aore râ, te mau tauhaa a te fatu ohipa, e eia te reira. Te haruharuraa i te pehe, te hoho‘a teata, te mau hoho‘a, e aore râ, te papa‘iraa i te parau ma te parau faati‘a ore a te faturaa paruruhia, e ohipa parau ti‘a ore ïa, e ua riro ïa ei hoê huru o te eiaraa. Te farii-hau-raa i te moni e aore râ, te tao‘a e ohipa ti‘a ore ïa. Te raveraa hau atu i tei faataahia na tatou, e eia te reira.

E Ohipa Parau ti‘a ore te Taviri

Ia horo‘a tatou i raro iho i tei titauhia ia tatou, e aore râ, ia farii tatou i tei ore e ti‘a ia tatou ia farii, te taviri ra ïa tatou. Te taviri nei te tahi mau rave ohipa i to ratou fatu ohipa na roto i te oreraa e rave i te hora ohipa ti‘a; e a farii ai i te taatoaraa o te moni ohipa. Te vai nei te tahi mau fatu ohipa e ere i te mea afaro i ni‘a i ta ratou mau rave ohipa; te aufau nei ratou i te rave ohipa i raro iho i tei titauhia. Te na ô ra Satane e, « A faahapa i te tahi no ta’na parau, a ô i te apoo no to oe taata tupu » (2 Nephi 28:8). Te imiraa i te maitai no tatou iho i ni‘a i te tua o vetahi ê, o te hoê ïa huru o te parau ti‘a ore. Te raveraa i te ohipa e aore râ, te horo‘araa i te tao‘a haapa‘oraa ore, e ohipa taviri te reira.

Eiaha Tatou e Faati‘a i to Tatou Parau ti‘a ore

  • Eaha to tatou huru i te pae varua mai te mea e e faati‘a tatou i to tatou parau ti‘a ore ?

Te faaohipa nei te taata e rave rau otoheraa no te riroraa ei taata parau ti‘a ore. Te haavare nei te taata no te paruru ia ratou iho e no te titau ia vetahi ê ia feruri i te feruriraa maitai no ni‘a ia ratou. Te faati‘ati‘a nei te tahi pae ia ratou iho no te eiaraa, ma te feruri e, ua au ia ratou tei eiahia e ratou, e faaho‘i ratou i te reira, e aore râ, e mea faufaa a‘e te reira no ratou i to tei fatu ra. Te taviri nei te tahi mau taata ia maitai a‘e ta ratou mau nota i roto i te haapiiraa, e aore râ, no te mea « pauroa te taata e na reira nei » e aore râ, no te tahoo.

Te horo‘ahia nei te reira mau otoheraa e e rave rahi atu, ei tumu no te raveraa i te ohipa parau ti‘a ore. Aita hoê tumu maitai i mua i te Fatu. Ia faati‘ati‘a tatou ia tatou iho, te taviri ra ïa tatou ia tatou iho, e e ore te Varua o te Atua e parahi faahou i roto ia tatou. E haere noa to tatou parau ti‘a ore i te rahiraa.

E Ti‘a ia Tatou ia Riro ei Feia parau ti‘a Hope roa

  • Eaha te auraa no te parau ra, ia riro ei taata parau ti‘a hope roa ?

No te riro ei taata parau ti‘a hope roa, e mea ti‘a ia tatou ia hi‘opo‘a maite i to tatou oraraa. Mai te mea e, te vai ra te hoê vahi iti parau ti‘a ore i roto ia tatou, e mea ti‘a ia tatou ia tatarahapa oioi i te reira.

Mai te mea e, e mea parau ti‘a hope roa tatou, eita ïa tatou e ino. E haapa‘o tatou i te mau faaueraa atoa, te ohipa, te faaauraa, e aore râ, te fafauraa, noa’tu e, e faaere te reira ia tatou i te moni, te hoa e aore râ, i to tatou ora. I reira e ti‘a ai ia tatou ia hi‘o mata’tu i te Fatu, ia tatou iho, e ia vetahi ê ma te haama ore. Ua haapii mai te Peresideni Joseph F. Smith e, « A ora na te taata tata‘itahi i te hoê oraraa e ti‘a ai ia’na ia faaoroma‘i i te hi‘opo‘araa a te taata, e ia hi‘o i te reira mai te hoê buka vai matara noa, ia ore ho‘i te hoê mea e hunahia e aore râ, e haamahia » (Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa. [1939], 252).

  • Nahea to tatou parau ti‘a e aore râ, to tatou parau ti‘a ore i te faauru i to tatou mana‘o no ni‘a ia tatou iho ?

Te Tahi atu mau Papa‘iraa Moa

Nene’i